11,047 matches
-
aici să ne folosim de acești termeni) la pantoful comediei." Ca și Lope de Vega, Ogier insistă asupra relativității gustului, diferit la fiecare popor. Privirea asupra operelor antice se schimbă cu epocile. Nu rețin întotdeauna atenția aceleași aspecte. "...ardoarea prea violentă de a vrea să-i imite pe Antici a făcut ca primii noștri poeți să nu fi atins gloria, nici calitatea excelentă a Anticilor. Ei nu considerau că gustul națiunilor este diferit, atât față de obiectele spiritului, cât și față de cele
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nelalocul lui râsul stârnit de farsă în sânul unei zugrăviri realiste, constă în a ne aduce zâmbetul pe buze. "Terențiu are vervă puțină, de acord, scrie el în Elogiu lui Terențiu. Rareori își pune personajele în aceste situații bizare și violente, care caută ridicolul în cele mai secrete ascunzișuri ale inimii, și care-l scot la iveală fără ca omul să-și dea seama, este adevărat. Pentru că el arată fața reală a omului și niciodată caricaturizarea lui, nu stârnește nicidecum râsul. Nu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
imediat după Războiul de Șapte ani, este de o arzătoare actualitate. Când Frederic II lasă la vatră corpul franc, odată cu revenirea păcii, germanii se confruntă cu problema crucială a demobilizării. Printre acești militari aflați deodată fără ocupație există și firi violente, dar și ofițeri merituoși ruinați, precum Comandantul Tellheim. Goethe, care nu-și precupețește elogiile pentru această piesă, îi subliniază cu admirație noutatea. "Piesa aceasta, scrie el, este produsul cel mai adevărat al Războiului de Șapte ani, ea are un conținut
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
el trebuie să-și adreseze lui însuși observații generale asupra fericirii sau îndatoririlor sale, pentru ca ideile lui generale să-l facă să o aprecieze pe una mai mult, sau să se preocupe mai mult de celelalte. Când dimpotrivă situația este violentă, trebuie ca sufletul, prin intermediul moralităților (și prin asta înțeleg orice considerație generală) să se întoarcă, ca să spunem așa, înapoi; trebuie ca el să pară că vrea să dea pasiunilor aparența rațiunii, unor ieșiri violente aspectul hotărârilor cu judecată. În cel
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de celelalte. Când dimpotrivă situația este violentă, trebuie ca sufletul, prin intermediul moralităților (și prin asta înțeleg orice considerație generală) să se întoarcă, ca să spunem așa, înapoi; trebuie ca el să pară că vrea să dea pasiunilor aparența rațiunii, unor ieșiri violente aspectul hotărârilor cu judecată. În cel dintâi caz, tonul trebuie să fie ridicat, inspirat; în cel de-al doilea, el trebuie să fie moderat și solemn. Căci, pe de o parte, rațiunea se inflamează și devine pasiune; de cealaltă, pasiunea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
alăturate, teatrele orientale și Suprarealismul, sunt la originea concepțiilor scenice ale lui Antonin Artaud (1896-1948). El este unul dintre primii, după Claudel, care a resimțit fascinația teatrelor orientale, în același timp cu descoperirea entuziasmată, în sânul grupului suprarealist 26, a violentei cruzimi a lumii visului și inconștientului pe care va dori să o aducă pe scenă. În Teatrul și dublul său (Le Théâtre et son double), care apare în 1938, sunt adunate scrierile sale despre teatru din 1932. Înaintea plecării sale
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
impermeabile unele în raport cu altele, a cărui funcționare ne este ascunsă. Pentru ca să o povestim, să încercăm a-i face înțelese resorturile, preferăm să o recreăm prin mijloacele specifice teatrului. Vrem să arătăm farsa lumii noastre, să creăm o sărbătoare senină și violentă reinventând principiile teatrelor populare tradiționale. Dorim un teatru în priză directă asupra realității sociale, care să nu fie numai o constatare, ci o încurajare de schimbare a condițiilor în care trăim. Vrem să ne povestim Istoria pentru ca să o facem să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
executate numai în metri, altele cu ajutorul cântului". Alternanța cântec/declamație caracterizează execuția piesei grecești care este apropiată de operă. 22 Termenul de "pathos" este tradus când prin "eveniment patetic" (traducere de M. Magnien, Livre de Poche classique), când prin "efect violent" (traducere de Dupont-Roc). 23 Termenul de "phobos" este tradus și prin teamă, și prin spaimă. 24 Termenul de "peripeteia" este tradus atât prin "peripeție", cât și prin "lovitură de teatru". 25 Epistolă către Pisoni este ultimul poem din culegerea Epistole
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ori. Plin de înțelegere față de ideile lui Saint-Simon (1760-1825), Lamartine, care a acționat din răsputeri pentru venirea la putere a republicii, ocupă pentru un timp funcția de șef al guvernului provizoriu. Cât despre Victor Hugo, el ia atitudine în mod violent împotriva lui Napoleon III în Les Châtiments (Pedepsele), operă scrisă în exil. 82 Vigny îi realizează acestă dorință în La Maréchale d'Ancre, Musset cu Lorenzaccio în 1834. Cât despre Hugo, el își consacră aproape întreaga operă dramatică teatrului istoric
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
violență manifestate asupra partenerelor și frecvența acestora. De asemenea aceștia au raportat dacă în copilărie au fost martori sau au fost supuși la violențe în familia consanguină. Din eșantionul de 2 361 barbați, au răspuns la itemii relevanți pentru manifestările violente un număr de 1 613 respondenți, reprezentand 68,3% din subiecții eșantionului. În cele 1 613 răspunsuri valide am identificat o situație îngrijorătoare. În 870 de cazuri (53,9%) sunt prezente manifestări violente în familie, din care, 348 de cazuri
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au răspuns la itemii relevanți pentru manifestările violente un număr de 1 613 respondenți, reprezentand 68,3% din subiecții eșantionului. În cele 1 613 răspunsuri valide am identificat o situație îngrijorătoare. În 870 de cazuri (53,9%) sunt prezente manifestări violente în familie, din care, 348 de cazuri (40%) reprezintă manifestări de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară (Pearson χ2 = 11,444, df = 2, p = 0
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară (Pearson χ2 = 11,444, df = 2, p = 0,01< 0,05), 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic (Pearson χ2 = 37,315, df = 2, p < 0,001) și respectiv nivelul de instruire (Pearson χ2 = 34,095, df = 2, p < 0,0010) influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
0,01< 0,05), 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic (Pearson χ2 = 37,315, df = 2, p < 0,001) și respectiv nivelul de instruire (Pearson χ2 = 34,095, df = 2, p < 0,0010) influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural (χ2 = 13,358, df = 1, p < 0,001) și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil (χ2 = 9
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
părinți observată în copilărie. Practic, 73,3% din indivizii cu comportament violent provin din familii în care au existat certuri între părinți. În rândul indivizilor proveniți din familii în care NU au existat certuri între părinți prevalează cei fără comportament violent. 2. Pe nivelul următor modelul propus discriminează în rândul acestora pe cei cu comportament violent prin variabila care arată comportamentul violent manifestat de părinți sau rude asupra individului. Din rândul celor asupra cărora s-a manifestat violența 54,5% sunt
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
părinți. În rândul indivizilor proveniți din familii în care NU au existat certuri între părinți prevalează cei fără comportament violent. 2. Pe nivelul următor modelul propus discriminează în rândul acestora pe cei cu comportament violent prin variabila care arată comportamentul violent manifestat de părinți sau rude asupra individului. Din rândul celor asupra cărora s-a manifestat violența 54,5% sunt la rândul lor clasificați ca având comportament violent. 3. În final, pe al treilea nivel de importanță se situează nivelul educațional
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în rândul acestora pe cei cu comportament violent prin variabila care arată comportamentul violent manifestat de părinți sau rude asupra individului. Din rândul celor asupra cărora s-a manifestat violența 54,5% sunt la rândul lor clasificați ca având comportament violent. 3. În final, pe al treilea nivel de importanță se situează nivelul educațional care cu cât este mai ridicat cu atât mai mult poate reduce probabilitatea unui comportament violent. Figura 73. Determinarea ierarhică a comportamentului violent În concluzie, putem afirma
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
violența 54,5% sunt la rândul lor clasificați ca având comportament violent. 3. În final, pe al treilea nivel de importanță se situează nivelul educațional care cu cât este mai ridicat cu atât mai mult poate reduce probabilitatea unui comportament violent. Figura 73. Determinarea ierarhică a comportamentului violent În concluzie, putem afirma că se identifică o determinare ierarhică a comportamentului violent după cum urmează: 1. acest comportament își are originea în copilărie, fiind favorizat în primul rând de climatul violent din familie
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
clasificați ca având comportament violent. 3. În final, pe al treilea nivel de importanță se situează nivelul educațional care cu cât este mai ridicat cu atât mai mult poate reduce probabilitatea unui comportament violent. Figura 73. Determinarea ierarhică a comportamentului violent În concluzie, putem afirma că se identifică o determinare ierarhică a comportamentului violent după cum urmează: 1. acest comportament își are originea în copilărie, fiind favorizat în primul rând de climatul violent din familie, de certurile dintre părinți; 2. dacă certurile
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
importanță se situează nivelul educațional care cu cât este mai ridicat cu atât mai mult poate reduce probabilitatea unui comportament violent. Figura 73. Determinarea ierarhică a comportamentului violent În concluzie, putem afirma că se identifică o determinare ierarhică a comportamentului violent după cum urmează: 1. acest comportament își are originea în copilărie, fiind favorizat în primul rând de climatul violent din familie, de certurile dintre părinți; 2. dacă certurile dintre părinți nu există, capătă importanță deosebită violența resimțită de individ din partea părinților
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
unui comportament violent. Figura 73. Determinarea ierarhică a comportamentului violent În concluzie, putem afirma că se identifică o determinare ierarhică a comportamentului violent după cum urmează: 1. acest comportament își are originea în copilărie, fiind favorizat în primul rând de climatul violent din familie, de certurile dintre părinți; 2. dacă certurile dintre părinți nu există, capătă importanță deosebită violența resimțită de individ din partea părinților sau a rudelor; 3. ulterior, riscul comportamentului violent se poate micșora semnificativ prin asigurarea unui nivel educațional crescut
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în familie, am apelat la datele puse la dispoziție oficial de Arhiva Română de Date Sociale (RODA), în care sunt colectate rezultatele chestionarului utilizat la SSR-Ro 2004. Din eșantionul de 2 361 bărbați, au răspuns la itemii relevanți pentru manifestările violente un număr de 1 613 respondenți, reprezentând 68,3% din subiecții eșantionului. În cele 1 613 răspunsuri valide am identificat o situație îngrijorătoare. În 870 de cazuri (53,9%) sunt prezente manifestări violente in familie, iar în 348 de cazuri
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au răspuns la itemii relevanți pentru manifestările violente un număr de 1 613 respondenți, reprezentând 68,3% din subiecții eșantionului. În cele 1 613 răspunsuri valide am identificat o situație îngrijorătoare. În 870 de cazuri (53,9%) sunt prezente manifestări violente in familie, iar în 348 de cazuri (40%) avem manifestări de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară, 74,1% din respondenți raportând un comportament violent
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
violente in familie, iar în 348 de cazuri (40%) avem manifestări de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară, 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic și nivelul de instruire influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
manifestări de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară, 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic și nivelul de instruire influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil. S-au identificat prin metoda de clasificare arborescentă două grupe
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil. S-au identificat prin metoda de clasificare arborescentă două grupe de factori care influențează comportamentul violent: * antecedentele violenței din familia consanguină factori care nu țin de voința individului; * statusul actual educațional și economic factori care țin de voința individului. Modelul obținut indică următoarele: > Pe primul nivel de importanță se situează violența dintre părinți observată în copilărie
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]