11,011 matches
-
o invazie. Povestirea despre Wanda a fost pentru prima dată descrisă de un episcop și istoric polonez medieval (secolele XII-XIII), Wincenty Kadłubek, și se presupune că majoritatea povestirilor au fost inventat de el, bazându-se probabil pe miturile și legendele slave, deși unii istorici cred legenda își are rădăcinile din tradițiile scandinave sau din Roma Antică (poate Grecia). Un lucru interesant, în versiunea Kadłubek prințul german, nu Wanda, se sinucide: conform lui Kadłubek, prințesa a trăit o viață lungă și fericită
Wanda (personaj legendar) () [Corola-website/Science/329159_a_330488]
-
influențează intervalul de verificare a nodurilor și al treilea parametru este cel de autentificare a nodului (password). Pentru a crea o interfață CARP într-un nod care va fi selectat ca nod principal se urmează exemplul. și în nodul secundar (slave) Nodul principal în arhitectura CARP trimite pachete de verificare cu frecvență mare. Acest lucru se poate influența și prin modificarea parametrilor ”advbase” și ”advskew”. Funcția de master este de a răspunde la cererile ARP pentru adresa IP virtuală cu adresa
CARP () [Corola-website/Science/329215_a_330544]
-
însărcinată cu monitorizarea culturii în Republică Poloneză(1945-1951), a dezertat în Vest în 1951 și cartea să de nonfictiune Minte captivă(1953) este o carte clasică ce promova anti-Stalinismul.Din 1961 până în 1998 a fost profesor de Limbi și Literaturi slave la Universitatea din California,mai exact în Berkeley. Miłosz a devenit mai tarziu cetățean american și a fost recompensat cu Premiul Internațional Neustadt din 1978 pentru Literatură și în 1980 cu premiul Nobel în Literatură. Czesław Miłosz s-a nascut
Cselav Miłosz () [Corola-website/Science/329247_a_330576]
-
a tradus Psalmii Vechiului Testament în limba poloneză. Viața în SUA În 1960 Miłosz a emigrat în SUA și în 1970 a devenit cetățean american. În 1961 a început o carieră profesorala în literatura poloneză din Departamentul limbilor și literaturilor slave la Universitatea din California,în Berkeley. În 1978 a primit Premiul Internațional Neustadt.S-a pensionat în același an,dar a continuat să predea în Berkeley. Atitudinea persoană a lui Miłosz despre locuitul în Berkeley este portretizata sensibil în poemul
Cselav Miłosz () [Corola-website/Science/329247_a_330576]
-
Districtul Raška, pe când municipiile Sjenica, Prijepolje, Nova Varoš, si Priboj sunt incluse în Districtul Zlatibor. Primii locuitori ai regiunii sunt ilirii. În secolul I, regiunea a fost cucerita de români, iar între secolele V și VII, era locuită de triburi slave, care o dată cu trecerea timpului s-au amestecat cu autohtonii iliri și cu coloniștii români. În Evul Mediu, regiunea făcea parte statul sârb Raška. Capitala a fost Râs, localizat în apropiere de actualul Novi Pazar. Ulterior, regiunea a făcut parte din
Sandžak () [Corola-website/Science/329317_a_330646]
-
bizantin Belisarie și trimisă la Constantinopol, în timp ce Amalafrid va deveni general iomperial, iar Rodelinda se va căsători cu regele Audoin al longobarzilor. Regatul thuringian a luat sfârșit odată cu Hermanfrid. Regiunea de la răsărit de râul Saale a fost preluată de către triburile slave, iar nordul Thuringiei de către saxoni. Stingerea dinastiei thuringiene a devenit subiectul a numeroase opere epice, cea mai cunoscută fiind "Rerum gestarum saxonicarum libri tres" a lui Widukind de Corvey, un mit al întemeierilor saxone scris în 967. Principala sursă pentru
Hermanfrid de Thuringia () [Corola-website/Science/328544_a_329873]
-
(în limba slavă veche: "Повѣсть времяньныхъ лѣтъ") este o istorie a Rusiei Kievene de pe la 850 până la anul 1110, scrisă prin anul 1113 în Kiev. Această lucrare este considerată una dintre sursele fundamentale folosite pentru interpretarea istoriei timpurii a slavilor răsăriteni. Compilația originală a
Cronica vremurilor trecute () [Corola-website/Science/328594_a_329923]
-
a prezenței avarilor în zonă până la sosirea ungurilor aici. Un document emis în anul 860 de către Ludovic Germanul pentru abația Mattsee face referire la „mlaștinile wangarilor" "(marcha uuangariourum)" din extremitatea vestică a Bazinului Carpatic. Numele "wangar" pare să reflecte forma slavă a etnonimului onogurilor, un alt popor de origine turcică, care ar fi fost la rândul lor prezenți în regiune. Un al treilea grup, cel al gepizilor, care fusese unul dintre vasalii avarilor, a supraviețuit până în a doua jumătate a secolului
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
Bulgar. Annales regni Francorum amintesc că obotriții care locuiau în „Dacia pe Dunăre”, (cel mai probabil de-a lungul cursului inferior al râului Tisa), au cerut în 824 ajutorul francilor împotriva bulgarilor. Armatele bulgarilor au invadat Panonia, au „expulzat căpeteniile slave și au numit în schimb guvernatori bulgari” în 827. O inscripție descoperită la Provadia amintește de comandantul militar bulgar Onegavonais care s-ar fio înecat în apele Tisei cam în aceeași perioadă. Întărirea puterii Moraviei a provocat o apropiere între
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
-lea. Astfel, Gesta Hungarorum amintește de Menumorut, „ducele din Biharia”, de Zobor "ducele din Nitra, prin mila ducelui cehilor” și de Gelou „un valah” , care domnea în Transilvania. Gelou, ducele românilor, a condus o formațiune statală cu populație românească și slavă (blasij et sclaui) ce cuprindea bazinele Someșului Mic și Almașului, până la Poarta Meseșului. Cuprindea minele de sare și de aur, care au atras atenția nomazilor pecenegi și unguri. Inainte de atacul ungurilor a avut de infruntat atacuri din partea pecenegilor. Neagu
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
1918, un tratat de pace cu Rusia revoluționară, prin care aceasta admitea, până la stabilirea unor frontiere definitive, ocuparea, administrarea și exploatarea de către Germano-Austrieci a țărilor baltice, a Poloniei rusești, a Bielorusiei și a Ucrainei, în schimbul unei autonomii parțiale a populațiilor slave din anumite teritorii ale Germaniei și Austriei, anume Poznania, Silezia de sus, Galiția și Bucovina. Acest tratat, ne-recunoscut de Antantă și de România, nu a rămas valid decât timp de câteva luni, deoarece Puterile centrale s-au recunoscut învinse
Unirea Bucovinei cu România () [Corola-website/Science/328650_a_329979]
-
despărtiță de naos printr-o catapeteasmă de zidărie deasupra căreia se ridică în pod un timpan de zidărie complet ascuns de învelitoare. În zidăria absidei au fost înglobate ca material de construcție două cruci vechi de piatră, una cu inscripție slavă nedatată, iar cealaltă din anul 1790. Absida are o boltă informă, greu de definit, un compromis între o boltă a vela (curbură dublă) și o calotă pe pendentive, reprezentând în plus și o inflexiune în sensul profilului longitudinal. În interior
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
fără îndoială, funcțiunea de reședință a guvernatorului Dalmației în timpul domniei ostrogoților, înainte de a reveni sub control roman cu ocazia ofensivei preliminare campaniei din Italia întreprinsă de Justinian în 537. Hinterlandul Salonei avea să cadă în curând pradă raidurilor avare și slave care au sfârșit prin a ataca orașele de pe coastă în ultimele decenii ale secolului al VI-lea. Ultimul funcționar roman atestat la Salona a fost proconsulul Marcellinus, căruia papa Grigore I i-a adresat o scrisoare în 599. Ultima inscripție
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
confirmă că primele faze de construcție de după secolul al VI-lea au reutilizat intensiv structurile antice târzii, pe care s-au mulțumit doar să le divizeze cu ziduri grosiere legate cu argilă. Populația acestui mare burg era majoritar de origine slavă, fapt relevat de mai multe indicii: arhiepiscopul Ioan din secolul al X-lea — un alt conducător al bisericii locale, mai bine cunoscut — era în mod sigur slav, întrucât tatăl său se numea Tordacatus, forma romanizată a numelui slav Tvrtko. Sculptura
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
a ajuns la numele proprii în primul rând de Brăila asemănător cu Chitilă-Chitila, Bănilă-Bănila. Este tipic românesc fiind atestat documentar încă din evul mediu ca nume personal. În unele lucrări s-au menționat formele de limbă greacă Proilaba, de limbă slavă ca Proilava, de limbă turcă, ca Ibraila și alte forme ca Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeană, (bhreg) însemnând pisc vertical cu referire clară asupra poziției geografice a orașului, mai precis asupra malului înalt, adică a
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
lor. Poemul începe cu versul Ya pomnyu chudnoe mgnovenie, încercarea de a traduce aceste cuvinte magice în engleză fiind puternic ridiculizată de Nabokov. Aleksandr Blok a făcut minunata transformare a poemului lui Pushkin in propria "O podvigakh, o doblestyakh, o slave...", în timp ce Mikhail Glinka a conferit poemului melodie și a dedicat rezultatul fiicei lui Kern, Catherine. „În fiecare noapte cutreier grădina și repet în gând: ea a fost acolo - ca de un bolovan s-a împiedicat de resturile de pe biroul meu
Anna Petrovna Kern () [Corola-website/Science/329411_a_330740]
-
alții (de exemplu turcii, care sunt cei care constituiau ”gărzile pretoriene” în perioada de sfârșit a dinastiei abbaside). Said Boustany (1967) ne aduce aminte că majoritatea califilor abbasizi erau fiii unor sclave concubine nearabe: persane, bizantine, anatoliene, turce, berbere și slave. De la bun început, mawali au fost considerați „clienți” ai vreunui clan arab, reluându-se un vechi obicei din timpurile preislamice, când anumite persoane cu statut social modest căutau protecția unui clan mai puternic. Între client și protector lua ființă astfel
Mawālá () [Corola-website/Science/329407_a_330736]
-
Sudul este faimos pentru rețetele de kebab,baklava și kadayif . În partea de est,bucătăria turcească folosește mult maslinele și uleiul de măsline datorită cultivării lor intense în zonă.Pe coastele Mării Negre se consumă mult pește și porumb datorită influențelor slave și balcanice. Legumele și verdețurile sunt nelipsite în mâncarea din zonele învecinate Mării Mediterane, Mării Egee și Marmara. Centrul Anatoliei are multe specialități,precum keskek,manti si gozleme. Fasolea,roșiile,ardeii,vinetele sunt principalele ingrediente din bucătăria tuceasca. Fisticul,migdalele și
Bucătăria turcească () [Corola-website/Science/329454_a_330783]
-
timp (Conferința Științifică „Limba română în Republica Moldova. Dreptul la normalitate” (august 2009); Simpozionul „Și când gândesc la viața-mi...”, Eminescu -160 (ianuarie 2010); Conferința Științifică „Limba - atribut esențial al identității naționale” (februarie 2010); Simpozionul in memoriam Grigore Vieru „Stropit de slavă ca de sânge” (februarie 2010), Conferința științifică „Școala națională: recuperarea destinului european” (aprilie 2010), Conferința științifică internațională „Revista Limba Română - două decenii în serviciul culturii naționale” (mai 2011) ș.a. Eficiența acțiunilor întreprinse de ziaristul, editorul și funcționarul public Alexandru Bantoș
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
vechi localități au fost: Pskov, Polotsk, Gnezdovo/Smolensk, Alaborg, Aldeghia/Ladoga, Holmgard/Novgorod, Beloozero, Timero/Iaroslavl, Sarskoie Gorodișce, Rostofa/Rostov, Vladimir, Muron. Parțial, dacă nu toți varegii, erau cunoscuți de asemenea sub denumirile "kylfingar" [külfingar] (în idiomul scandinav), "kolbiaghi" (în slava medievală ruso-ucraineană), "kulpingoi" (în greacă), "al-kilabiyya" (în arabă) și "kölpények" (în maghiară). În cronica lui Anonymus este menționată o căpetenie de trib cu numele "Culpun", echivalentul termenului maghiarizat "kölpény", din anturajul ducelui Arpad). Potrivit unor cercetători, termenul ar fi fost
Regatele scandinave () [Corola-website/Science/330962_a_332291]
-
(n. 1692, Poltava, Țaratul Rusiei - d. 25 aprilie 1767, Mănăstirea Poiana Mărului, Țara Românească) a fost un călugăr valah de origine slavă, îndrumător duhovnicesc al lui Paisie Velicicovschi, care a contribuit la înnoirea monahismului ortodox din Țările Române. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română pe 5 martie 2003. S-a născut la Poltava, pe atunci în Țaratul Rusiei, la sfârșitul
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
de periodice este format dintr-un număr important de reviste de secol XIX și început de secol XX. În paralel, prin abonamente și schimburi, biblioteca încearcă să mențină o continuitate a periodicelor apărute în anii din urmă. Fondul de istorie slavă a bibliotecii cuprinde circa 2000 de volume, cărți referitoare la istoria și civilizația popoarelor slave. Biblioteca dispune de o sală de lectură de 40 de locuri. Utilizatorii bibliotecii noastre sunt în primul rând cercetătorii Institutului de Istorie „George Barițiu”, profesorii
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
de secol XX. În paralel, prin abonamente și schimburi, biblioteca încearcă să mențină o continuitate a periodicelor apărute în anii din urmă. Fondul de istorie slavă a bibliotecii cuprinde circa 2000 de volume, cărți referitoare la istoria și civilizația popoarelor slave. Biblioteca dispune de o sală de lectură de 40 de locuri. Utilizatorii bibliotecii noastre sunt în primul rând cercetătorii Institutului de Istorie „George Barițiu”, profesorii Facultății de Istorie și Filozofie a Universității clujene, colegii din alte centre universitare, cercetători ai
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
altitudinea de peste 400 de metri (la vest) până sub 200 de metri (la est), pe văile afluenților Bârladului. Teritoriul ținutului a variat în diferite perioade, cuprinzând orașul Bârlad și târgurile Ghidigeni, Murgeni și Puiești. Toponimul ținutului Tutova este de origine slavă și înseamnă „ținutul murelor”. Existența unei unități administrative cu centrul la Bârlad este destul de veche, un anume Negrea (Negru) de la Bârlad fiind menționat într-un document din 1 septembrie 1400 ca membru în sfatul domnesc. El va apărea în documentele
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
importanți ideologi ai protocronismului românesc. A studiat la Liceul „I. L. Caragiale” din București (1944-1952) și la Institutele Teologice din Sibiu (1952-1954) și București (1954-1956), urmând apoi cursuri de doctorat în specialitatea Bizantinologie (1956-1959). Își continuă studiile la Facultatea de Limbi slave din București (1961-1966), unde obține în 1971 titlul de doctor în filologie. După absolvirea cursurilor de doctorat la Institutul Teologic din București a lucrat în redacția revistelor Patriarhiei și la Biblioteca Patriarhiei (1959-1960), la Asociația Slaviștilor (1961-1968), în redacția revistei
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]