11,985 matches
-
Sorești, Stejăretu, Uiasca și Valea Ursului, având în total 1685 de locuitori ce trăiau în 480 de case. Existau în comună două biserici și o școală rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Bascov", ca reședință a plășii Bascov din același județ, având 2480 de locuitori în satele Brăileni, Glâmbocu, Mica, Neașca, Păisești, Rotărești (reședința), Stejaretu și Valea Ursului și în cătunul Floarea. În 1950, comuna a fost arondată orașului regional Pitești, reședința regiunii Argeș. În 1968, a
Comuna Bascov, Argeș () [Corola-website/Science/310119_a_311448]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,6%). Pentru 3,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Drăguțești-Săpunari", făcea parte din plasa Oltului a județului Argeș și era formată din satele Bouleni, Codrești, Costești, Gheordunești, Spiridonești, Drăguțești-Săpunari și Cotmeana, cu 1250 de locuitori. Existau aici trei biserici și o școală rurală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
a județului Argeș și era formată din satele Bouleni, Codrești, Costești, Gheordunești, Spiridonești, Drăguțești-Săpunari și Cotmeana, cu 1250 de locuitori. Existau aici trei biserici și o școală rurală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în plasa Argeș a aceluiași județ și comuna Bascovele, formată din satele Bunești, Buzoești, Ciorești, Dragolești, Grajdurile, Lintești, Bascovele, Negoești, Pielești, Săndulești, Ursoaia, Valea Porcului, Vârloveni și Zamfirești, având în total 1465 de locuitori; existau și aici o școală rurală și patru
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
Bunești, Buzoești, Ciorești, Dragolești, Grajdurile, Lintești, Bascovele, Negoești, Pielești, Săndulești, Ursoaia, Valea Porcului, Vârloveni și Zamfirești, având în total 1465 de locuitori; existau și aici o școală rurală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Uda a aceluiași județ. Comuna Drăguțești-Săpunari se numea acum "Săpunari" și avea 2360 de locuitori în satele Drăguțești, Cotmeana și Săpunari; iar comuna Bascovele avea 1845 de locuitori în satele Bunești, Drăgolești, Grajdurile, Lințești, Negoești, Pielești, Ursoaia, Vârloveni și Zamfirești
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,35%), cu o minoritate de baptiști (1,47%). Pentru 3,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Stănișești a județului Tecuci și era formată din satele Analogu, Corbu, Danciu, Panu, Poiana, Satu Nou, Spria de Jos, Spria de Sus, Târgu Colonești, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zapodia, având în total 1925 de locuitori, ce
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
60 de elevi (dintre care 20 de fete) și una la Colonești deschisă în 1868 și care avea 36 de elevi (dintre care 6 fete) iar principalul proprietar de pământuri era Ghiță Alexandrescu. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Podu Turcului a aceluiași județ, având 1770 de locuitori în satele Danciu, Poiana, Satu Nou, Slobozia-Panu, Spria de Jos, Spria de Sus, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zapodia și în cătunele Analog, Colonești și Corbu. Legea administrației
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,64%), cu o minoritate de romano-catolici (18,12%). Pentru 5,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Tazlăul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Scorțeni, Grigoreni și Pustiana, având în total 3125 de locuitori. În comună existau trei școli mixte (una în fiecare sat, cea din Scorțeni datând din 1865 și cea din
Comuna Scorțeni, Bacău () [Corola-website/Science/310142_a_311471]
-
trei școli mixte (una în fiecare sat, cea din Scorțeni datând din 1865 și cea din 1889) cu 169 de elevi; două biserici ortodoxe (la Scorțeni și Grigoreni) și una catolică (la Pustiana). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Tazlău a aceluiași județ, având 4111 locuitori în satele Grigoreni, Scorțeni, Pustiana și Sârbi și în cătunele Mărgineni-Luncani și Poiana Boului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău
Comuna Scorțeni, Bacău () [Corola-website/Science/310142_a_311471]
-
faptului că în marea majoritate nu se declar maghiari, din comunitățile ceangăn-secuiești provin cele mai multe cereri pentru introducerea limbii maghiare (ca subiect facultativ) în educație și pentru slujbă maghiară în biserici. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și avea în compunere doar satul de reședință, cu 1508 locuitori ce trăiau în 368 de case. În comună existau cinci mori de apă și o biserică catolică, iar principalii proprietari de pământ erau
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
ce trăiau în 368 de case. În comună existau cinci mori de apă și o biserică catolică, iar principalii proprietari de pământ erau Alexandrina Casso și Andrieș Fodor. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Valea Mare, formată din satele Valea Mare, Valea de Jos, Valea de Sus și Costița, având 1563 de locuitori. În comună existau două biserici catolice și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Valea Mare, comasată
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
Valea Mare, Valea de Jos, Valea de Sus și Costița, având 1563 de locuitori. În comună existau două biserici catolice și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Valea Mare, comasată cu comuna Faraoani care făcea parte din plasa Răcăciuni a aceluiași județ și avea 3115 locuitori în satele Costița, Faraoani, Valea Dragă, Valea Mare și Valea de Sus. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău, în timp satele fostei comune Valea Mare fiind comasate
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
sub comanda lui Făurel Boghină - staroste al plaiului. Satul Mândrișca a fost întemeiat relativ recent pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plasă Răcăciuni a județului Putna, comunele Cucova, Mândrișca și Valea Seaca, fiecare formată doar din satul de reședință. Comună Cucova avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, si o biserică, iar comună Mândrișca avea 447 de locuitori, patru
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
din satul de reședință. Comună Cucova avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, si o biserică, iar comună Mândrișca avea 447 de locuitori, patru mori de apă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasă Trotuș a aceluiași județ. Comună Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, comuna Mândrișca 847, iar comună Valea Seaca 2000. În 1925, comuna Cucova a fost desființată, sătul Cucova trecând la comună Valea Seaca; iar comună Mândrișca a fost
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
74%). Pentru 2,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cuvântul Bisoca vine de la slavonescul "vasocoi" (înalt), localitatea fiind situată la o altidudine de aproximativ 1.000 metri. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Bisoca făcea parte din plasa Râmnicul a județului Râmnicu Sărat, fiind formată din satele Bisoca, Băltăgari, Sările, Șindila, Recea, Lopătăreasca, Bisocuța și Poiana, totalizând 1471 de locuitori. În comună funcționau o biserică de lemn fondată în 1835, o alta de zid fondată în 1883 și
Comuna Bisoca, Buzău () [Corola-website/Science/310270_a_311599]
-
funcționau o biserică de lemn fondată în 1835, o alta de zid fondată în 1883 și o școală de băieți, cu 102 elevi, fondată în 1890. În 1925, comuna este consemnată cu satele Bisoca, Lopătăreasa, Recea, Sările și Șindrila în plasa Dumitrești a aceluiași județ, având 1797 de locuitori. În 1950, a fost inclusă în raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, în structura actuală, a devenit parte din județul Buzău. Unicul monument
Comuna Bisoca, Buzău () [Corola-website/Science/310270_a_311599]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,21%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Berteștii de Jos făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată doar din cătunele Berteștii de Jos, Gura Gârluței și Polizești, cu o populație totală de 1220 de locuitori. În comună funcționau o moară, o școală mixtă cu 26 de elevi (toți băieți) fondată
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
de 1220 de locuitori. În comună funcționau o moară, o școală mixtă cu 26 de elevi (toți băieți) fondată în 1857 și o biserică zidită în 1830 de proprietarul San-Marin. Pe atunci, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Berteștii de Sus (sau Otmăt), formată din cătunele Berteștii de Sus și Gura Călmățuiului, cu o populație de 361 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă cu 29 de elevi deschisă în 1859 și o biserică zidită
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
comună funcționa o școală mixtă cu 29 de elevi deschisă în 1859 și o biserică zidită de fostul arendaș Anghelache. În 1925, comuna Berteștii de Sus fusese deja desființată și inclusă în comuna Berteștii de Jos, care făcea parte din plasa Viziru a aceluiași județ, având în componență satele Berteștii de Jos, Berteștii de Sus, Germăneasa, Gura Gârluței, Polizești și Iapa. În 1931, configurația s-a schimbat din nou, temporar, comuna Berteștii de Sus fiind reînființată și cuprinzând și satul Gura
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,82%). Pentru 2,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe actualul teritoriu al comunei funcționa doar comuna Mihai Bravu, înființată în 1879 prin împroprietărirea însurățeilor, în plasa Balta a județului Brăila, comună formată din satele Mihai Bravu și Cucuta, cu o populație totală de 1138 de locuitori. În comună funcționau 2 școli una de băieți cu 41 de elevi înființată în 1884 și una de fete cu
Comuna Victoria, Brăila () [Corola-website/Science/310269_a_311598]
-
populație totală de 1138 de locuitori. În comună funcționau 2 școli una de băieți cu 41 de elevi înființată în 1884 și una de fete cu 32 de eleve, înființată în 1889. În 1925, comuna Mihai Bravu era inclusă în plasa Viziru și se întindea mult spre est și cuprindea satele Mihai Bravu, Berteștii de Sus și Gura Călmățui, precum și cătunele Nicolești, Strâmbu, Stoenești și Cistia, toate având împreună 2347 de locuitori. Satul de reședință al comunei a apărut în perioada
Comuna Victoria, Brăila () [Corola-website/Science/310269_a_311598]
-
Gura Târcovului, Oleșești, Târcov și Trestieni, cu 900 de locuitori, 2 biserici și o școală. În 1925, comuna Robești fusese desființată și inclusă în comuna Târcov, împreună cu comuna Gura Aninoasei. Comuna Târcov avea 3491 de locuitori și făcea parte din plasa Sărățelu. Comuna Pârscov era inclusă în schimb tot în plasa Pârscov, avea o alcătuire asemănătoare (doar satul Pârscov fusese despărțit vremelnic în Pârscovu de Jos și Pârscovu de Sus, ultimul fiind și reședința comunei), și avea 4256 de locuitori. În
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
2 biserici și o școală. În 1925, comuna Robești fusese desființată și inclusă în comuna Târcov, împreună cu comuna Gura Aninoasei. Comuna Târcov avea 3491 de locuitori și făcea parte din plasa Sărățelu. Comuna Pârscov era inclusă în schimb tot în plasa Pârscov, avea o alcătuire asemănătoare (doar satul Pârscov fusese despărțit vremelnic în Pârscovu de Jos și Pârscovu de Sus, ultimul fiind și reședința comunei), și avea 4256 de locuitori. În 1931, a fost temporar înființată comuna Lunca Frumoasă, fostele ei
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
În 1931, a fost temporar înființată comuna Lunca Frumoasă, fostele ei subdiviziuni, Curcănești, Pârjolești, Tocileni și Valea Purcarului, devenind sate de sine stătătoare ale acestei comune. În 1950, cele trei comune (Pârscov, Lunca Frumoasă și Târcov) au fost incluse în plasa Cărpiniștea a regiunii Buzău și apoi (după 1952) a regiunii Ploiești; în timp, comuna Lunca Frumoasă a fost desființată și inclusă în comuna Pârscov, iar comuna Târcov a fost desființată și împărțită între Pârscov și comuna Berca. Din 1968, comuna
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
1190 de locuitori, în ea funcționând o școală și două biserici. Structura de bază a actualei comune s-a format înainte de 1925, când comunele Zărnești și Fundeni au fost unite într-o comună denumită "Fundeni-Zărnești"; aceasta a fost inclusă în plasa Câlnău a aceluiași județ, și era alcătuită din satele Fundeni (reședință), Cuculeasa, Ghizdița, Luncași și Zărnești, cu o populație de 4017 locuitori. Comuna Vadu Soreștilor făcea parte din aceeași plasă Câlnău și avea în componență satele Clociți, Hârboca și Vadu
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
într-o comună denumită "Fundeni-Zărnești"; aceasta a fost inclusă în plasa Câlnău a aceluiași județ, și era alcătuită din satele Fundeni (reședință), Cuculeasa, Ghizdița, Luncași și Zărnești, cu o populație de 4017 locuitori. Comuna Vadu Soreștilor făcea parte din aceeași plasă Câlnău și avea în componență satele Clociți, Hârboca și Vadu Sorești, cu o populație totală de 1654 de locuitori. Comunele Fundeni și Zărnești s-au separat din nou în 1931. În 1950, comunele Fundeni și Zărnești au fost incluse în
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]