15,723 matches
-
pentru unitate națională și făurirea Marii Uniri din anul 1918. De ce "Liga Culturală" și-a asumat această onorantă și plăcută inițiativă? Rațiunea este aceea că, de mulți ani, de aproape un deceniu, această societate colaborează fructuos, multivalent, cu Fundația "Ginta Latină", înființată și coordonată cu deosebită devoțiune, pasiune aș spune, de către dr. Vlad Bejan. Am considerat că este o datorie morală a noastră, având și aprobarea Congresului Spiritualității Românești, și a Consiliului Central al "Ligii Culturale", să organizăm aici, la Iași
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
al "Ligii Culturale", să organizăm aici, la Iași, această manifestare. Se poate spune că d-l. dr. Vlad Bejan a fost prezent la toate manifestările "Ligii Culturale" din ultimii 12 ani, și invers, noi am fost prezenți la manifestările "Gintei Latine". Și apoi, nu suntem singurii, d-l dr. Vlad Bejan a mai fost sărbătorit, cum este și firesc, în acești ani de strălucite împliniri ai domniei sale și de alte societăți cultural patriotice și academice. Stimați colegi, îmi revine o misiune
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
stațiunii balneare Nicolina, contribuția domniei-sale la înființarea secției de reumatologie de la Spitalul de Recuperare. Prof. Jan Hurjui îl consideră, pe bună dreptate, un pionier al gerontologiei. Domnia-sa a găsit timp să se consacre și domeniului valorilor naționale, prin "Ginta Latină". În anul 1990 am primit un telefon de la domnia sa, am discutat cum putem să reluăm legăturile cu românii de peste hotare, s-a realizat un proiect sumar, ab initio, care s-a dezvoltat ulterior. Vreau să vă spun că, în momentul
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
am primit un telefon de la domnia sa, am discutat cum putem să reluăm legăturile cu românii de peste hotare, s-a realizat un proiect sumar, ab initio, care s-a dezvoltat ulterior. Vreau să vă spun că, în momentul de față, "Ginta Latină" întreține legături cu românii din toate colțurile lumii. Nici "Liga" noastră Culturală, nici cele 12 Departamente guvernamentale care se preocupă de românii din afară nu au asemenea legături, rodnice, trainice, cum are "Ginta Latină". Amintesc și de publicația "Curierul Ginta
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
că, în momentul de față, "Ginta Latină" întreține legături cu românii din toate colțurile lumii. Nici "Liga" noastră Culturală, nici cele 12 Departamente guvernamentale care se preocupă de românii din afară nu au asemenea legături, rodnice, trainice, cum are "Ginta Latină". Amintesc și de publicația "Curierul Ginta Latină", care face cunoscute realizările Fundației în această privință, și ajunge în multe părți ale românimii, precum și de multiple alte activități organizate în sprijinul românilor de pretutindeni donații de carte, înființarea de biblioteci, fixarea
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
întreține legături cu românii din toate colțurile lumii. Nici "Liga" noastră Culturală, nici cele 12 Departamente guvernamentale care se preocupă de românii din afară nu au asemenea legături, rodnice, trainice, cum are "Ginta Latină". Amintesc și de publicația "Curierul Ginta Latină", care face cunoscute realizările Fundației în această privință, și ajunge în multe părți ale românimii, precum și de multiple alte activități organizate în sprijinul românilor de pretutindeni donații de carte, înființarea de biblioteci, fixarea de plăci comemorative, organizarea de tabere pentru
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
în combaterea tendințelor foarte periculoase, de pildă ale revizionismului maghiar, care duce politica pașilor mici, pentru a realiza acele obiective străvechi de reanexare a Transilvaniei la Ungaria. Poziția oficialităților, de expectativă, de toleranță excesivă, a fost contracarată de atitudinea "Gintei Latine", care, împreună cu "Liga Culturală", și-a manifestat dezaprobarea energică prin numeroase manifestări, proteste, articole, ținând seama că Transilvania este inima României, cum spunea Nicolae Titulescu. Avem datoria să veghem asupra acestor valori fundamentale unitatea, independența, suveranitatea noastră, în aceste condiții
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
doctor Vlad Bejan de întreaga noastră admirație, prețuire, gratitudine, și îl invităm, încă de pe acum, la Congresul Spiritualității Românești, de la Alba-Iulia, Congres aniversar, când vom sărbători 85 de ani de la Unirea cea Mare. Am dori ca această colaborare, între "Ginta Latină" și "Liga Culturală", să se realizeze la un nivel superior, în forme multivalente, spre binele națiunii române. Încă o dată, mulțumiri și felicitări domnului doctor Vlad Bejan. VIVAT, CRESCAT, FLOREAT! "LIGA CULTURALĂ PENTRU UNITATEA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI", DEPARTAMENTUL MOLDOVA REUNIUNEA OMAGIALĂ
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
mulțumiri și felicitări domnului doctor Vlad Bejan. VIVAT, CRESCAT, FLOREAT! "LIGA CULTURALĂ PENTRU UNITATEA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI", DEPARTAMENTUL MOLDOVA REUNIUNEA OMAGIALĂ ORGANIZATĂ CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 80 DE ANI DE VIAȚĂ, DE CĂTRE DL. DR. VLAD BEJAN, PREȘEDINTELE FUNDAȚIEI CULTURALE "GINTA LATINĂ" IAȘI, IULIE 2003
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
că aici nu este la modă denigrarea și defăimarea. Redus la simplu și exprimat pe înțelesul românului de rând, mărul discordiei belgiene se numește incompatibilitate istorică între două popoare aparținând de două culturi, tradiții și istorii complet diferite : valonii - francofoni, latini și votând cu democrația europeană așa cum o avem astăzi, iar de partea cealaltă flamanzii - germanofoni, conservatori și punând bază pe dreptul istoric, rasă și tradiție. Puțin inferiori numeric, valonii și-au luat aliați pe toți străinii care s-au aciuat
BUTOIUL CU PULBERE AL EUROPEI ? de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349698_a_351027]
-
fundamentale ale existenței și mai ales, ale rostului de a aparține bogatului spațiu spiritual românesc. Tocmai de aceea, Theodor Damian reușește prin acest volum de versuri să expună concepte care surprind esență romanismului aflat la confluenta spiritului dacic, al celui latin și peste toate acestea, al celui creștin. Din această îngemănare de curente spirituale rezultă forță unei exprimări poetice pline de sensibilitate, de sens, de durabilitate și mai ales, de vitalitate. Un scriitor și cărțile sale Theodor Damian, scriitor român din
TEME SI SIMBOLURI CRESTINE IMPLETITE IN EXPERIENTA CONCRETA A ZILELOR NOASTRE de OCTAVIAN CURPAŞ, SURPRISE, ARIZONA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349721_a_351050]
-
etapă în receptarea eminesciană, îl vede ca o „biblie lucrătoare”, ca cel care a luminat drumul basarabenilor spre „regăsirea ontologică”, spre salvarea ca nație („Moldovenii din Est s-au salvat prin Eminescu”). Mișcarea pentru redeșteptare și lupta pentru limbă, alfabet-grafie latină, identitate natională, tricolor, începută prin 1988, cu puțin înainte de revoluția română, pe el l-a avut ca factor dinamizator, putându-se spune astfel că prin Eminescu Basarabia, literatura română din hotarele ei, condamnată decenii în șir a ființa într-un
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
tot pentru întâia oară, în primul abecedar alcătuit pentru copiii Basarabiei pagini din Eminescu, Rebreanu, Blaga, din folclorul românesc, că a realizat primul abecedar pentru preșcolari - Albinuța (1970, împreună cu Spiridon Vangheli, în alfabet chirilic, evident, reeditat după 1989 în grafie latină) - după care au învățat și învață încă generații întregi de copii basarabeni -, că a publicat primul text cu grafie latină în „Literatura și Arta”(1989) -, că a înaripat masele cu versurile sale (în Mișcarea pentru Eliberare Națională) puse pe note
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
a realizat primul abecedar pentru preșcolari - Albinuța (1970, împreună cu Spiridon Vangheli, în alfabet chirilic, evident, reeditat după 1989 în grafie latină) - după care au învățat și învață încă generații întregi de copii basarabeni -, că a publicat primul text cu grafie latină în „Literatura și Arta”(1989) -, că a înaripat masele cu versurile sale (în Mișcarea pentru Eliberare Națională) puse pe note de el însuși sau de Eugen Doga, Ion și Doina Aldea Teodorovici, interpretate cutremurător de aceștia sau de mulți alții
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova (1989) și ai Marii Adunări Naționale (27 august 1989), că a participat la a XIII-a sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S.Moldovenească unde s-a votat Limba română ca limbă oficială și alfabetul latin, că a refuzat, împreună cu Eugen Doga, să scrie un nou text (respectiv, muzica) în locul imnului „Deșteaptă-te române” anulat de neocomuniști în 1994, aruncând anatema asupra celor ce se vor preta la o asemenea trădare („Dreptatea istorică va blestema poeții
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
saturații maligne, la capătul căreia se profilează autodistrugerea. O specială tensiune a metaforei de ordin suprarealist depășește pragul jocului formal în sine, implicînd o inefabila osîndire în planul istoric. Arbitrariul total e o stare precară, explozivă: Încordat că un dicton latin/ nefolosit de cîteva secole/ pășesc flancat/ de teoria relativității și/ revelarea antimateriei;/ abia-mi țin gură/ spre-a nu arunca în aer/ această procesiune/ în care eu par victima" (Despre cuvînt). La capătul sau, absurdul se înfățișează mîntuitor. E un
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
face să cred că aceasta constantă universală a sufletului omenesc, adică poezia, e pretutindeni bine reprezentată. Popoarelor din jurul nostru și de mai departe le-a dăruit Pantocratorul, printre lucrurile vitale, spațiul sacru al poeziei. Popor la fel de vechi că rudele sale latine, cel român a fost înzestrat poetic cu aceeași dărnicie. GD: Consider că un om de cultură român a prozator, poet, critic literar, eseist, dramaturg, ca să mă refer numai la scriitori a aflându-se într-o țară care dă girul de
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
ajută pentru că Ramuz și Sadoveanu au debutat în același an 1904, primul cu un volum de poeme în proza Le Petit Village, contribuind la ceea ce este unanim recunoscut că începutul unei literaturi elvețiene originale de expresie franceză. Revistele La Voile Latine și Leș Cahiers Vaudois au fost reprezentate mai ales de operă acestuia, pe care istoria literară elvețiană o înregistrează ca punct de orientare, vorbindu-se de literatură "de dinainte" și "de dupa" Ramuz. În 1932, adică atunci cînd Sadoveanu publică Nuntă
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
și se mai spune, ci și pentru a înlesni cercetătorului român accesul la bibliotecile unde se pot găsi documente despre cultura română: la Viena, ca și la Budapesta, în Ucraina, ca și în Turcia, în Grecia, ca și în Occidentul latin, de care suntem legați prin mii de fire. Trebuie să începem un secol sub semnul construcției culturale. Din punctul meu de vedere, munca abia începe și cred că mulți dintre oamenii de cultură români vor trebui să-și abandoneze o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17634_a_18959]
-
liziera aproape o mizerie. Refuzînd să se fixeze, a locuit timp de 25 de ani, prin hoteluri, în cămăruțe de la mansarda. Iar cînd și-a luat un apartament (de două cămăruțe) era situat tot la mansarda unei case din Cartierul latin. În martie 1958 se mărturisea Caietului: "De douăzeci și cinci de ani trăiesc prin hoteluri. Ceea ce are un avantaj: nu ești nicăieri, nu ești legat de nimic, trăiești o viață de trecător. Sentimentul de a fi mereu pe punctul de a pleca
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
dinamică sensurilor vechi și noi, aceasta trecere de la sistemul greoi, planificat și ierarhic - la domnia publicității agresive. În DEX (1996) sînt înregistrate doar sensurile "stabile" ale verbului a promova (explicabile prin influențe din limbile moderne, desi etimologia indicată e doar latină!): (a) "a ridica, a înainta pe cineva în funcție, în grad, într-o demnitate etc.; a avansa"; (b) "a declara pe cineva absolvent al unui an de învătămînt (...)"; "a termina cu succes o clasă sau un an de învătămînt"; (c
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
de pe lap top-ul ei, la un site intitulat " Să facem dragoste cu personaje istorice", pe care poate fi, în funcție de dispoziție, Fecioara Maria, Seherezada, sau Jeanne d'Orleans, în vreme ce partenerii ei virtuali sînt Amelia Earhart, prima femeie pilot, sau poetul latin Ovidiu. În lumea cyber-identitătii, Felicity poate fi cine vrea: o femeie albă în brațele lui John Wayne, sau un barbat sedus de Amelia Earhart. Dar nu de WorldWideWeb are nevoie personajul pentru a înțelege cît de înșelătoare sînt granițele identității
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
comunist. Tânărul se poartă ca si cum i s-ar fi încredințat o misiune, extrem de importantă. Aflăm indirect, despre el, că știe de mic copil germană și franceză, ca a invatat ulterior maghiară și engleză, că este inițiat în greacă veche și latină. Îl "vedem" însuflețit, deopotrivă, de o "vinovată" pasiune pentru literatură și de o adevarată fervoare mistica. Îl contemplam - împreună cu septuagenarul Nicolae Balotă, care ne ghidează prin comentarii comprehensive și melancolice în înțelegerea propriei sale ipostaze juvenile - regândindu-i pe Aristotel și
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
a dacoromânei. Limba moldovenească a fost o invenție sovietică fără acoperire științifică. În timpul perioadei sovietice, acest dialect al românei a suportat unele influențe rusești și ucrainene, în special la nivelul fonologiei și al lexicului, dar ele nu au alterat structura latină a limbii.
Donald Leroy Dyer - Mă interesează studiile românești by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/14317_a_15642]
-
vitalități. (S.B.E.) Giuseppe Petronio aș spune că este un "monstru sacru" al criticii literare și în general al culturii italiene, dacă expresia nu ne-ar abate gândul spre starurile de cinema ci ne-ar răsuna în minte în sensul ei latin de apariție miraculoasă. Pentru că Petronio este o minune, a naturii dar, în egală măsură, și a făuririi omenești. Profesorul este un tânăr de 94 de ani: suie etaje pe jos, umblă neînsoțit, schimbă orașe și trenuri, îl afli ba la
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]