13,010 matches
-
foaie de hârtie în două minute cât mai multe utilizări inteligente ale unei agrafe de birou. După cele două minute numărul de răspunsuri este relativ mic, de la zero la maxim trei. La scrierea ideilor a fost reținut elementul cheie „utilizări inteligente” ca o restricție prevăzută în datele problemei. În mod normal, dacă se cere unei persoane același lucru, dar fără cuvântul inteligente, numărul de răspunsuri poate atinge cifra cincisprezece. La pagina 351 sunt date unele variante de răspuns. 5. Încrederea prea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de răspunsuri este relativ mic, de la zero la maxim trei. La scrierea ideilor a fost reținut elementul cheie „utilizări inteligente” ca o restricție prevăzută în datele problemei. În mod normal, dacă se cere unei persoane același lucru, dar fără cuvântul inteligente, numărul de răspunsuri poate atinge cifra cincisprezece. La pagina 351 sunt date unele variante de răspuns. 5. Încrederea prea mare acordată rațiunii cu neglijarea imaginației Omul analitic caută să stabilească un tipar, încearcă să găsească unicul răspuns valabil. Iar o dată
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de a duce lucrurile până la capăt Din păcate multe persoane doar încep un lucru, dar nu mai găsesc forța de concentrare și energia pentru a continua și mai ales pentru a finaliza ceea ce au început. Sunt cunoscute cazuri de copii inteligenți care nu promovează clasele școlare din cauza lipsei de voință. Tentațiile și alți „factori perturbatori” la care individul nu opune rezistență, îl blochează pe calea realizărilor cu adevărat valoroase. Perseverența și tenacitatea reprezintă trăsături de caracter care definesc atitudinea față de muncă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
N-o să mă învețe pe mine un... Sunt oameni cu experiență mult mai mare ca dvs. care nu îndrăznesc să schimbe lucrurile prin ideile lor. Te-ai gândit la ce ne așteaptă dacă dăm greș? Etc. Anexa 13 Inteligențe multiple Inteligenți sunt considerați, în accepțiune tradițională, oamenii iscusiți în domeniul logicii și al limbajului și care, evaluați cu ajutorul unor teste standardizate, obțin un coeficient de inteligență (IQ) înalt. În școli, deseori, se ajunge la concluzia că elevii care au note bune
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
deștepți, iar ceilalți nu. Despre Einstein, Edison, Tolstoi, Churchill, Pasteur sau Spielberg (a se vedea §4.3.2.2), care au dovedit genialitate în diferite domenii, dar care au întâmpinat multe dificultăți în școală, putem afirma că nu au fost inteligenți? Dar despre un sportiv campion, un jucător de șah valoros sau un cântăreț renumit, care în urma testelor obișnuite de inteligență nu au un IQ înalt? Ce le-a permis acestora să obțină asemenea performanțe în domeniile lor de activitate? Howard
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
spune Howard Gardner nu doar un mijloc de obținere a succesului în școală. Uneori copiii care nu au înclinație în deprinderile verbale și logico-matematice apreciate atât de mult în școli au nevoie de ceva care să-i asigure că sunt inteligenți. Părinții trebuie să încurajeze constat eforturile copilului. Când întreprind activități împreună, copilul trebuie lăsat să aleagă el activitatea, limitând timpul la 20 minute. Copilul poate fi chiar lăsat să inventeze noi activități.” Copiii supradotați sunt cei care excelează prin una
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ei Silvia, căsătorită cu profesorul Daniil Barcianu, o aduce la Sibiu, pentru a îngriji copiii orfani. Aici se căsătorește în 1905 cu scriitorul Octavian C. Tăslăuanu. T. poate fi considerată prototipul tinerei intelectuale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cultă, inteligentă, dornică de a se integra vieții literare românești. Îi cunoaște pe Ioan Slavici, Ilarie Chendi, Nerva și Al. I. Hodoș (la București), întreține relații de prietenie și de corespondență cu Octavian Goga, care îi va vedea unele versuri înainte de a
TASLAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
și încearcă să meargă pe ea cu păcatele, limitele, neputințele sale. Nu are cum să nu îți fie simpatic acest călugăr instruit, căruia îi ierți micile severități morale și, din când în când, ezitările gustului estetic. Personajul din aceste replici inteligente, pline de fantezie, cu momente de smerenie, este acela cunoscut din jurnal. Mai ager, parcă, mai malițios, cu judecăți de valoare tranșante, grav când e vorba de lucruri grave, bun psiholog și portretist - în latura morală - foarte dibaci. Are o
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
și maestrul său spiritual („în afara părinților mei, e omul care mi-a influențat cel mai mult viața”), îl iubește, îl consideră un mare scriitor, dar nu îi iartă necredința. Nici pe Cioran nu îl acceptă integral: om bun, sincer, îndatoritor, inteligent, dar, ca scriitor, este „un personaj fabricat”după gustul publicului francez. Zice chiar mai mult decât atât despre prietenul său parizian: „E un mare stilist care a știut să meargă până la capătul obrăzniciei și terorismului verbal, până la capătul deznădejdii și
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
cunoaște „păcătoșenia, nimicnicia și ticăloșia”. Deschidere bună pentru un credincios smerit. Să se observe că lui îi plac și scriitori minori (cazul I. Al. Brătescu-Voinești) și e de părere că modestia le stă bine tuturor, dar mai cu seamă oamenilor inteligenți, că el s-a retras în singurătatea de la Rohia nu pentru a se sălbătici, ci, cum zice Efrem Sirul despre ultimul proroc al Vechiului Testament, pentru „a îndulci în pustie sălbăticia lumii”. În pustie nu uită de obligațiile cărturărești, scrie
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
de a prelua controlul părților, ci înțelegerea a ceea ce se întâmplă, a momentelor care suntem, a individualității care se configurează la un moment dat. Calmul interior nu poate fi menținut decât dacă forța fizică este refăcută în mod constant și inteligent. Când Gautama acceptă din partea unei credincioase o ofrandă de orez fiert, cei cinci discipoli ai săi, consternați, îl părăsesc și pleacă la Benares. Ca în atâtea narațiuni despre viețile eroilor mitici, și Gautama rămâne în momentele cruciale singur. Însă textele
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mod propriu de a gândi, a simți și a reacționa în fața problemelor cruciale ale vieții. Subiectul este simplu, păstrând elementele baladei: un cioban este omorât de doi tovarasi ai săi pentru a-i lua oile, dar femeia acestuia, aprigă si inteligentă nu are liniște până nu află faptașii si nu-i pedepsește dupa legea nescrisa a comunității. Intriga, dupa modelul romanului polițist, pune în lumina vocația justițiara a eroinei, descoperirea asasinilor si demascarea acestora. Faptele din Baltagul se petrec spre sfarsitul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
trăgându-l de mânecă) Tache! Tache! Farfuridi: (smucindu-se) Ia lasă-mă-n pace, să mă răfuiesc odată cu domnul... Ce adică, noi nu știm, nu vedem, orbi suntem? D-ta ești candidatul prefectului... Cațavencu: (râzând) Eu sunt candidatul grupului tânăr, inteligent și independent... Onorabilul, venerabilul nostru prezident (îl caută cu ochii) unde e venerabilul prezident? Nu-l văz... -va proclama, pe cât știm, astă-seară pe candidatul comitetului dv. comitetul dv. ...Or, dacă voi avea onoarea ca să mă agreeze și comitetul dv. ... căci
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
prin nordul țării, și a constatat că gradul de inteligență a poporului român este mai ridicat decât a celor din Elveția. Și Îmi zicea: „Ne-am mândrit teribil cu treaba asta, când elvețianul a spus: «Domne, aveți un popor foarte inteligent, ăsta-i adevărul»”. Pe urmă, am mai avut un prieten foarte bun și un om de cultură, fost aviator, Tudor Greceanu, din București. A luptat În escadrila germană „Udet” șase luni de zile pe frontul din Rusia și a avut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de valoare, de la diferite formațiuni politice, unde au avut funcții: erau șefi de cuib, șefi de organizații, de la tineretul țărănist, tineretul liberal, tineretul legionar... Erau foarte mulți legionari... Din toate formațiunile erau acolo... Și ăștia aveau legături. Erau băieți foarte inteligenți, majoritatea. Ei, la anchetă, atunci, se transformase era... Securitatea era la Începutul ei și nu erau specializați În anchetă. Securiștii erau muncitori, băieți tineri, aduși de pe la fabrici, de pe nu știu unde, și erau puși cu un anchetator de ăsta mai vechi, care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mult ca oricând, girul autenticității, umbrite, uneori de un partizanat voalat). Detestat efectiv de mase, în 1876, când părăsește puterea, partidul conservator se modernizează studiu introductiv 27 apoi - după ani lungi și grei de opoziție - îndeosebi prin aportul grupării junimiste, inteligente și interesate în progresul controlat și fără salturi spectaculoase al societății românești. Junimiștii au fost, așa cum au demonstrat convingător Vladimir Streinu și apoi Z. Ornea, o grupare centristă oscilând între liberali și conservatori, apropiată, până la sfârșit, din punct de vedere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
glumă. Partida începe, adversarul face tot felul de greșeli și pierde. Pierzând, acesta strigă: — Să vie c... al conului Alecu. Și chelnerul aduce pe o farfurioară o prăjitură atât de bine imitând... miza, încât conul Alecu, deși era un om inteligent, se înșală. Furios, ia farfuria cu prăjitură, o aruncă în mijlocul cafenelei și pleacă urlând: — Sunteți niște mitocani! Am făcut rău că v-am dat nas! Etc. etc. Bucureștiul nu avea pe vremea aceea nici un club. Erau câteva case de joc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
farse cari făceau epocă. Se vorbea de ele ani înde lungați și tot se mai făcea haz. Trăiau pe vremea aceea doi domni Crețeanu: unul Ulysse și celălalt Nicu. Ulysse Crețeanu nu era numai un fecior de boier, un om inteligent și îndemânatec, o ființă amabilă și plăcut în societate, Ulysse Crețeanu era o instituție. Ulysse Crețeanu era de toate: advocat, confident, om de afaceri, negociator, știa tot, făcea tot, avea toate ușile deschise, în sfârșit, unul era Ulysse Crețeanu. Câte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noastre naționale. Dacă vreodată revizuirea Constituției va fi în cestiune, vom lupta ca modificările ce i se vor face să fie conforme principiilor democratice și naționale. Vom stărui ca dreptul electoral să înceteze de a admite altă distincțiune decât a inteligenții și a luminilor; vom susține orice îmbunătățiri în legea electorală, care vor avea de scop să asigure independența corpului electoral etc. Vom cere ca oricine știe ceti și scrie, să voteze direct“. Programul cerea descentralizarea administrativă și autonomia comunală. Este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
izbucni în Europa și o Conferință pentru pace se va întruni, de aceea pregătea terenul din vreme, făcând să răsune lumea cu „barbariile, torturile și celelalte sălbăticii“ suferite de evreii din România. Dar evreii înșiși, cei de bună credință și inteligenți, protestează împotriva manoperilor „Alianței“, înțelegând că dușmănia dezlănțuită împotriva României va dezlănțui dușmănia românilor contra evreilor. Pe ziua de 1 ianuarie, ziarele publică următoarele protestări ale evreilor: Întâia: „D-lui redactor al Românului: Convinși că următoarele rânduri vor avea distinsa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cari francezii îi numesc piqueassiette 135.* Dar Ionescu nu era singur la Union-Suisse, avea o trupă. Steaua acestei trupe era o cântăreață franceză cu numele Fanelly. Fanelly era o veche cunoștință a Bucureștilor, era o artistă de talent și foarte inteligentă, de aceea succesele ei nu erau mediocre. Odată, Gorciakof 136, cancelarul rusesc, care însoțea pe împăratul Alexandru al II-lea în România, dădu un prânz, sau fu invitat la un prânz. La această masă erau invitați, pe lângă un număr de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
știrea privind cucerirea redutei Grivița I. Potrivit „reminiscențelor“ lui Caragiale, pe care Bacalbașa le cunoștea, desigur (apăruseră în decembrie 1899 în Uni versul), corespondentul „oficial“ al Națiunii române, „un om cu un nume binecunoscut în societatea noastră, binecrescut, afabil și inteligent, dar boier scăpătat“ trimisese din Turnu Măgurele următoarea depeșă „cifrată“: „Medoc fini. Votca, Tzuica, dedans“ tăl măcită astfel de Caragiale: „Medoc - Plevna; fini. - luată; Votcă - rușii; Tzuica - românii; dedans - înăuntru“ (v. I.L. Caragiale, Opere, vol. III, ediție critică de Al.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prețul anumitor adevăruri, iar eu nu mă voi sustrage de la plata lui. Singurul lucru pe care îl pot face înainte de declanșarea neînțelegerilor e prefața, invitație la o lectură adecvată, care în alte condiții ar fi inutilă. Ea este pentru inșii inteligenți, nu pentru cei refractari la orice explicații, cu idei grandioase despre „personalitatea” lor, gata să-l ia în brațe pe „N-a fost așa!” în trecutul mai depărtat sau mai apropiat, unii din aceștia din urmă nu s au dat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
înalt. E adevărat, de asemenea, și că tendința mediului local e de a coborî la „fleacuri”, totuși nu staționăm în ele. „Discuțiile de băieți”, amuzante sau grotești, care prelungesc în unii din noi amintirea internatului școlar, alternează cu discuții miezoase, inteligente, scăpărătoare. Luați împreună, știm o grămadă de lucruri interesante, pasionante, crocante, care, transformate în texte, ar putea alcătui o „mică enciclopedie”: politică, literară, artistică, socială etc. În doi, în trei, în patru, ilustrăm ideea de diversitate, controversăm, ne plasăm divergent
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
autorului a fost și e la înălțimea „literaturii” pe care o scrie) că „L’amitié étant incompatible avec la vérité, seul est fécond le dialogue muet avec nos ennemis” (p. 74). *E necesar, cred, să le arătăm oamenilor prin texte inteligente, ce este politica: reacție imediată, inventivitate, expresivitate, articulare fermă de idei noi în sensul unui program. Pentru mine, concediul nu înseamnă o fractură: chiar cînd sînt plecat, continui, cu mici modificări, programul de acasă. De pildă, la Govora, unde mă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]