11,395 matches
-
Cugetarea, iar mai nou, Lucian Nastasă (Itinerarii spre lumea savanta), le-au evocat ca fiind titulari ai unui doctorat în filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles: Dimitrie August Laurian (1846-1906), profesor (la liceele Sf. Sava, Matei Basarab), jurnalist (fondator al "României Libere" și colaborator al "Transacțiunilor Literare și Științifice"), deputat, senator conservator - junimist și înalt funcționar în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, respectiv Nicolae Mihăescu-Nigrim (1871-1951), dascăl, deputat, publicist, colaborator al "Adevărului Literar", "Convorbirilor Literare", "Ilustrațiunii Române" etc.59
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pe Ștefan Constantin Hepites (1851-1922). Fiul farmacistului Constantin Hepites din Brăila, absolvent, la doi ani după obținerea doctoratului în științe (fizico-matematice), și al Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles, a avut o ascensiune profesională de excepție, fiind, printre altele, fondatorul Institutului Meteorologic din București (1884), creatorul serviciilor naționale de măsuri și greutăți (1889), de seismologie (1893), al Observatorului de Magnetism Terestru (1895) etc.64. A fost și un prolific autor de studii științifice (827) în domeniile fizicii, climatologiei, meteorologiei, topografiei
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
liderul naționalist Alexandru C. Cuza, ce studiase tot la Universitatea Liberă din Bruxelles, unde obținuse, așa cum am arătat mai sus, două doctorate (unul în drept, altul în științe politice și administrative). A colaborat la jurnalele "Unirea" și "Apărarea Națională", fiind fondator al ziarului "Naționalistul" din Iași. Grigore Bejan a fost deopotrivă un mare proprietar și filantrop, lăsând prin testament universității ieșene o suprafață de teren de 950 de m2 și 40 de hectare în zona Râpei Galbene spre Păcurari, respectiv dealul
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. El stăruia atunci, printre altele, asupra conceptelor de "mentalități", "antropologie istorică" și "istorie culturală": "În primul rând, istoria mentalităților, practicată de fondatorii Analelor, Lucien Febvre și Marc Bloch, instituționalizata apoi în anii 1960 de Georges Duby și Robert Mandrou, s-a construit în opoziție cu istoria intelectuală. Ideilor, care rezultă din elaborarea conștientă a unui spirit singular, li se opune mentalitatea, întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
vitalității, răceli, probleme articulare), Uranus (accidente, operații), Neptun (alergii, boli greu de diagnosticat, probleme psihice), Pluto (boli cu evoluție subterană, probleme psihosomatice). Luna Nouă progresată Luna Nouă progresată este o metodă previzională pusă la punct de regretatul astrolog Dane Rudhyar, fondatorul „astrologiei umaniste”. Calculul are la bază același principiu ca și direcțiile secundare și tema progresată: o zi = un an de viață. Marele avantaj al Lunii Noi progresate constă În depășirea și lărgirea previziunii tradiționale, care se mulțumește să descrie influențele
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Acțiunea, ziar conservator, apare în octombrie - noiembrie 1902, 4‐ 5 numere pe timpul alegerilor. Redactori: Maior Pruncu și Lupu Costache. Tipografia G.V. Munteanu („Paloda” 10 și 17 octombrie 1902; „Vocea Tutovei” 27 octombrie 1902) * Adevărul de Vaslui Adevărul de Vaslui, membru fondator Alexandru Codreanu, redactor șef în 2007 Gelu Irimia, redactor șef adjunct Simona Voicu, secretar general de redacție Daniel Tănăsuc, cu redacții în Vaslui (Daniel Tănăsuc, Manuel Drăgoi, Mirela Irimia, Gabriel Dumitrică, Dumitru Iancu, Dragoș Manoilă, editorialist Constantin Jomir); Bârlad (Cezara
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Paloda și Vocea Tutovei, unde a publicat versuri, unele și cu pseudonime, afirmă că ziarul umoristic anual „Curierul de la Banca” a fost fondat la Bârlad de către acesta, „a scos cinci numere scrise în întregime de el”. Ne spune că fondatorul „Curierului” era născut în anul 1879. * Curierul de la Banca „Amintire de la 20 iulie 1901. Ziar festiv care va apare anual. Banca (20 iulie 1901-20 iulie 1905) 40x29 cm. În fiecare an schimbă anul în subtitlu. Din 1902 înlocuiește cuvintele „care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
februar ie 1881 în capitala Moldovei de Jos, cu o apariție săptămânală. ... „Era prin 1881, un frig teribil, un ger de cră pau pietrele - se spune în Paloda nr. 27 din 1899; în odăița mică dar caldă, caldă ca inimile fondatorilor, se strânsese mănunchiul cel mai ales de tineri și sub inspirațiunea entuziastă și patriotică a regretatului profesor Ștefan Neagoe s‐au pus bazele unui ziar 112 care să predice adevărul și să distingă abuzul și nedreptatea..” Ziarul respectiv era Paloda
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Neagoe lui G. Bariț. Ideile ziarului erau în bună parte cele ale Semănătorului creat tot la Bârlad de Ion Popescu. Avea drept crez: „să practice adevărul și să distrugă abuzul și nedreptatea”. Paloda a fost condusă pe acest drum de fondatorul ei Șt. Neagoe, decan al presei bârlădene (Gh. Vrabie: „Bârladul cultural” București 1937) iar când acesta este scos la pensie, dimpreună cu alți profesori, trece sub îngrijirea institutorului Th. Riga, fost director al Liceului „Codreanu” - un macedonean care iscălea cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
reapare ziarul Paloda"... * Despre Paloda, Diaru alu intereseloru generale Bârlad (5 116 februarie 1881-5 mai 1883 și 2 iulie 1892 - continua - odată pe săptămână, Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu mai scriu în „Periodicele românești”: „Red. Lascar Costin în 1881. Fondator: St. Neagoe și G. Cațafay, 48x32 cm, anual 12 lei. De la 2 iulie 1892 când reapare, se suprimă subtitlul „odată pe săptămână”, 48x33 cm., anual 6 lei, 10 bani numărul. Editor, proprietar și tipograf G. Cațafany. De la 4 august 1905
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Neagoe fusese devotat românismului. Venit în țară, după ce trecuse prin magistratură, chemarea sa a fost catedra, mai întâi la Focșani, unde a fost întemeietor de școală, apoi la Liceul „Codreanu" din Bârlad, unde a fost profesor de limba latină și fondatorul catedrei de limbă și literatură română, căreia i s-a consacrat până la ieșirea la pensie, în 1893. Avântat în lupta politică a fost la Bârlad ctitorul ziarului Semănătorul prin care a servit cu credință Partidul Liberal. La 5 martie 1881
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
după 27 de ani de ființă, după ce părea că ajunsese un 119 mic monument al orașului în care apare - trebuie să înceteze învins de nevoi, de nevoile ce au existat și cu ani în urmă, dar cărora le ținuse piept fondatorul Cațafany, care de multe ori trebuie să fi dat din punga lui ca să vadă apărând ziarul. Atâta mângâiere îi poate rămâne Palodei, că dacă nu s-ar face sacrificii, n-ar fi în țara românească decât doar două ziare!... Păreri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
om bătrân, în locul imaginii de pură tinereță ce t rebuia să rămână. Versurile bine alese evocă dragostea poetului p entru pământul Moldovei în care s‐ a regăsit în viață și în moarte!” * Deasupra tuturor, George Tutoveanu a fost unul dintre fondatorii Societății Profesionale a Scriitorilor Români, chiar dacă unii uită să o spună... mai ales la aniversă ri. * România Mare România Mare, organ patriotic cu ilustrațiuni de actualitate -Tribună liberă și independentă - director proprietar D. Urzică, Redacția București, pasajul Solacolo, Administrația Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
frontis piciu anul al 53‐ lea, înscris la Registrul publicațiilor de la T ribunalul Tutova la nr. 1/1942, ca „foaie de propășire și educație națională”, precizându‐ne că apare la 1 și 15 ale fiecărei luni, sub conducerea unui comitet, fondator C.V. Munteanu, redacția și administrația la Tipografia N.P.Peiu, Bârlad, str. Ștefan cel Mare nr. 17. În cele 24 numere apărute în perioada 1 iunie 1943 - 15 mai 1944, au fost publicate materiale diverse s emnate de Const. 230 Th.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Etc. În concluzie, o revistă care cheamă la muncă. Baaadul literar Revista Axa este interesantă și publică diferite rubrici, 260 Baaadul literar, revistă de cultură, apare trimestrial la Bârlad începând din trimestrul II 2007, sub egida Primăriei municipiului Bârlad, director fondator Cezar Ivănescu, redactor coordonator Gruia Novac, din colectivul redacțional mai făcând parte: Vasilian Doboș, Ancelin Roseti, Marian Constandache, Iorgu Gălățeanu, cu foarte mulți colaboratori externi dar puțini din localitate (21x30 cm.). Culegere computerizată și tehnoredactarea sunt asigurate de Bogdan Artene
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gh. Roșca Codreanu”, cu materiale semnate de Nicolae Sârbu (Jubileul „Colegiului Codreanu”), Nicolae Crețu ( Sufletul unei școli sunt profesorii ei), Constantin D. Zeletin (O binecuvântare), Traian Nicola (Codreanu marcator de destine umane), Nicoleta Arnăutu (Profesori ai Colegiului „Gh. Roșca Codreanu, fondatori ai Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad), Constantin Ciopraga (Valoarea unei școli nu ține numai de meritele magiștrilor săi), Georgeta Craus (Cultură, școală și morală) ș.a. Numărul patru al publicației a fost dedicat sărbătoririi poetului Mihai Eminescu și au scris articole
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
-i pe: Ioan Ursoiu, Cezar Ursu, Gh.V. Gâlcă, Vasile Velicu, Hary Zupperman, Nicolae Ioachim, Jean Budescu, Lucilius Pârvu, părintele Busuioc, Iorgu Sandu, Florica Vasiliu, Ionel Gâlcă, N. Corpaci, M. Stamati. Revista era ilustrată cu fotografii reprezentând: Colegiul Național „Codreanu", și fondatorul acestuia, Gheorghe Roșca Codreanu vedere generală-1924; promoția 1932 la 50 de ani (1982); busturile lui Alexandru Vlahuță, George Enescu în grădina publică a orașului, fotografiile profesorilor Ioan Vârgolici, Nicolae Sârbu, Traian Nicola etc. 280 Respectându-și legământul de revistă de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cultură „Prutul” nr.2 (42), septembrie 2006, care apare la Huși, tipărită la SC Impex SRL Bârlad. * Profesorul și poetul Ion Alexandru Angheluș - desen de Lina Codreanu 405 Procust Procust, revistă de experiment cultural, Editor Biblioteca „Stroe Belloescu" și director fondator Marian Constandache, apare cu sprijinul Primăriei Bârlad (de lăudat niște diriguitori care găsesc bani pentru sprijinirea culturii!). Acest prim număr de primăvară-vară ne aduce poeme de Lucian Vasiliu și Gellu Dorian, proză de Iorgu Gălățeanu, Gabriel Marineasa, Mihaela Butnariu, Costel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
alte novații pe care cititorii nu le-au acceptat, publicația, se pare, a sucombat când întemeietorii nici nu se așteptau. Păcat de speranța pusă în ea de primul ei recenzent în presa ieșeană Ion Hurjui care a crezut în editor, fondatori, finanțatori și realizatori. După ce i-am citit primele pagini notam în rubrica de față: „Cu o grafică plăcută și o hârtie care conferă confort coperții pe măsura artei moderne, fără a ne mărturisi locul de tipărire, colectivul redacțional format din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
organizații care, pornind de la o ideologie religioasă au ajuns să influențeze în mod pozitiv un număr considerabil de persoane alcoolice. De exemplu, Alcoholics Victorious (AV) este o organizație ce și-a început activitatea în 1848, în cadrul unei biserici din Chicago. Fondatorul, dr. William Seath, consideră că biserica, și în special credința în Iisus Hristos, poate duce la trasformarea alcoolicului. Tema centrală a AV este „înnoirea credinciosului în Hristos” (Haarer, 1984, p. 86), fapt ce semnifică trecerea de sub robia alcoolului la slujirea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și corecte, ca pe un ratat al grupului sub toate dimensiunile sale, „țap ispășitor” al răului social, ne apare imageria monstruoasă, ca de eșafod de ghilotinare iacobină, a formulei discursului clasic psihiatric (în acest fel, pentru E. Kraepelline, unul dintre fondatorii psihiatriei moderne, „un nebun este bun doar mort”), unde se impune și se învață stereotipia reacției față de bolnavul mental (Scheff ,1986, pp. 263-264). Acest fapt constituie unul dintre punctele nevralgice ale inițierii procesului terapeutic față de cei care în mod evident
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dorința defunctului a fost să fie îngropat, incinerat sau dacă a dorit să își doneze corpul în folosul medicinei. O scurtă cercetare asupra contextului personal al lui DJR ne spune că a fost un discipol fervent al lui Léon Degrelle, fondatorul partidului Rex în anii '30 și comandant al legiunii Valonia. DJR s-a înrolat la 17 ani în această legiune. Judecat în 1947, a fost achitat, din cauza vârstei sale tinere. A militat toată viața, în cadrul diferitelor formațiuni de extremă-dreapta din
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
-lea. El susține că în 1830, în Anglia, abolirea legilor de ajutorare a celor săraci, decizie care instaurează piața muncii, a dus la triumful liberalismului și la perceperea economiei ca realitate autonomă și primordială în cadrul societății. Referindu-se la scrierile fondatorilor economiei (în special Ricardo și Malthus), Polanyi arată cum ajungem să fim convinși că legile economice sunt naturale: "De acum înainte suntem convinși că autoreglarea pieței decurge din legile inexorabile ale Naturii, că e o necesitate ineluctabilă ca piața să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a instituit propriul sistem de management în mai bine de două sute de organizații din Statele Unite, Canada, Mexic, Marea Britanie, Franța și Italia; a lucrat în strânsă colaborare cu clienți notabili cum ar fi 3M, GTE, Rubbermaid și Honeywell. Dr. Daniels este fondatorul și editorul revistei Performance Management. Îi dedic această carte mamei mele, Carrie Belle Daniels, care scoate întotdeauna la iveală tot ce e mai bun în mine Despre autor Dr. Aubrey C. Daniels este președintele consiliului de administrație și directorul executive
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
organizații din SUA, Canada, Marea Britanie, Franța, Italia, Brazilia și Mexic. El și echipa sa de consultanți profesioniști au oferit servicii unor firme ca BP Amoco, Goodyear, Westinghouse, Hewlett-Packard, CSX, Kroger, Dow Chemical, Allied Systems și multe altele. Dr. Daniels este fondatorul și editorul revistei Performance Management Magazine și autorul materialului Performance Management: Improving Quality Productivity Through Positive Reinforcement și al celei mai recente cărți a domniei sale Other People’s Habits. Prima ediție a Managementului performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]