13,637 matches
-
25 de ani, și această speranță a murit. Suceava a avut conducători nepricepuți și care nu au iubit-o, în anumite etape ale sale recente, iar astăzi este urâtă, înapoiată civic și din punct de vedere al culturii majore de elită, cu economia ruinată și fără cultura politeții. Aproape un sfert din locuitori au fugit la muncă în străinătate, iar politicile sunt neprietenoase cu cetățenii zonei. La trecutul istoric și economic al orașului, cândva important, prăbușirea lui actuală și casta coruptă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
obligațiile absurde precum "practica în producție" și "munca patriotică" ca să n-ai timp de lectură, frigul și întunericul, lipsa divertismentului, viața cenușie din comunism tocmai în anii cînd eram tînăr și doritor de diversitate. Deși am făcut un liceu de elită, cursurile erau alternate cu "practică" unde, uneori, nu făceam decît să frecăm cu bomfaierul sau pila niște piese de metal care nu serveau la nimic, supravegheați de niște tipi abrutizați care ne dădeau note în catalog după acuratețea cu care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de a fi cunoscut pe scară mai largă. Astfel autorul găsește mult mai ușor traducător și editor pentru cărțile sale. A.B.Pentru finalul interviului, v-aș ruga să transmiteți un gând cititorilor... Toată stima mea cititorilor, o castă apreciabilă, elita umanității bruiată de globalismul atotcuceritor. Relația scriitor-cititor e un amor etern și indestructibil. Fără cititori literatura n-ar avea sens, menire, nutrient. Cristina Rhea Am găsit Viena drept un spațiu absolut unic și încântător, cu multe bijuterii culturale, un loc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
regizori de teatru și film, scriitori, critici literari, dramaturgi, coregrafi, analiști literari, politologi, istorici, doctori, avocați, foști deținuți politici, muzicieni, etc. Am avut ambiția și curajul de a cunoaște, cu fervoare și încăpățânare aș putea spune, o mare parte a elitei culturale românești contemporane, abordând teme majore de analiză, de interes național. Nu a fost un drum ales de mine 100%, ci și un dat al destinului meu. Totodată, prin tot ceea ce am scris și publicat până acum, am împlinit o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acestor documente scrise și, de ce nu, pulsul, "temperatura" vremurilor prezente. Este poate prima discuție atât de complexă și de nuanțată pe plan jurnalistic în societatea românească de după 1989. Aceste personalități românești (din diverse domenii de activitate) o mare parte a elitei românești sunt, grație carierelor impresionante și caracterelor de care dispun, adevărate modele pentru tinerii României contemporane, reprezentând în mod strălucit România și iubind sincer țara noastră. Interviul, gen publicistic complex, este cea mai importantă tehnică prin care se culeg informații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și, de ce nu, pulsul, "temperatura" vremurilor prezente. Cred că este prima discuție atât de complexă și de nuanțată pe plan jurnalistic în societatea românească de după 1989. Menționez că aceste personalități românești (din diverse domenii de activitate) o mare parte a elitei românești sunt, grație carierelor impresionante și caracterelor de care dispun, adevărate modele pentru tinerii României contemporane, reprezentand în mod strălucit România și iubind sincer țara noastră. Volumul a apărut în format print la editura Pro Universitaria și în format e-book
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a interesat aceasta carte, cum în mod normal, nici pe români, a interesat doar ca un monument de idee literară. De ce nu i-a interesat? Pentru că este o carte nesinceră, este o carte care acoperă complexele românești și prezintă o elită de generații care devin din ce în ce mai ticăloase și mor pe măsură ce venea comunismul. A.B.Aveți exemple de scriitori care au reușit să se impună? Cazurile scriitorilor care au reușit să se impună în țara de adopție, în literatura de adopție, sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să crească proporțional. Aceasta era atmosfera în care a fost imaginată și aplicată una dintre cele mai dure, macabre și inumane acțiuni represive din istoria omenirii. Cum s-a tradus acest lucru în practică? Trebuiau eliminate două mari categorii sociale: elitele (de toate naturile: politice, intelectuale, militare, bisericești) și generația-liant dintre vechea societate și viitor, pentru ca noile generații să poată fi crescute și manipulate de către regim fără a avea reperele și modelele din trecut. Această generație-liant este reprezentată, în orice societate
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în opinia noastră, două scopuri: unul direct și imediat (obținerea informațiilor suplimentare despre membrii rezistenței anticomuniste) și unul strategic, mai puțin evident, dar, în fond, mai important pentru regim decât primul, care a constat în distrugerea și/sau compromiterea viitoarelor elite politice, morale și intelectuale. Considerăm că ceea ce s-a întâmplat la Pitești (și apoi în alte închisori din România) se înscria într-un plan, bine pus la punct, de supunere și transformare a poporului român. Pentru a construi 'omul nou
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
înscria într-un plan, bine pus la punct, de supunere și transformare a poporului român. Pentru a construi 'omul nou', atât de clamat de ideologia comunistă, era necesară, în primul rând, distrugerea vechii societăți: din acest motiv, au fost decapitate elitele din toate domeniile de activitate și s-a realizat o inversiune a scării valorilor prin înlocuirea lor cu oameni de la periferia societății. Pericolul imediat l-au constituit astfel vârfurile studențești, cei care urmau să le ia locul, în mod natural
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
toate domeniile de activitate și s-a realizat o inversiune a scării valorilor prin înlocuirea lor cu oameni de la periferia societății. Pericolul imediat l-au constituit astfel vârfurile studențești, cei care urmau să le ia locul, în mod natural, vechilor elite. Nu credem că Piteștiul urmărea obținerea 'omului nou' din această categorie și ne argumentăm părerea prin aceea că nici uneia dintre victime, indiferent că a colaborat sau nu cu agresorii și autoritățile comuniste, nu i s-a permis accesul în funcții
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
țăran mijlocaș, ajunsese să aibă o pregătire atât de bună, încât, atunci când eram elevă, mă medita la trigo‑ nometrie și la latină ; era un ofițer adevărat ; lumea nu-și dă seama în ce măsură Academia Militară de dinainte de război era învățĂmânt de elită. Iar bunicul meu avea cri‑ terii morale extrem de stricte. Și eu, crescută de bunici până la 14 ani, pot spune că educația mea le-o datorez lor, mai degrabă. Influența lor a fost atât de mare, încât nici n-am băgat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Aceasta a desăvârșit spă‑ larea pe creier a românilor. Nu represiunea este ceea ce i-a distrus pe oameni, ci ideea ulterioară că de fapt te poți acomoda cu regimul Ăsta. V.A. : Da, dar represiunea din anii ’50 a lichidat elita și, nemaiavând o elită, un model, societatea nu mai avea repere și coloană vertebrală ; aplatizarea socială a ajutat regimul să controleze peste tot. A.M.P. : Nu i-a terminat, le-a dat drumul multora în 1964. V.A. : Puțini au
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
larea pe creier a românilor. Nu represiunea este ceea ce i-a distrus pe oameni, ci ideea ulterioară că de fapt te poți acomoda cu regimul Ăsta. V.A. : Da, dar represiunea din anii ’50 a lichidat elita și, nemaiavând o elită, un model, societatea nu mai avea repere și coloană vertebrală ; aplatizarea socială a ajutat regimul să controleze peste tot. A.M.P. : Nu i-a terminat, le-a dat drumul multora în 1964. V.A. : Puțini au supraviețuit, foarte mulți au
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a dat drumul multora în 1964. V.A. : Puțini au supraviețuit, foarte mulți au dispărut, au murit acolo generali, savanți, universitari... A.M.P. : E adevărat, dar și în Polonia a fost la fel. Nu trebuie să uitați că în Polonia elita a fost distrusă nu doar de ruși, ca la noi, ea a fost întâi distrusă de nemți în cel mai înalt grad. V.A. : Și de ruși la Katîn, unde Stalin a ucis elitele mili‑ tare și civile. A.M.P.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
trebuie să uitați că în Polonia elita a fost distrusă nu doar de ruși, ca la noi, ea a fost întâi distrusă de nemți în cel mai înalt grad. V.A. : Și de ruși la Katîn, unde Stalin a ucis elitele mili‑ tare și civile. A.M.P. : Exact. Katînul a fost la început, imediat după Pactul Ribbentrop-Molotov. După aceea în rezistența armată a Varșoviei, când apărĂtorii au fost lăsați de Stalin, ale cărui armate s-au campat pe malurile Vistulei, să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
malurile Vistulei, să fie integral distruși de către nemți, înainte ca trupele lui să ocupe Varșovia. Urmează ocupația sovietică și iarăși un val de represalii, al treilea rând de ocupație. Și, cu toate astea, Polonia rezistă până la Solidaritatea, există lideri și elite care supraviețuiesc tuturor valurilor Ăstora de represiune - deci nu aici e explicația. V.A. : Ce rol a jucat Biserica Catolică ? A.M.P. : Evident, foarte mare... V.A. : A fost un element de rezistență ? A.M.P. : Sigur ! Pentru că a fost o
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
altora, dușmănii care au funcționat foarte bine. De ce n-au funcționat în Polonia ? Sau de ce au funcționat mai puțin în Polonia ? Pentru că altfel comunismul îl găsești similar în toate țările... Nu știu. Biserica Catolică este o explicație. Pe urmă, tradiția ; elita polo‑ neză a fost întotdeauna mult mai importantă decât a noastră. SĂ nu uităm că suntem o țară totuși nedezvol‑ tată față de Polonia. Polonia avea universități în Evul Mediu și zeci de universități în secolul al XIX-lea, în timp ce noi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
-lea, în timp ce noi aveam două universități, prima din 1863 la Iași. V.A. : Deși polonezii n-au avut o formă statală proprie din 1795 în 1918. A.M.P. : N-au avut o formă statală, dar, în schimb, au avut o elită mult mai mare ca a noastră. Au avut vechea elită nobiliară care era responsabilă și de judecata într-un anumit teritoriu. Au avut structura asta, în fond destul de interesantă și de democratică. Elitele alegeau monarhul. Într-un fel, Polonia e
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Iași. V.A. : Deși polonezii n-au avut o formă statală proprie din 1795 în 1918. A.M.P. : N-au avut o formă statală, dar, în schimb, au avut o elită mult mai mare ca a noastră. Au avut vechea elită nobiliară care era responsabilă și de judecata într-un anumit teritoriu. Au avut structura asta, în fond destul de interesantă și de democratică. Elitele alegeau monarhul. Într-un fel, Polonia e ca o Anglie a estului Europei. V.A. : Polonezii au
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
statală, dar, în schimb, au avut o elită mult mai mare ca a noastră. Au avut vechea elită nobiliară care era responsabilă și de judecata într-un anumit teritoriu. Au avut structura asta, în fond destul de interesantă și de democratică. Elitele alegeau monarhul. Într-un fel, Polonia e ca o Anglie a estului Europei. V.A. : Polonezii au penetrat, de-a lungul timpului, elitele occidentale, ca să nu mai vorbim de America, unde sunt o diasporă foarte puternică, grație căreia au beneficiat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de judecata într-un anumit teritoriu. Au avut structura asta, în fond destul de interesantă și de democratică. Elitele alegeau monarhul. Într-un fel, Polonia e ca o Anglie a estului Europei. V.A. : Polonezii au penetrat, de-a lungul timpului, elitele occidentale, ca să nu mai vorbim de America, unde sunt o diasporă foarte puternică, grație căreia au beneficiat și de ajutoare americane substanțiale chiar înainte de cele‑ bra masă rotundă... A.M.P. : Astfel ajungem și la hârtia lui Churchill care, altfel, nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mea, de exemplu, lucrurile par să stea mai bine decât au stat în realitate. Deci noi, la Iași, aveam mai multe grupuri aflate în fermentație revoluționară, care cooperau între ele, vorbeau și ar fi putut să fie un fel de elită alternativă, dar n-au fost. Eu, în timpul Revoluției, mi-am petrecut două-trei nopți în sediul fostului Comitet Județean de Partid. În acele câteva nopți i-am văzut pe toți nomen‑ claturiștii care erau mai-marii industriei. Și ei s-au con
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la povestea cu domnul Zub. Și cine era pregătit să ia puterea la Iași. O definiție a revo‑ luției, care mie îmi place foarte mult, dată de Alexis de Tocqueville, spune că o revoluție este desăvârșită în momentul în care elita veche pierde puterea și e înlocu‑ ită de una nouă. Pe acest criteriu putem zice că a început o revoluție în 1989, că au fost unii care au pierdut puterea, însă nu toți. Oamenii Ăia pe care i-am văzut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
aveau un trecut de opo‑ zanți ai regimului, ca să dea înscenării o spoială de legi‑ timitate revoluționară. Au urmat Blandiana și ceilalți. Între barea mea este următoarea : cine a înclinat, în fond, balanța în zilele respective ? CĂ este clar că elită alternativă nu exista, deci nu avea cine să-i ia locul lui Iliescu. Nu era nimeni altcineva în acel moment de care armata să fi ascultat. V.A. : În primul rând, Iliescu a fost pregătit foarte bine și de posturile
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]