12,131 matches
-
românești (România insistând pentru o frontieră cât mai avansată spre vest), cu totul neoficial, se Înțelege, fiindcă din punct de vedere strict constituțional nu avea nici un cuvânt de spus. Se pare că a reușit să-l mai domolească pe Clemenceau, supărat pe români pentru pacea lor separată, și a putut contribui astfel (greu de spus În ce măsură) la obținerea maximului posibil pentru România (mai puțin decât ceruseră românii, dar, până la urmă, o frontieră trasată totuși destul de generos În favoarea lor). Apoi, an după
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
că nici acum nu știu exact cum și de ce a intervenit - mi-a achitat ratele universitare. Sunt destul de sigur că motivul pentru care bunicul a plătit o taxă atât de mare avea de-a face cu posibilitatea de a-l supăra la culme pe tata, ceea ce a și reușit. Când am început cursurile la Camden, în toamna lui 1982, eu și tata am încetat să ne mai vorbim, ceea ce pentru mine a fost o mare eliberare. Această tăcere a ținut până când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Tati, zise Sarah din nou, ignorându-l. - Îți spune tati? întrebă Jay, cu un aer alarmat. - Ne ocupăm de asta, am zis. Ce e, draga mea? Am observat-o pe Marta la capătul camerei, întinzându-și gâtul. - Tati, Terby e supărat, zise Sarah, țuguiindu-și buzele. Terby era o pasăre-păpușă pe care i-o cumpărasem de ziua ei de naștere. Era o jucărie monstruoasă dar foarte populară, pe care Sarah și-o dorise la nebunie, dar chestia era atât de grotescă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
fetei ne-au topit toată rezistența. Cum arătarea fusese epuizată în toate magazinele, am apelat la Kentucky Pete - foarte priceput în a obține lucruri de contrabandă - pentru a pune mâna pe una care fusese scoasă ilegal din Mexic. - Terby e supărat, se plânse Sarah din nou. - Păi calmează-l, am zis, privind în jur. Du-i câteva nachos. Poate-i flămând. - Terby zice că e prea multă gălăgie, Terby e supărat. Stătea cu brațele încrucișate, într-o parodie de copil necăjit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pe una care fusese scoasă ilegal din Mexic. - Terby e supărat, se plânse Sarah din nou. - Păi calmează-l, am zis, privind în jur. Du-i câteva nachos. Poate-i flămând. - Terby zice că e prea multă gălăgie, Terby e supărat. Stătea cu brațele încrucișate, într-o parodie de copil necăjit. - Bine, puiule, o rezolvăm. M-am ridicat pe vârfuri și i-am făcut semn Martei, apoi am arătat în jos și i-am zis doar din buze: E aici. Ușurată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
nici copil, nici adolescent. - Dumnezeule, bombăni Jay. Au câte un cuvânt pentru orice zilele astea, nu-i așa? Conversația noastră n-a descurajat-o pe Sarah. - Tati? - Da, scumpo. De ce nu ești în pat? Unde-i Marta? - Terby e tot supărat. - Și pe cine e Terby supărat? - Terby m-a zgâriat. Și-a întins brațul spre mine, iar eu m-am chiorât în bezna purpurie, dar n-am văzut nimic. Devenea exasperant. - Robby - ia-o pe sora ta înapoi în dormitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
râs, încercând să păstrez o notă cât mai destinsă, adăugatând: Știai că cineva a scris numele tatălui meu pe piatra de mormânt? - Ce tot vorbești? întrebă ea. - Când m-am întors aseară - stai un pic, sper că nu te-ai supărat pe mine că am plecat aseară prea devreme de la ne-dați-ori-nu-ne-dați...nu-i așa? A oftat. - Ascultă, e întâi noiembrie. Hai să uităm tot ce s-a întâmplat și s-o luăm de la început. Ce zici? De la zero. Un nou început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
spre peretele casei unde era Omar, iar vopseaua de culoarea somonului descătușă ceva în mine, ducându-mă undeva în trecut. Jayne continuă. - Da, sigur, la mall... am murmurat a încuviințare. - Trebuie să te întreb ceva și nu vreau să te superi. Zâmbetul dispăruse. - Iubito, sunt întotdeauna furios ca tu să nu mă poți supăra. - Ai băut astăzi? Am inspirat adânc. Lipsa asta de încredere era oribilă. Dar era o întrebare atât de simplă și de responsabilă, încât nu puteam fi ofensat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în mine, ducându-mă undeva în trecut. Jayne continuă. - Da, sigur, la mall... am murmurat a încuviințare. - Trebuie să te întreb ceva și nu vreau să te superi. Zâmbetul dispăruse. - Iubito, sunt întotdeauna furios ca tu să nu mă poți supăra. - Ai băut astăzi? Am inspirat adânc. Lipsa asta de încredere era oribilă. Dar era o întrebare atât de simplă și de responsabilă, încât nu puteam fi ofensat. - Nu, am zis cu jumătate de gură. Tocmai m-am trezit. - Promiți? întrebă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
încercând să-mi controlez volumul vocii. Vrei să vorbim despre asta? Ai să-mi spui ceva? - Nu știu ce-i de vorbit despre asta. Vocea lui era calmă și rațională, dar minciuna își întorcea scăfârlia neagră spre mine. - Încetează, Robby. - De ce ești supărat pe mine? - Nu sunt supărat pe tine. Sunt îngrijorat. Îngrijorat de soarta ta. - De ce? întrebă el, cu ochii întrebători. Sunt bine, tată. Iarăși. Cuvântul „tată“. O ispită. Pe moment levitam. - Vreau să încetezi. - Ce să încetez? - Nu vreau să mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
vocii. Vrei să vorbim despre asta? Ai să-mi spui ceva? - Nu știu ce-i de vorbit despre asta. Vocea lui era calmă și rațională, dar minciuna își întorcea scăfârlia neagră spre mine. - Încetează, Robby. - De ce ești supărat pe mine? - Nu sunt supărat pe tine. Sunt îngrijorat. Îngrijorat de soarta ta. - De ce? întrebă el, cu ochii întrebători. Sunt bine, tată. Iarăși. Cuvântul „tată“. O ispită. Pe moment levitam. - Vreau să încetezi. - Ce să încetez? - Nu vreau să mai simți nevoia să mă minți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
În care am putut fi liber, Într-o dimineață, era puțin cam ceață. În privința celeilalte fotografii promise, cu casa de la Caracal, am scris și aștept un răspuns. Ieri seara am fost pe la Gabriela și m-a rugat să nu vă supărați dar nu a reușit Încă să termine scrisoarea către Dvs. Nu s-a simțit bine În ultima vreme, dar se va strădui să facă un efort pentru a Încheia rândurile Începute pentru Dvs. Am primit răspuns din partea părintelui Gavrilescu, dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fi un an de excepție, cu atât mai mult cu cât medicii m-au atenționat că Începând din vara asta trebuie să Încep un tratament serios de nămol și soare. Am o lordoză avansată și bine Înțeles neglijată, care mă supără din ce În ce mai rău. Avem și intenția ca de la mare să facem o escapadă spre nordul Moldovei, dar numai În cazul În care niște prieteni care au mașină nu-și vor schimba intențiile. În acest caz ne va face plăcere să ne
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
amploare dă la tot ce decurge de aici, În marea ei sensibilitate sufletească, amplificată și de suferința fizică. Eu vă mulțumesc din suflet pentru rândurile ce i le-ați trimis și chiar fără mandatul ei, vă rog să nu vă supărați dacă Încă nu v-a răspuns. Nu s-a simțit deloc bine În ultimul timp. Așa cum v-am promis, vă trimit alăturat ziarul „Aviachim” În care o pagină este dedicată mișcării aviatice de tineret din orașul Fălticeni, lucru ce cred
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Țara Românească. I-am dat un aspect mai puțin rigid, tocmai ca să fie citită cu ușurință de către oricine. Și iată, după atâta așteptare, din nou opreliște! La Editura Muzicală nu mă duc, pentru că nu este pe placul meu și sunt supărată pe cineva de acolo. Manuscrisul acesta este cumpărat de ani de zile de către Uniunea Compozitorilor . Tov. Al. Toma, care a fost atât de amabil cu mine și a Încercat să mă ajute, nu ar mai putea face nimic? Nu știu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai multe; vizitatorii nu țin cont de ploaie și frig. Au admirat splendoarea așezării Brașovului. Prea devreme am Început focul la sobă! În privința documentelor promise, chiar astăzi le-am expediat - colet - pe adresa D-lui Ciurea. Rog să nu se supere, deoarece era o cursă mai dreaptă. Ar fi fost un ocol prea mare. Dvs. amândoi veți face cu ele, cele de cuviință. Dacă ceva nu e necesar, vă rog a mi le Înapoia. Mă bucur că voi ceti Monografia D-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
va place. Este un mic cadou ce pot să vi-l fac. Micul volum de scrisori, pe cari le-am păstrat cu sfințenie și cu admirație, scrise de Dvs., l-am expediat pe adresa Dvs., cu rugămintea să nu vă supere dorința mea. Dacă Dvs. vă este greu sau delicat a preda Muzeului, personal, eu vă rog să folosiți scrisoarea mea către Muzeu, prin care adresez lucrarea, cu rugămintea ca Muzeul să-mi trimită confirmarea. Dacă și aceasta v-ar fi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
1906. 48 În mormânt, 8 În viață, din aceștia 3 f. bolnavi și 5 mai bunișori, dar se vede că și din aceștia s-au mai stricat. Și marți am venit la Suceava unde am fost chemat, ca să nu se supere, cei mari. Și miercuri am plecat acasă când m-am Întâlnit cu Dl. Lateș. Am stupi și merg rău și-i hrănesc și mă Împung și Într-un feli Îs cam năcăjât. Eu voi face tot ce ziceți Dv., pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
avut Întotdeauna cuvinte bune, Între care ești și mata, poate aceasta să fie chiar mulțumirea cea mai mare. Costea junior , Îmi spunea azi, că nu a fost mulțumit de primirea ce i s-a făcut versurilor sale la Suceava. Era supărat mai ales pe un Damian , sau așa ceva. Pleacă de aici, În munții Apuseni (...). Eu voi nota, de câte ori Îmi va veni În gând câte ceva care ar avea miez. Vremea frumoasă mi-a permis să mai iau vreo câteva schițe (...). Pe aici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Nu mai Înțeleg nimic . Apoi timpul ales 1 N-brie e nepotrivit. La Flt. e timp urât atunci. Nu se poate reveni? Ar fi indicat 1-10 oct., când și școlile Încep; dar frigul și vremea rea nu invadează Încă. Te supăr cu multe, dragă d le Dimitriu. Cu toată prietenia și mulțumiri Îndatorate, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”6 mai 1970” desc=”C.P.”> Dragă domnule Dimitriu, În „Ist. lit. germane” trimisă am adăogat un bilețel, prin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
spună, că D-sa se interesează de această artistă, și cred, că așa vom izbuti . Zadarnic i-am cerut lui Havriș să aibă atitudine conciliantă față de matale, să colaboreze, căci „mult pot cei puțini Împreună”. Se vede că l-a supărat intervenția mea, că nu-mi mai scrie. A avut neplăceri cu un tinerel de la Primărie, care i-a reproșat, că m-ar fi acaparat și Îndemnat să nu iau parte la banchet și mi a cerut o scrisoare, pe care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sa Îmi cere din când În când unele informații. Cred că sunteți prieteni și colaborați, astfel că rugămintea mea nu Vă va cădea greu, afară de osteneala, pentru care Vă rog să mă iertați (Dar, ați scris, că plimbarea nu Vă supără, ci dimpotrivă). Doi profesori din Pitești scot un volum bio bibliografic al (foștilor) profesorilor și elevilor liceului „N. Bălcescu”, care au Însemnat ceva În cultura noastră. Același </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Covasna” data=”16 sept. 1971”> Iubite domnule
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
neavându-le decât Într-un singur exemplar. Cât privește pe d na Ungureanu, ea te cunoaște pe mata de la mine. Îi poți scrie fără grije, referindu-te la persoana mea. E atașată mult de Flt. prin Gorovei și s-a supărat că, d. Datcu, făcut de dânsa „goroveist”, n-a Înștiințat-o de această sărbătorire a „Șezătorii”. Adresa ei, Prof. Maria-Luiza col. Ungureanu, str. Aurel Vlaicu No. 125 Sectorul 2. Se va bucura la scrisoarea matale, pe care te prețuiește, fără
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
interesa mult specificul muzeului nostru. Cu M. Băcescu ați făcut bună achiziție. Nu știam că e nepotul lui M. Lupescu, fostul meu bun prieten. Lăudabilă intenția Dv. de a lucra o „Istorie a culturii folticenene”. Vă previn Însă - nu Vă supărați - să nu utilizați prea mult, ci cu rezerve, lucrarea lui V. Costăchescu „Istoria orașului Flt.” aservită unui partid și chiar unei persoane. Dl. Frunzetti, care ar fi din Flt. (fiul maiorului?) e directorul Editurii Enciclopedice (adresa: Calea Victoriei Nr. 126). Voi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
atât de frumos trecut cultural? 11) Cu rabinul-șef Rosen sunt mereu În legătură; mi-a fost elev excelent. M-a poftit mereu la el, să stăm de vorbă; dar e mereu pribeag pe străine meleaguri. Pe Fălticeni e cam supărat și are multe motive. Tatăl său, pentru că nu l-a așteptat pe d-rul Jean Zwiebel - președintele Comunității,la un serviciu divin solemn, a fost lipsit de salariu de rabin-șef cât timp a trăit. Era un cărturar erudit, de la care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]