11,243 matches
-
3.2. Zone termice ÎI.1 .5.3.2.1. Calcul pentru o singură zona În cazul în care întreg spațiul încălzit este încălzit la aceeasi temperatura, iar degajările interne și aporturile solare sunt relativ reduse sau repartizate în mod uniform în clădire, se aplică modul de calcul mono-zonal. Împărțirea în mai multe zone nu este necesară, daca: a) diferența între temperaturile interioare convenționale de calcul ale zonelor este mai mică de 4K, ��i raporturile aporturi/pierderi diferă cu mai puțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
încălzire etc. ÎI.1 .5.6. Pierderi de căldură ale clădirii(calcul pentru o singură zona) ÎI.1 .5.6.1. Încălzire fără intermitenta (Încălzire continuă) Pierderile de căldură, Q(L), ale unei cladiri mono-zona, încălzita la o temperatură interioară uniformă, pentru o perioadă de calcul dată, sunt: Q(L) = H[theta(i) - theta(e)] * ț [J] (1.3) în care ι(I) este temperatura interioară de calcul, conform ecuației 1.2; ι(e) este temperatura exterioară medie pe perioada de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
al ecuației (1.3) pentru orice clădire. ÎI.1.5.6.2. Încălzire cu intermitenta În cazul în care se aplică împărțirea în perioade de încălzire diferite, pierderile termice totale, Q(L), ale unei cladiri mono-zona încălzita la o temperatură uniformă și pentru o perioadă de calcul dată, se calculează cu relația (1.4): N Q(L) = Σ N(j) H(j) [theta(iad,j) - theta(e)] * ț(j) [J] (1.4) j=1 în care N numărul de tipuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
atunci când se aplică împărțirea în perioade de încălzire calculul se efectuează pentru fiecare perioadă de încălzire. ÎI.1.5.6.3. Coeficientul de pierderi de căldură Coeficientul de pierderi de căldură al unei clădiri mono-zona, încălzita la o temperatură interioară uniformă, pentru o perioada sau sub-perioada de calcul dată, se definește cu relația (1.5): H = H(Ț) + H(V) [W/K] (1.5) în care H(Ț) - este coeficientul de pierderi termice prin transmisie, calculat conform Metodologie Partea I.. Pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
procesul de reglare, tipul corpurilor de încălzire și tipul dispozitivelor de reglare. În același tabel sunt indicate pierderile de căldură suplimentare, pe mp ca urmare a procesului de transmisie a căldurii. Valorile indicate au fost calculate în ipoteza unei distribuții uniforme a temperaturii interioare și pentru un raport g, între aporturile termice (interioare și exterioare) și pierderile de căldură, de 0,5. Tabel C1: Factorul de performanță energetică pentru reglarea transmisiei de căldură ┌───────────┬────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬─────────┐ │Sistemul de│ Sistemul de reglare │ Factorul de performanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
calculată că media ponderata cu suprafețele a temperaturilor superficiale pentru fiecare element de construcție interior - distribuția radiației solare pe suprafețele interioare ale încăperii nu depinde de timp - distribuția spațială a părții radiative a fluxului de căldură datorat surselor interioare este uniformă - coeficienții de schimb de căldură prin convecție și prin radiație (lungime de undă mare) pentru fiecare suprafață interioară sunt considerați în mod separat - dimensiunile fiecărui element de construcție sunt considerate pe partea interioară pentru fiecare element de delimitare a încăperii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
impun, în încăperi deosebite din punct de vedere arhitectural (clădiri monument de arhitectură, muzee, hoteluri de lux etc.). ÎI.4.5.3.2.2. Clasificarea sistemelor de iluminat după distribuția în planul util a iluminării (respectiv a fluxului luminos) Repartizarea uniformă a iluminării (sau a fluxului luminos) în planul util conduce la o distribuție echilibrată a luminanțelor în planul în care se desfășoară activitatea, ceea ce influențează în mod determinant confortul vizual. Repartizarea neuniforma a luminanței în planul util are efecte negative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
a luminanței în planul util are efecte negative asupra utilizatorului, manifestandu-se în timp sub forma orbirii de inconfort. Controlul acestui aspect cantitativ al sistemului de iluminat se face prin intermediul factorilor de uniformitate C1, C2. A. Sistemul de iluminat general uniform distribuit se realizează printr-o amplasare simetrica a corpurilor de iluminat, după o regulă bine definită, conform căreia distanțele dintre primul șir de corpuri de iluminat și perete să fie jumătate din distanță dintre două șiruri de corpuri de iluminat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
șiruri paralele cu suprafețele vitrate), astfel încât să se realizeze un sistem integrat de iluminat artificial și natural, în care fluxul luminos provenit de la sistemul de iluminat artificial să completeze necesarul de flux luminos pentru încăperea respectivă. Sistemul de iluminat general uniform distribuit nu se recomandă ca soluție în cazul încăperilor de tip industrial de dimensiuni mari, unde se desfășoară activități diverse, deoarece sistemul este ineficient din punct de vedere al eficienței energetice. În astfel se situații se recomandă alte tipuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ale căror elemente de construcție despărțitoare de alte spații ocupate și neocupate sunt adiabatice. Ipoteză este acceptabilă deoarece, în lipsa echipamentelor de climatizare, temperaturile interioare sunt relativ apropiate între categoriile de spații menționate. A doua ipoteza constă în a admite temperatura uniformă a elementelor de construcție interioare din spațiile analizate (pereți, planșee). Se neglijează capacitatea termică a aerului. Relația de determinare a variației în timp a temperaturii aerului este următoarea: ι(a)[ț(j)] = δ(1)[ț(j)] * ι(e)[ț(j
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
Determinarea rezistenței la lichide. Metode generale. 45. SR EN ISO 4624:2003 - Vopsele și lacuri. Încercarea la tracțiune. 46. SR EN ISO 4628-1: 2004 - Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere generală și sistemul de notare. 47. SR EN ISO 4628-2:2004 - Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere generală și sistemul de notare. 47. SR EN ISO 4628-2:2004 - Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de bășicare. 48. SR EN ISO 4628-4: 2004 - Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare. 49
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de bășicare. 48. SR EN ISO 4628-4: 2004 - Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare. 49. SR EN ISO 4628-5: 2004 - Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere. 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare. 49. SR EN ISO 4628-5: 2004 - Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere. 50. SR EN ISO 4628-6:2003 - Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 6: Notarea gradului de cretare prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere. 50. SR EN ISO 4628-6:2003 - Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor acoperite. Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a intensității modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 6: Notarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive. 51. SR EN ISO 6270-1:2002 - Vopsele și lacuri. Determinarea rezistenței la umiditate. Partea 1: Condensarea continuă. 52. SR EN ISO 6272-1:2004 - Vopsele ��i lacuri. Încercări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
pentru măsurarea umidității; - utilaje pentru realizarea unor îmbinări de rezistență suficientă și fiabila; - scule pentru realizarea suprafețelor conform cu prescripțiile asupra tolerantelor de grosime și calitatea suprafeței; - utilaje pentru cântărirea și amestecarea rășinii cu întăritorul, în proporțiile prevăzute; - dispozitive pentru aplicarea uniformă a cantităților de adeziv prescrise; - dispozitive de strângere pentru obținerea valorilor stabilite pentru presiune pe planurile de încleiere; - dispozitive pentru măsurarea temperaturii și umidității relativă a aerului în cursul polimerizării adezivului; - dispozitive pentru încercarea rezistenței îmbinărilor dintre lamele; - dispozitive pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182741_a_184070]
-
a documentelor scrise de mână. Contabilitatea modernă, orarele, foile de expediție, facturile, cecurile și titlurile de creanță, care sunt toate indispensabile pentru fluxul comerțului modern, au fost produse ale tehnologiei tiparului. Tiparul a fost cel care a făcut posibil sistemul uniform al prețurilor, fără de care noțiunile moderne ale schimburilor pe piață nu ar fi putut să se dezvolte. Tiparul a schimbat de asemenea relațiile spațio-temporale În alte feluri profunde. Fostul Walter J. Ong ne reamintește că, deoarece În culturile orale cunoștiințele
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
altele, formând obiecte de forme regulate, fie se resping reciproc și se Îndepărtează unele de altele”23. După cum afirmă cele trei legi ale lui Newton: un corp În repaus rămâne În repaus, iar un corp În mișcare rămâne În mișcare uniformă În linie dreapta dacă nu suferă acțiunea unei forțe; accelerația unui corp este direct proporțională cu forța aplicată și În direcția În care forța acționează și pentru fiecare forță există o forță de reacțiune egală și În direcție opusă 24
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Înainte, oamenii ședeau pe bănci de lemn așezate lângă pereți sau pe scaunele cu trei picioare sau se Îngrămădeau Împreună pe saltele așezate pe jos. Singurul scaun În palatele medievale era tronul rezervat suveranului, care denota statutul său elevat. șiruri uniforme de scaune au ajuns la modă În Franța În perioada de maximă influență a Renașterii, reflectând noul și elevatul statut al individului. Ideea de scaun era Într-adevăr revoluționară. Reprezenta un sentiment pe cale de apariție, printre membrii clasei burgheze incipiente
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a devenit răspunzătoare pentru destinul ei. Trebuie subliniat că regimul proprietății private face piețele moderne posibile și nu invers. În Evul Mediu, schimbul se realiza În general sub forma trocului Între rude, neamuri mai Îndepărtate și vecini. Fără o lege uniformă și un cod legal, singurul mod de a avea Încredere În autenticitatea tranzacției și de a asigura transferul pașnic al proprietății, era ca vânzătorul și cumpărătorul să se cunoască și să facă parte dintr-o comunitate socială unită. Pentru acest
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ei greco-romane, creștinismul și Iluminismul secolului al XVIII-lea. Europa, spun ei, este un mod de a privi lucrurile, care rezultă dintr-un trecut și un destin comun. Din nou, problema este că istoria nu s-a desfășurat În maniera uniformă pe care euro-entuziaștii o proiectează. De exemplu, În lumea antică Greco-Romană, ideea de Europa nu se extindea la nord de Gaul și Insulele Britanice. Cu siguranță, țările nordice nu erau considerate parte din ceea ce anticii considerau a fi „Europa”. Biserica
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acestui fapt − pentru a explica de ce sunt sensibile, în general, la marcarea cu cazul ergativ pronumele de persoanele 1 și 2 și numele proprii. Nash (1997: 129) analizează situația din limbile bască și hindi, în care marcarea cazului ergativ apare uniform la orice tip de agent al unui verb tranzitiv, comparativ cu alte limbi ergative, în care numai anumite tipuri de agent pot apărea în cazul ergativ, restul conservând forma de nominativ, apoi prezintă forma pe care o ia partiția personală
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
invers (Müler 1995: 267). Când construcția ergativă a devenit învechită în limbile semitice a fost nevoie de o diateză pasivă (Müler 1995: 268). Limbile semitice vechi aveau o substructură de ergativitate a cărei origine este necunoscută; limba proto-semitică nu era uniformă, omogenă; avea trăsături contradictorii, poate și de tip nominativ−acuzativ, și de tip ergativ−absolutiv, o anumită redundanță, o logică instabilă (Müler 1995: 271). 7.3. Există o motivație cognitivă pentru ergativitate? Problema pe care o ridică această întrebare privește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Persoanele cu afazia lui Broca manifestă comportament diferit în privința inacuzativelor cu și fără alternanță, reușind să le utilizeze mai bine pe acestea din urmă. Levin și Rappaport Hovav (2005: 20) reiau ideea că unele clase de verbe prezintă realizare argumentală uniformă, iar altele manifestă variație de realizare argumentală, subliniind că studiile tipologice au arătat că verbele care denotă evenimente în care un Agent animat acționează asupra unui Pacient și îi schimbă starea (crush 'a crăpa', destroy 'a distruge', kill 'a omorî
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
al VIII-lea, și nașterea notației muzicale, puțin mai târziu, se justifică prin faptul că primele manuscrise care folosesc neumele datează din secolul al IX-lea. Pentru a asigura supraviețuirea cântului gregorian, a împiedica devierile sau alterările și menținerea lui uniformă în întreg imperiul, din secolul al X-lea, au început să fie compilate manuscrise muzicale nu numai pentru uzul preoților, dar și pentru cântăreții profesioniști care alcătuiau schola cantorum. Codicele Einsiedeln 121, de exemplu, de dimensiuni foarte mici, nu folosea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]