11,637 matches
-
Cuibul este mic, cu un număr de 4- 5 ouă albăstrui punctate roșcat. El este așezat în arbori de înălțime mijlocie, cel mai frecvent pe salcâmi. După circa 13 - 14 zile eclozează, femela scoțând pe vară 2 -3 rânduri de pui. Sticletele este sedentar, iernează în țară, la care se adaugă populațiile de sticleți nordici dintre care unele iernează în Africa de Nord și Asia de Sud-Vest. Hrana sticleților sunt semințe de pe tufișuri, scaieți sau de pe pajiști. Este o pasăre nepretențioasă, fiind în
Sticlete () [Corola-website/Science/314355_a_315684]
-
cucului este foarte larg. El poate fi găsit în pădurile de foioase, crângurile de pe malul apelor curgătoare, coasta mărilor sau la marginea orașelor. Mai trăiește și în regiunile cu smârcuri sau de stepă, unde trăiesc și păsările care îi cresc puii. Cucul a fost întâlnit de exemplu în Elveția la o înălțime de 2.400 de m, iar în India la Pasărea este răspândită mai ales în emisfera nordică, dar iernează în regiunile de savană din sudul Africii și Asia sudică
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
care poate dura o zi, păsările se despart. Femela face un cuib pe sol sub formă de gropiță căptușită cu frunze, iarbă și mușchi, la liziera pădurii. În cuib se află de obicei patru ouă, care sunt clocite trei săptămâni. Puii sunt nidifugi, fiind protejați și hrăniți de femelă până la maturitate. În caz de pericol, femela transportă puii între picioare, sprijinindu-i cu ciocul. După ce cresc aripile puilor, numai o treime din pui ajung la vârsta de un an din cauza dușmanilor
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
gropiță căptușită cu frunze, iarbă și mușchi, la liziera pădurii. În cuib se află de obicei patru ouă, care sunt clocite trei săptămâni. Puii sunt nidifugi, fiind protejați și hrăniți de femelă până la maturitate. În caz de pericol, femela transportă puii între picioare, sprijinindu-i cu ciocul. După ce cresc aripile puilor, numai o treime din pui ajung la vârsta de un an din cauza dușmanilor numeroși. În Bavaria, perioada admisă pentru vânarea sitarului durează între 16 octombrie și 15 ianuarie. Are o
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
În cuib se află de obicei patru ouă, care sunt clocite trei săptămâni. Puii sunt nidifugi, fiind protejați și hrăniți de femelă până la maturitate. În caz de pericol, femela transportă puii între picioare, sprijinindu-i cu ciocul. După ce cresc aripile puilor, numai o treime din pui ajung la vârsta de un an din cauza dușmanilor numeroși. În Bavaria, perioada admisă pentru vânarea sitarului durează între 16 octombrie și 15 ianuarie. Are o mărime de 42 cm. Cuibărește rar în România; trăiește în
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
obicei patru ouă, care sunt clocite trei săptămâni. Puii sunt nidifugi, fiind protejați și hrăniți de femelă până la maturitate. În caz de pericol, femela transportă puii între picioare, sprijinindu-i cu ciocul. După ce cresc aripile puilor, numai o treime din pui ajung la vârsta de un an din cauza dușmanilor numeroși. În Bavaria, perioada admisă pentru vânarea sitarului durează între 16 octombrie și 15 ianuarie. Are o mărime de 42 cm. Cuibărește rar în România; trăiește în vestul țării, depunând ouăle pe
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
ii ("Phalacrocoracidae") sunt o familie de păsări acvatice care fac parte din ordinul Pelecaniformes. Ele sunt păsări de talie mijlocie care trăiesc și cresc puii în colonii și uneori ating dimensiuni considerabile. Denumirea de „cormoran” provine din limba latină „corvus marinus“ (în traducere „Corb de mare”). ii au o mărime mijlocie cu lungimea corpului între 0,45 si 1,0 m, având o greutate între
Cormoran () [Corola-website/Science/314378_a_315707]
-
greutatea de 4000 de g. După culoarea penajului sunt cormoranii negri și cormoranii de culoare albastru închis care în perioada clocitului au un luciu metalic. Păsările nu prezintă un dimorfism sexual deosebit, masculii fiind în general mai mari ca femelele. Puii de cormorani au o culoare brună-cenușie pe abdomen cu nuanțe mai deschise. Păsările au un cioc terminat la capăt ca un cârlig, un gât lung și o coadă în formă rotunjită, formată din pene rigide. Nu au glande uropigene, de
Cormoran () [Corola-website/Science/314378_a_315707]
-
culoarea galbenă din regiunea gâtului. Cuibul este contruit de ambii parteneri din pietriș, crengi sau guano. Femela depune numai o dată pe an 3 - 4 ouă care vor fi apărate cu dârzenie de părinți. La 23 - 35 de zile vor ecloza puii, care la început sunt golași și la o săptămână vor fi acoperiți cu puf. Hrana puilor este administrată cu ciocul din sacul laringian al părinților. Un cormoran atinge în medie o vârstă între 10 și 15 ani, speciile mari putând
Cormoran () [Corola-website/Science/314378_a_315707]
-
Femela depune numai o dată pe an 3 - 4 ouă care vor fi apărate cu dârzenie de părinți. La 23 - 35 de zile vor ecloza puii, care la început sunt golași și la o săptămână vor fi acoperiți cu puf. Hrana puilor este administrată cu ciocul din sacul laringian al părinților. Un cormoran atinge în medie o vârstă între 10 și 15 ani, speciile mari putând atinge și 30 de ani. În Vietnam, pescarii cresc aceste păsări în captivitate, folosindu-le pentru
Cormoran () [Corola-website/Science/314378_a_315707]
-
copaci. Servalii nu au un sezon anumit de reproducere. Excepție fac indivizii din zonele sudice ale arealului de răspândire, care se nasc preponderent în lunile februarie-aprilie. Cu câteva zile înainte de împerechere, masculul și femela viețuiesc împreună. Gestația durează 65-75 zile. Puii sunt născuți de regulă în smocuri de iarbă aranjate din timp și sunt în număr de doi sau trei. Mama îi hrănește cu lapte până la 5-7,5 luni. La vârsta de un an ei devin total independenți și își caută
Serval () [Corola-website/Science/314379_a_315708]
-
solului prin mașinile și utilajele grele folosite în agricultură. Becaținele sunt numai în parte păsări migratoare, ele migrând iarna spre sud numai din zonele mai reci. Becaținele preferă regiunile de pășuni umede sau smârcuri cu stuf, unde cuibăresc și cresc puii. În solul umed afânat caută hrana, care constă din viermi, moluște, crustacei, semințe vegetale, insecte și larvele acestora.
Becațină comună () [Corola-website/Science/314388_a_315717]
-
lângă o gaură de șoarece, sau fură ouă din cuiburi de păsări. Cuibul, în care femela depune 4 - 5 ouă verzui, îl construiește din crengi în copaci, pe când în Olanda stârcii construiesc mai departe cuibul ascuns în stuf. Mortalitatea la puii de stârci este destul de mare, aceasta este apreciată în primele șase luni de viață la 70 %. Un stârc poate trăi 24 de ani. Coloniile de stârci sunt gălăgioase, între păsări existând permanent conflicte. Neliniștea din colonii este cauzată și de
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
mai mari animale de pradă din Triasic) este de asemenea în urmărirea turmei de "Placerias" și ucide un membru. Încă în căutarea de hrană, un grup de "Coelophysis", ei găsesc vizuina unor animale din specia "Cynodont". Din păcate, unul din pui sa apropiat prea mult de intrare și este mâncat. Masculul, încearcă să îl salveze, dar în zadar. În aceeași noapte, adulții sunt arătați, devorându-și puii și abandonându-și vizuina. Femela de"Postosuchus" șchiopătează, în urma unei răni suferite, după atacul
Pe urmele dinozaurilor () [Corola-website/Science/314418_a_315747]
-
de "Coelophysis", ei găsesc vizuina unor animale din specia "Cynodont". Din păcate, unul din pui sa apropiat prea mult de intrare și este mâncat. Masculul, încearcă să îl salveze, dar în zadar. În aceeași noapte, adulții sunt arătați, devorându-și puii și abandonându-și vizuina. Femela de"Postosuchus" șchiopătează, în urma unei răni suferite, după atacul unui "Placerias". Este expulzată din teritoriul ei de un alt "Postosuchus" și mai târziu moare, devenind pradă pentru "Coelophysis". În final ajunge și sezonul ploios, iar
Pe urmele dinozaurilor () [Corola-website/Science/314418_a_315747]
-
Diplodocus" de la naștere până la maturitate. După ce eclozează, la marginea pădurii, femela si ceilalți pui se grăbesc să ajungă în adâncul pădurii. După ce cresc, ei întâlnesc multe pericole cum ar fi prădătorii "Ornitholestes","Allosaurus", precum și un "Stegosaurus" care ucide unul dintre pui, cu coada sa spinoasă. Când se apropie de maturitate, puii rămași, sunt aproape uciși de un incendiu devastator, ce lasă doar doi (incluzând femela) în viață. Amândoi ajung în câmpie, unde găsesc o turmă. Femela se împerechează, iar mai târziu
Pe urmele dinozaurilor () [Corola-website/Science/314418_a_315747]
-
femela si ceilalți pui se grăbesc să ajungă în adâncul pădurii. După ce cresc, ei întâlnesc multe pericole cum ar fi prădătorii "Ornitholestes","Allosaurus", precum și un "Stegosaurus" care ucide unul dintre pui, cu coada sa spinoasă. Când se apropie de maturitate, puii rămași, sunt aproape uciși de un incendiu devastator, ce lasă doar doi (incluzând femela) în viață. Amândoi ajung în câmpie, unde găsesc o turmă. Femela se împerechează, iar mai târziu este atacată de un "Allosaur". Este salvată când un alt
Pe urmele dinozaurilor () [Corola-website/Science/314418_a_315747]
-
în vedere că gălbenușul de ou gătit este bogat în colesterol (deci, eliminând opțiunea ovo vegetarianismului). Un alt motiv pentru alegerea dietei ar fi protestul față de cruzimea din industria cărnii de pasăre. Pe baze etice, unii oameni se opun măcelului puilor masculi nedoriți sau riscului de a mânca un animal neeclozat. Dietele lacto-vegetariene sunt populare printre mulți adepți a tradițiilor religiilor estice, precum ale hinduismului, jainismului, budismului sau sikhismului. Cea mai mare pondere de astfel de vegetarieni este în India și
Lacto vegetarianism () [Corola-website/Science/314427_a_315756]
-
lanțul de activități care aduce mâncarea „de la poarta fermei în farfurie”. Aducerea pe piață a unui singur produs alimentar poate fi un proces îndelungat și complicat implicând mulți producători și companii. Spre exemplu, pentru producerea unei cutii de supă de pui se poate ajunge la un număr de 56 de companii implicate. Înainte de era modernă, vânzarea surplusului de mâncare lua loc odată pe săptămână când fermierii își aduceau produsele în piața satului lor, numită și târgul satului, unde mâncarea era pe
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
în timpul sezonului cald, în toată țara în afara regiunilor de munte. Prin luna mai - iunie, femela depune 4 - 5 ouă albe lucioase, cuibul fiind în scorburi sau săpat în malurile apelor. Clocesc ambii partneneri, la ca. 18 - 20 de zile ies puii, toamna păsările migrează în Africa sau Asia de Sud. La sosirea anotimpului rece păsările migrează spre sud în regiunile din sud sau sud-estul Africii iernând în regiunile de deșert, semideșert, savană din Sahel, țări ca Somalia Efectivul de păsări este apreciat la
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
natural), situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Este administrat de Universitatea din București. Aria protejată se află în partea sud-vestică a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al orașului Hațeg și pe cele ale comunelor: Baru, Densuș, General Berthelot, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălașu de Sus, Sântămăria-Orlea și Totești. Aria naturală a fost declarată parc natural prin "Hotărârea de Guvern 2151" din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) iar din 2005
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală este situată în Munții Șureanu (o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului muntos al Carpaților Meridionali), în partea sudică a județului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Baru, Boșorod, Bănița, Orăștioara de Sus și Pui. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 38.184 hectare. Din anul 2007
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
o gaură de pe uscat. Îngropând ouăle, le oferă protecție contra prădătorilor și incubare la temperatura solului. Ouăle vor sta de la 60 până la 75 de zile, de obicei din iulie până în septembrie, dar pot petrece și lunile de iarnă până în primăvară. Puii de țestoasă ies din ou cu ajutorul unei caruncule care dispare la scurt timp după ce ies din ou. Maturitatea este atinsă la masculi la 3-5 ani iar la femele la 5-7 ani. Toate aceste observații sunt prezente doar când ajung la
Țestoasa de apă cu tâmple roșii () [Corola-website/Science/313978_a_315307]
-
în perioada sezonului secetos, masculul atrage atenția femelei prin bătăi din aripi și zburlirea moțului de pene de pe cap. Femela depune în cuibul situat pe tufișuri, între 1 și 3 ouă albăstrui care sunt clocite timp de 45 de zile. Puii au mulți dușmani din care cauză de obicei dintr-un cuib numai un pui va ajunge adult. Hrana preferată a păsărilor sunt șerpii, dar consumă și amfibii, șopârle, insecte sau rozătoare și păsări. Șerpii sunt vânați prin bătăi ale aripilor
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]
-
moțului de pene de pe cap. Femela depune în cuibul situat pe tufișuri, între 1 și 3 ouă albăstrui care sunt clocite timp de 45 de zile. Puii au mulți dușmani din care cauză de obicei dintr-un cuib numai un pui va ajunge adult. Hrana preferată a păsărilor sunt șerpii, dar consumă și amfibii, șopârle, insecte sau rozătoare și păsări. Șerpii sunt vânați prin bătăi ale aripilor și lovituri cu picioarele.
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]