11,202 matches
-
se concentreze asupra intereselor sale de politică externă fără a irita prea puternic Moscova (King: 1972, 3-4). În general însă, în "lagărul socialist" predomina teama că Occidentul va utiliza conferința ca un mijloc de sporire a injoncțiunilor pentru respectarea principiilor umanitare, asupra cărora se ajunsese, pentru prima dată, la un acord oficial. Pe de altă parte, și statele vestice erau îngrijorate de posibilitate transformării conferinței într-o rampă de lansare a propagandei comuniste înspre Occident. Temerile care s-au adeverit în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a încheiat "cu rezultate nesatisfăcătoare" (Lipatti: 1985, 137). Într-adevăr, minimul de consens obținut la Helsinki a dispărut: în timp ce Estul insista asupra chestiunilor politice și economice, Vestul nu ezita să îl lovească în punctul cel mai vulnerabil, (ne)respectarea angajamentelor umanitare. Divergențele s-au amplificat și, în absența unei concluzii comune, s-a recurs la repetarea mecanică a declarațiilor conținute în Actul Final (González-Aldea: 2008, 62-65). Așa cum se exprimă Lipatti, Încercările de dislocare a echilibrului Actului Final, conceput ca un tot
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
caracter obigatoriu pentru statele participante. Înțelegem de aici că RSR dorea ca Occidentul să poată fi constrâns legal să îi ofere avantaje de natură materială, fără a-i recunoaște dreptul reciproc, în virtutea aceleiași conferințe, de a o chestiona în privința principiilor umanitare asumate. În acest punct era invocat principiul "neamestecului în afacerile interne" și al suveranității naționale. O poziție internațională tipică leninismului romantic. La conferința de la Madrid, derulată între 1981-1983, polemicile inter- ideologice s-au amplificat, iar tensiunile politice au cunoscut cote
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
deceniu. În ceea ce privește conferința de la Viena, derulată în a doua jumătate a anilor '80, situația se schimbă radical odată cu ajungerea lui Mihail Gorbaciov la conducerea Uniunii Sovietice. Noul secretar general al PCUS va fi mult mai receptiv la probleme de natură umanitară, facilitând astfel dialogul Est-Vest și având o contribuție generală enormă la încheierea Războiului Rece (González-Aldea: 2008). RSR va rămâne însă pe aceleași poziții inflexibile: invadat din toate părțile de contraofensiva ideologică "burgheză", leninismului romantic nu îi va mai rămâne decât
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
variantei "burgheze" a drepturilor omului afirmată în cadrul CSCE, concomitent cu reducerea până la eliminare a informațiior despre acest subiect în presa română (González-Aldea: 2008, 43; vezi și Ceaușescu: 1988, 270). Astfel că, în 1981, Dumitru Tinu se putea pronunța relativ la obligațiile umanitare care îi reveneau RSR prin prisma CSCE în felul următor: Apărătorii ultrazeloși ai "drepturilor omului" s-au întrecut în a furniza subiecte de senzație și de divagație căutând să descopere feluriți "contestatari" sau "disidenți" în vreo țară socialistă sau alta
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
trebuie recunoscut, tocmai victime ale propagandei de instigare a emigrări desfășurate de cercurile reacționare, ostile destinderii, aflate în slujba monopolurilor interesate să sporească rândurile milioanelor de dezrădăcinați pribegi, forță de muncă ieftină, sursă sigură de supraprofituri. Acestea sunt adevăratele scopuri... "umanitare" ale campaniei demagogic declanșate după Conferința de la Helsinki și care urmărea transformarea reuniunilor europene într-un fel de "tribunale internaționale" destinate să judece politica diferitelor state, legile lor interne (Tinu în Vlad: 1981, 159). Oricât ar părea de paradoxal pentru
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a asigura garantarea prin lege și exercitare în practică a acestor drepturi" (Tinu în Vlad: 1981, 159). Dimpotrivă, tendințele ilegitime de supranaționalizare a respectării drepturilor omului, considera Romulus Neagu sunt "departe de a stimula conlucrarea dintre națiuni pentru soluționarea problemelor umanitare" și "nu fac decât să învenineze atmosfera, aducând daune directe promovării drepturilor și libertăților umane" (Neagu: 1983, 424). Cel mai important drept al omului și a națiunii din care face parte este, în concepția secretarului general al PCR, "dreptul la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în Ecobescu: 1983, 26; subl. în orig.). Drepturile omului nu pot fi asigurate într-un climat de insecuritate, belicos, nu obosea Ceaușescu să clameze; pacea deci, combinată cu o suveranitate națională intangibilă, reprezintă premisele cele mai sigure pentru soluționarea problemelor umanitare. Așa cum voi detalia în continuare, între accepțiunea occidentală, "burgheză" a drepturilor omului și cea leninist romantică nu există nici un punct de referință comun, chiar dacă Ceaușescu utiliza vocabularul umanitar occidental pentru a delegitima ideologic ofensiva "burgheză" pe teren propriu. În spatele cuvintelor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o suveranitate națională intangibilă, reprezintă premisele cele mai sigure pentru soluționarea problemelor umanitare. Așa cum voi detalia în continuare, între accepțiunea occidentală, "burgheză" a drepturilor omului și cea leninist romantică nu există nici un punct de referință comun, chiar dacă Ceaușescu utiliza vocabularul umanitar occidental pentru a delegitima ideologic ofensiva "burgheză" pe teren propriu. În spatele cuvintelor lui Ceaușescu se ascundea o cu totul altă realitate; în bună tradiție leninistă, aceasta era orientată spre viitorul unde drepturile omului ar fi devenit totale. Odată ce leninismul a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și sunt evidente pentru oricine vrea să detecteze cauzele reale ale ineficienței unor documente internaționale, ale încordării în relațiile dintre țări, ale nesocotirilor drepturilor legitime ale popoarelor (Duculescu în Tănase, Marinescu: 1981, 254-255). Celor care criticau RSR pentru escamatoarea principiilor umanitare convenite prin Actul Final de la Helsinki, menționați indirect de către Duculescu în citatul de mai sus, Ceaușescu le răspundea provocator: "aș fi deosebit de satisfăcut dacă în toate țările semnatare ale documentelor de la Helsinki drepturile omului ar fi respectate așa cum sunt respectate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
presei străine, "este o societate care să pemită manifestarea deplină a drepturilor omului, în toate domeniile". Ipocritele și imperfectele drepturi "burgheze" ale omului păleau desigur în comparație cu perfecțiunea permanent proiectivă, niciodată sau prea puțin prezentă, a variantei romantic leniniste a principiilor umanitare. Drepturile liberale, occidentale, nu reprezentau decât niște "bariere" în calea afirmării plenare a personalității umane, încearcă să ne convingă Nistor Prisca (1978, 112). Mai mult, strategia ideologică "imperialistă", pedalând excesiv asupra aspectelor umanitare, nu ar fi încercat decât devierea atenției
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prezentă, a variantei romantic leniniste a principiilor umanitare. Drepturile liberale, occidentale, nu reprezentau decât niște "bariere" în calea afirmării plenare a personalității umane, încearcă să ne convingă Nistor Prisca (1978, 112). Mai mult, strategia ideologică "imperialistă", pedalând excesiv asupra aspectelor umanitare, nu ar fi încercat decât devierea atenției maselor "de la problemele mari, esențiale politice, economice și sociale care confruntă societățile capitaliste și în general popoarele lumii" (Bărbulescu: 1983, 20). Problemele minore nu aveau deci loc pe agenda leninismului romantic. Iar încercările
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
politice, economice și sociale care confruntă societățile capitaliste și în general popoarele lumii" (Bărbulescu: 1983, 20). Problemele minore nu aveau deci loc pe agenda leninismului romantic. Iar încercările statelor occidentale de a constrânge RSR să accepte accepțiunea lor asupra aspectelor umanitare ar fi fost, chiar și în conformitate cu normele dreptului "burghez", ilegală: pactele privitoare la drepturile omului nu pot fi folosite în scopul amestecului în treburile interne ale altui stat pe motiv că acel stat nu respectă prevederile pactului, după cum nu pot
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să regrete decizia de a își părăsi țara. În orice caz, aprecia conducerea PCR, era expropriată astfel forță de muncă ale cărei costuri în vederea calificării fuseseră suportate exclusiv de către statul român. Astfel, "scopul și mijloacele propagandei burgheze actuale" pe teme umanitare erau, pentru leninismul romantic, următoarele: "să înșele oameni lipsiți de maturitate civică și politică, oameni cu fibra moral-politică slabă, covârșiți, orbiți de interesul privat spre a-i atrage pe calea emigrării, a părăsirii patriei și pământului pe care s-au
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Observatori americani ca Eliott Abrams declarau, în 1984, că România și Cehoslovacia încălcau cel mai grav drepturile omului (Maier: 4 April 1984, 14; vezi și Rusan în Rusan: 2003, 173-185 sau Šustrova în Rusan: 2001, 826-830). Așa cum vom vedea, principiile umanitare vor cântări tot mai greu în relațiile româno-americane, conducând în final la gestul radical al liderului PCR, comis cu un an înaintea Revoluției, de a renunța la clauza națiunii cele mai favorizate pe care RSR o obținuse în 1975. La
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
gestul radical al liderului PCR, comis cu un an înaintea Revoluției, de a renunța la clauza națiunii cele mai favorizate pe care RSR o obținuse în 1975. La jumătatea anilor '80, cu ocazia unor întâlniri internaționale pe probleme culturale și umanitare desfășurată la Budapesta, RSR nu a urmărit decât să "obstrucționeze emiterea oricărui document sau mandat final în baza căruia România putea fi trasă la răspundere" (Socor: 2 February 1989, 23; Socor: 27 November 1985, 603-606). Atitudinile de acest gen vor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
autentic și superior univers spiritual" (Pantazi: 1975, 54-59). La prima vedere, s-ar părea că este vorba despre concepția marxistă asupra drepturilor omului, care, deși conține numeroase neajunsuri dintre care cel mai important ar fi ambiguitatea universalității prezente a principiilor umanitare, abandonată pentru drepturile plenare ale omului, posibile numai în lumea post-capitalistă (vezi Kołakowski: 2007) este totuși critică, autoreflexivă, marxismul testându-și permanent ideile în manieră empirică. Nu. Aici avem de a face cu o concepție tipic leninistă asupra omului și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
piața occidentală. Când tendința de creștere a prețului hidrocarburilor s-a inversat brusc, hidrocarburile sovietice au devenit mai scumpe, dezavantajând astfel "țările frățești", printre care și RSR, a cărui accces pe piața occidentală fusese îngrădit (din rațiuni calitative, dar și umanitare) și care urmărea acum asigurarea proviziilor energetice necesare galopantei sale industrii grele (Șerbănescu în Rusan: 2003, 763-766; vezi și Ceaușescu: 1982, 32-33). O problemă în plus pentru economia românească, și așa solicitată la maximum. Cu celelalte state mebre ale "lagărului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la cunoștință afacerea, pentru că altfel nu se poate numi, Ceaușescu a fost scandalizat în primă fază, pentru ca apoi să o preia și să o dezvolte, aplicând-o cu "succes" și etnicilor germani care doreau să ajungă în RFG. Din rațiuni umanitare, dar și, complementar, deoarece le lipsea mâna de lucru necesară unor economii aflate în expansiune, guvernele israelian și vest-german acceptaseră să devină parte a acestui joc cinic și imoral (Ioanid: 2005). Nimic nu era mai important însă pentru Ceaușescu decât
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
familiile" din țările de origine. Cel puțin aceasta era maniera în care problema emigrației apărea în presa românească și formulată de statele occidentale, doritoare să îi amintească lui Ceaușescu de angajamentul asumat la Helsinki în 1975 de a respecta principiile umanitare. Germanii însă, spre deosebire de evrei, nu ar fi dorit să emigreze în masă, susține Wolfgang Rehner. La sfârșitul anilor '70, când cei care se stabiliseră deja în RFG vizitau satele săsești din Transilvania în care se născuseră, " Faptul că veneau cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
an în Statele Unite nu s-a soldat cu reușite palpabile; dimpotrivă, a confirmat pierderea statutului de partener privilegiat din cadrul lumii comuniste pe care RSR l-a deținut la jumătatea deceniului opt în relația cu Washingtonul. Administrația Carter, profund atașată principiilor umanitare, cel puțin în comparație cu cele precedente, nu mai era dispusă să tolereze abaterile lui Ceaușescu de la implementarea drepturilor omului în forma convenită prin acordurile de la Helsinki. Ceea ce nu a periclitat însă, deocamdată, acordarea clauzei națiunii cele mai favorizate. Dar, per ansamblu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care administrația prezidențială americană și-a dat concursul prin simplul fapt că nu a împiedicat-o. La fel de probabilă este și incapacitatea secretarului general al PCR de a înțelege realmente mecanismele funcționării democrației "burgheze". În convorbirile purtate cu președintele Carter, problemele umanitare au ocupat, pe lângă cele economice, un loc central. În toastul cu care l-a întâmpinat pe Ceaușescu, pe lângă clasicele formule de politețe care făceau referire la rolul internațional proeminent al liderului român, Carter nu a uitat să adauge că cei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
est-europene, elementul cel mai important în înțelegerea periplului revoluționar consumat în 1989 a potențat profund temerile lui Ceaușescu. În final, leninismul romantic se va transforma într-un paria atât pentru "lagărul imperialist", datorită ostilității sale declarate față de democrație și principiile umanitare, cât și pentru lumea comunistă, în care ideologia leninistă, recalibrată de-a lungul a șapte decenii în cazul Moscovei și a unei jumătăți de secol pentru regimurile satelit, se dezintegra în ritm alert. Filosofia "burgheză" câștigase, iar partidele "fortărețe" (Jowitt
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
toate planurile, a realității "burgheze", preferând să coexiste cu aceasta fără a încerca să o concureze nici măcar în plan socio-economic, nu militar, așa cum își propusese leninismul europenizat leninismul sistemic va ceda de facto în raport cu lumea "burgheză", la a cărei ofensivă umanitară de la finalul anilor '70 nu a făcut altceva decât să reacționeze formal, acceptând în cele din urmă conceptul occidental al drepturilor omului. Măsura se va dovedi finalmente catastrofală pentru legimititatea tuturor regimurilor est-europene, oferind legal de acum posibilitatea coagulării unor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a intra, fie și parțial, în grațiile lui Gorbaciov (Buga: 2003, 106; Socor: 19 June 1987, 16). Tot cu această ocazie însă, Gorbaciov a insistat în discuțiile personale purtate cu liderul român asupra necesității respectării acordurilor de la Helsinki în problemele umanitare. Comunicatul pe care cele două părți l-au emis cu această ocazie stipula faptul că guvernele și partidele celor două state vor interacționa în continuare în baza "sincerității tovărășești". Genul acesta de exprimare era cel puțin insolit pentru jargonul relațiilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]