11,622 matches
-
tare, cu toate că oamenii încercau să-l facă să tacă. „Credința ta te-a mântuit”, i-a spus Iisus, care trecea pe acolo. în forma sa cea mai înaltă, rugăciunea încetează să mai fie o cerere. Omul își exprimă, dintr-o pornire lăuntrică firească, liberă, recunoștința față de Stăpânul tuturor lucrurilor, simțind că îl iubește, că îi mulțumește pentru darurile Sale, că este gata să-l îndeplinească voința. Rugăciunea devine, astfel, contemplație. Cunosc, din experiență directă, o situație care exemplifică cele spuse mai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ceea ce trebuie să creadă și să facă pentru a fi eliberat din robia păcatului și pentru a primi puterea de a trăi o viață autentic creștină. Formarea unui credincios bun înseamnă slăbirea, înfrângerea în persoana lui, a răului sau a pornirilor necuviincioase. Istoria și lucrarea Bisericii înseamnă, așadar, prelungirea firească a existenței lui Hristos, sub a cărui cârmuire se împlinește misiunea ei. Creștinul român a împlinit și a trăit această lucrare mântuitoare prin credință și rugăciune. Rugăciunea a fost calea cea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
unei viețuiri plăcute lui Dumnezeu. Cine o are, acela are și un îndrumător în viață, un încurajator și un apărător. Atâta timp cât ai frică de Dumnezeu, sufletul îți este plin de o putere de nebiruit împotriva oricărui păcat și de o pornire spre tot binele. Și pentru că în viața duhovnicească frica de Dumnezeu stă pe primul loc; pe aceasta trebuie să o cerem mai întâi, când ne rugăm.” Fericitul Augustin ne îndeamnă să cerem cu luare aminte acest lucru pentru că sfințenia lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
-vă, iubiții mei, să ajungeți la desăvârșire! „Tatăl nostru este Dumnezeu iar mama noastră este Biserica. Deci suntem frați, de aceea „Rugați-vă ca să vă puteți iubi!” Așadar, atunci când vreun vrăjmaș îți cere iertare, iartă-l, alungă- ți din inimă orice pornire împotriva lui. Fă-o din toată inima, nu numai fiindcă ți s-a cerut iertare. Cine vrea să-i fie ascultate cuvintele și ne iartă nouă greșalele noastre, trebuie să facă în așa fel, încât și cuvintele precum și noi iertăm
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mute dorințele ssufletuluiui de la cele îngăduite la cele neîngăduite și să se abată prin aceasta de la legea dumnezeiască, urmarea fiind lipsirea omului de viața cea veșnică, ce îi fusese dată după har. Sau se mai poate înțelege prin ispită acea pornire de bună voie a ssufletuluiui spre patimile trupului, iar prin cel viclean impulsul care a determinat o asemenea pornire. Dreptul Judecător nu-i izbăvește de cel viclean pe cei ce n-au iertat, fără întârziere, greșalele greșiților lor, chiar dacă se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fiind lipsirea omului de viața cea veșnică, ce îi fusese dată după har. Sau se mai poate înțelege prin ispită acea pornire de bună voie a ssufletuluiui spre patimile trupului, iar prin cel viclean impulsul care a determinat o asemenea pornire. Dreptul Judecător nu-i izbăvește de cel viclean pe cei ce n-au iertat, fără întârziere, greșalele greșiților lor, chiar dacă se roagă de iertare. Pe cei ce nu și-au iertat greșiții - rămânând cu inima împietrită, neîngăduitori și spurcați prin
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
viață socială și/sau personală; • o luptă psihologică a unor participanți cu scopuri, interese sau trebuințe incompatibile: • o bătălie, o confruntare de durată, adâncă, distrugătoare; • o tulburare emoțională generată de ciocnirea unor impulsuri opuse sau de incapacitatea de a concilia porniri contradictorii într-o manieră realistă, cumpătată, controlată. Așadar, raporturile conflictuale presupun potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev "acțiuni reciproc îndreptate ale fiecăreia dintre părțile aflate în conflict, una împotriva celeilalte, pentru realizarea propriilor scopuri, însoțite de puternice trăiri emoționale" (2005
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
influenței altei persoane este prin excelență coercitiv. În plan atitudinal, apariția și derularea procesului competitiv/concurențial are următoarele aspecte: • implică atitudini negative, de ostilitate, de închidere, de dispreț, de respingere, de suspiciune, de bănuială, de circumspecție; • are ca punct de pornire tendința participantului de a-i exploata și de a-i manipula pe ceilalți în vederea realizării propriului său scop/obiectiv/interes; • stimulează și întreține neîncrederea și suspiciunea reciproce în procesul interacțiunii; • diminuează dorința de a răspunde pozitiv la solicitările altora, indiferent
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2008, pp. 5-44). Al doilea capitol al volumului este un studiu referitor la românii titulari ai unui doctorat (în drept, științe politice și administrative, filosofie și litere, medicina ori științe) la Universitatea Liberă din Bruxelles în perioada 1863-1914. Punctul de pornire a fost studiul lui Constantin C. Angelescu (Studenții români în străinătate. Universitatea din Bruxelles, în "Studii și Cercetări Istorice", XVIII, noemvrie 1943, pp. 119-126) și sursa folosită de acestă (listele cu titularii de doctorat publicate de Léon Vanderkidere, deja evocate
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
se pregătea cu profesorul Garsou pentru a intra la Facultatea de Drept a Universității Libere, respectiv pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, prea puțin cunoscător al amfiteatrele și bibliotecilor, foarte familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai. Alături de aceștia, la cumpăna dintre anii 1903- 1904, hazardul l-a adus și pe fostul ofițer Vasile Butză
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
studenților români, pe de o parte, la totalul cursanților înscriși la Universitatea Liberă, iar pe de altă parte, la numărul, respectiv originea celor ce proveneau din afara Belgiei. De asemenea, tabelele pe care le-am constituit au avut ca punct de pornire statisticile belgiene, au fost organizate pe domenii de specializare. Astfel, am reconstituit numele, dar și numărul studenților ce dobândeau titlul de doctor în drept, științe politice și administrative, filosofie și litere, medicina ori științe, ca și pe cei care obțineau
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
căutau soluții, chiar dacă uneori acestea erau numai parțiale. Prin multiplicarea unor asemenea biografii s-ar putea, așadar, completă și o istorie a practicilor instituționale legate de susținerea studenților români aflați la studii în străinătate. Dar să revenim la punctul de pornire al acestei incursiuni în viața de dincolo de amfiteatru pentru a repeta că, după părerea noastră, acest tip de istorie - de fapt, de microistorie - completează, diversifica și nuanțează demersul istoriei clasice: cercetând cotloane neumblate ale societăților de odinioară, incursiunea în viața
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de sistem. Punctele sale esențiale pot fi consemnate în scris, pe cel mult o pagină, iar documentul respectiv prevede scopurile protecției unui sistem, agreate de întreaga comunitate sau de linia managerială a clienților. Un astfel de model constituie baza de pornire a analizelor formale matematice. Ținta securității este o descriere mult mai detaliată a mecanismelor de protecție oferite de o anumită variantă de implementare, precum și a modului în care ele concură la atingerea obiectivelor de control ale sistemului. Ținta securității formează
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se folosește în locul acestui concept cel de practici. 4.2.3. Aspecte practice ale politicii de securitate informațională1tc "4.2.3. Aspecte practice ale politicii de securitate informaționalĂ 1 " Pentru realizarea propriei politici de securitate există mai multe puncte de pornire. În primul rând, literatura de specialitate este destul de bogată și poate fi consultată cu multă ușurință. Pentru cei mai comozi, dar care dispun de resursele financiare necesare, recomandăm vizitarea site-ului: www.information-security-policies-and-standards.com/. Aici există posibilitatea procurării pre-written policies
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de prelucrare automată a datelor trebuie să fie asigurate prin mecanismul de protecție. Ele, în mare parte, se referă la: 1. controlul direct al resurselor fizice (benzi, pachete de discuri, alte suporturi de date și echipamente periferice); 2. procedurile de pornire și oprire a sistemului; 3. mecanismele de supraveghere a utilizatorilor; 4. detectarea și corectarea erorilor, precum și reluarea lucrului în condiții normale; 5. generarea, coordonarea și trimiterea secvențelor de instrucțiuni (sau prelucrări); 6. cuplarea cazurilor, în vederea prelucrării lor într-o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ținute la zi pentru toate activitățile ce au loc sub controlul operatorului, al ofițerului cu securitatea sistemului (dacă există), al bibliotecii de suporturi și de la punctele de prelucrare. Controlul operatorului. În jurnalul operatorului trebuie să fie înregistrate următoarele evenimente: 1. pornirea calculatorului; 2. configurația cu care s-a început lucrul; 3. inițializarea și reinițializarea sistemului; 4. execuția testelor de rutină și a programelor de întreținere; 5. momentul de început-execuție programe sau de serie de programe înlănțuite; 6. finalizarea normală sau anormală
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
investițiilor în securitatea informatică, atenționând că vânzătorii de software vând teamă, iar teama și sexul au devenit două lucruri exagerate care conduc la cumpărături iraționale ale oamenilor. Alții, în schimb, nu ajung la aceeași concluzie, fiindcă apreciază că baza de pornire (cheltuielile anterioare cu securitatea) era foarte mică, destul de apropriată de zero. Cele mai multe firme, susțin ei, alocă securității 3% din bugetul alocat tehnologiei, iar aceasta din urmă primește 3% din venituri, ceea ce înseamnă 3% aplicat la 3%, adică 0,09% - mai
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
utilizatorii refuză să accepte că ar fi făcut ceva ilegal. Costul echipamentelor Problema pachetelor de aplicații este legată de asigurarea continuității lor, de cele mai multe ori privind programele de salarii, de contabilitate etc. Programele achiziționate asigură utilizatorului o bază substanțială de pornire, deoarece aproape toate programele rulate în cadrul firmelor sunt rezultatul unei improvizații, prin adăugarea de noi facilități și prin simplificarea modului de utilizare a programelor existente. Prețul programelor originale a fost determinat în cea mai mare măsură, în ultimul timp, în
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
temelia a ceea ce era... zidărie. Din sarcasm, umor sau lehamite, ori toate la un loc, se cântă: „Ceaușescu n‐ a murit / Istoria ne‐a păcălit / Ceaușescu e în mine, e în tine / Ca o boală ce revine.” Dintr‐o asemenea pornire unii cer astăzi, la 14 ani de la crimă, rejudecarea procesului Ceaușescu pentru că acuzarea a fost nefundamentată... Un profesor, realizatorul Pell - Amarului, are curajul să spună lucruri pe care toată lumea le știe: „Sis temul comunist nu ar fi funcționat niciodată dacă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aduce noi informații (generalizare analitică), și nu acela de a înregistra frecvențele (generalizare statistică). Luând în considerare aceste caracteristici ale studiului de caz, evidențiem două funcții: pe de-o parte, această tehnică poate fi utilizată cu succes atunci când punctul de pornire al cercetării este reprezentat de una sau mai multe situații analizate, astfel încât se dorește sistematizarea gradată a informațiilor, ceea ce permite, în funcție de context, formularea sau reformularea unei teorii (abordare inductivă). Această funcție este deosebit de importantă și își dovedește eficiența mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
punea probleme. Doreau să încalce norma. Fie aveau conștiința încărcată și își mărturiseau greșeala, fie își adaptau valorile dorințelor, elaborând justificări care să îi disculpe: relațiile sexuale înainte de căsătorie erau legitimate, în opinia lor, printr-un motiv oarecare (dragostea sau pornirea naturii). Schimbările radicale Nici măcar lucrurile simple nu se pot explica referin-du-ne doar la o cauză unică. Cauzele acționează de regulă în rețea. Mai multe operează împreună sau intră, succesiv, într-un lanț cauzal. În cazul valorilor, antecedentele pot provoca o
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pentru ei. Acest curent individualist este, la început, prezent în mediile mai instruite, mai înstărite, mai bine echipate pentru a reflecta asupra sinelui. Dar, răspândindu-se, dorința de a fi tu însuți, de a-ți conduce liber viața devine o pornire esențială a timpurilor noastre. Trece dincolo de clivajele politice. Se potrivește de minune cu neoliberalismul și cu socialismul însuși, care abandonează colectivismul, se privatizează, devine libertar. Tabelul 2 A. Valorile postmoderne B. Valorile tradiționale 1. Individualism 2. Împlinire 3. Libertate 4
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și atitudinile bolnavului, îndoiala obsedantă sau la folie du doute). 2) Fricile obsedante sunt temeri nejustificate ale bolnavului reprezentate prin: agorafobie, claustrofobie, ereutofobie, nosofobie, dismorfofobie etc. 3) Impulsiunile obsedante sau „obsesiile impulsive” constau în apariția în câmpul conștiinței a unor porniri puternice, irezistibile de a comite acte fără sens, ridicule, absurde sau chiar agresive de tip criminal. M. Dide și P. Guiraud izolează, în cadrul impulsiunilor obsesive, următoarele tipuri principale de manifestări: a) impulsiuni obsesive orientate către acte banale, minore, dar absurde
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tradiție până în zilele noastre. Astfel, teatrul lui Caragiale imprimă un stil propriu, în decursul a patru sau cinci generații de actori. În teatru, Caragiale înseamnă continuitate și înnoire. Indiferent dacă urmărim tipurile, temele sau procedeele stilistice, toate sunt puncte de pornire. Caragiale consideră teatrul o artă cu totul deosebită de literatură. Teatrul are un scop special: reprezentarea, reprezentarea frumoasă. Mai multă asemănare are teatrul cu arhitectura: „În adevăr, precum planul arhitectului nu este chiar realizarea finală a intențiunii sale - adică monumentul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
atunci când îl dă afară din sală pe Cetățeanul turmentat: Stimabile, stimabile (cu afabilitate) rog, dați afară pe onorabilul! Întrunirile și discursurile candidaților fac parte din același ritual. Discursul lui Farfuridi are o orientare conservatoare, pe când cel al lui Cațavencu trădează porniri radicale și activiste. Nu putem să nu cităm în cele ce urmează cuvintele lui Farfuridi: „După ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric și din punctul de vedere de drept, voi încheia, precum am zis, cât se poate mai
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]