109,982 matches
-
funcționar de administrație în serviciul statului. A fost membru al Societății Academice "Junimea" din Cernăuți ( societatea a ființat în perioada 1878-1938), începând din 1890. Din anul 1903 a fost membru al conducerii "Centralei Însoțirilor Economice din Bucovina". A fost mare proprietar la Noua Sulița. În plan politic a fost deputat în Dieta Bucovinei și în Camera Imperială din Viena. A activat în Partidul Poporal Național Român, apoi în Partidul Creștin Social Român. După 1910 va adera la fracțiunea conservatoare a Partidului
Nicu Flondor () [Corola-website/Science/315412_a_316741]
-
a legăturilor apropiate cu țara respectivă. Corporația minieră LKAB efectuează până în prezent majoritatea transporturilor sale de minereuri prin portul Narvik (un total de 25 milioane de tone pe an) și corporația rămâne destul de importantă în regiune, ca angajator și ca proprietar de pământ, chiar dacă influența sa nu mai este la fel de proeminentă ca în trecut. Portul din Narvik s-a dovedit a fi prețios din punct de vedere strategic în primii ani ai războiului și orașul a devenit unul dintre obiectivele principale
Narvik () [Corola-website/Science/315441_a_316770]
-
23,32; Marcu 1,32). Noi suntem ispravnicii lui Dumnezeu, cărora ne-a încredințat timp și ocazii, capacități și bunuri, binecuvântările pământului și resursele lui. De aceea, suntem răspunzători fată de El pentru buna lor folosire. Noi recunoaștem drepturile de proprietar ale lui Dumnezeu, printr-o slujire plină de credincioșie fată de El și fată de semenii noștri, prin faptul că Îi înapoiem zecimea și dăm daruri pentru vestirea Evangheliei, pentru susținerea și dezvoltarea bisericii Sale. Isprăvnicia este un privilegiu pe
Cele 28 puncte de Doctrina Adventistă () [Corola-website/Science/315431_a_316760]
-
dreaptă 0 este datată 15 septembrie 1883, și are ca obiect apa minerală provenită din același izvor Borhegyi. Autorul analizei, profesor Ballo Matyas, membru al Academiei Maghiare de Științe, a procedat la efectuarea acestor analize la solicitarea și din împuternicirea proprietarului de atunci al izvorului (Composesoratul silvic Biborțeni. Valorile determinate pentru mineralele ce intră în compoziția apei minerale analizate au o mai mică relevanță, mai ales dacă se are în vedere faptul că acest izvor nu mai există de aproape 60
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
de pe piețele vest-europene, unde apa plată deține o cotă de piață cuprinsă între 35-40% în funcție de țară. Istoria brandului Biborțeni începe în 1871, odată cu exploatarea propriu-zisă a izvorului Biborțeni, după efectuarea lucrărilor de amenajare. Instabilitatea politică a avut influențe nefaste asupra proprietarilor culminând cu procesul de colectivizare comunistă. Intrată în subordinea directă a statului, Biborțeni devine cunoscută în majoritatea județelor țării. “Recordurile” socialiste ajung la o producție de 90 de milioane de litri anual. Perioada a fost caracterizată de o lipsă de
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
1912 evreii din Brașov au înființat o filială a ITO (Jewish Territorialist Organization), organizație care căuta un cămin pentru stabilirea poporului evreu. În 1921 a fost fondat clubul sportiv evreiesc Hakoah. Cu timpul, evreii au devenit întreprinzători, ingineri, industriași, sau proprietari de ziare, având un rol important în viața economică din perioada interbelică. Perioada celui de-al doilea război mondial a reprezentat o perioadă grea pentru membrii comunității evreiești din Brașov. Chiar dacă nu au fost deportați în lagăre, li s-a
Sinagoga Ortodoxă din Brașov () [Corola-website/Science/317409_a_318738]
-
un rol important în viața economică din perioada interbelică. Perioada celui de-al doilea război mondial a reprezentat o perioadă grea pentru membrii comunității evreiești din Brașov. Chiar dacă nu au fost deportați în lagăre, li s-a interzis să fie proprietari de societăți comerciale, evreii fiind frecvent bătuți, iar copiii lor dați afară din școală. În anul 1941 sinagoga ortodoxă a fost devastată de legionari. După război o parte importantă a evreilor din Brașov a emigrat spre Palestina. La data recensământului
Sinagoga Ortodoxă din Brașov () [Corola-website/Science/317409_a_318738]
-
cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; Partea a II-a sau foaia de proprietate (B), referitoare la dreptul de proprietate și alte drepturi reale cuprinde: a) numele proprietarului; b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum și menționarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept; c) strămutările proprietății; d) dreptul de administrare, dreptul de concesiune și dreptul de folosință cu titlu gratuit, corespunzătoare proprietății publice
Cartea Funciară () [Corola-website/Science/317402_a_318731]
-
comercializarea de rachiu și bere. Compania Brauhaus din Suceava, proprietate a evreilor Avraam Sachter, Aron Barber și Bauer, și-a mărit cota de piață în dauna fabricilor de bere din Cernăuți și Suceava, deținute de creștini. Ca urmare a plângerii proprietarilor creștini, în anul 1802 Brauhaus din Suceava a fost închisă de autorități. Începând din 1848, populația evreiască din Suceava a crescut. Astfel, la sfârșitul anului 1880 din 10.104 de locuitori ai Sucevei, 3.750 erau evrei (37,1%). În
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
placă memorială cu inscripția „Augusto Imperante Francisco I. exstructum 1810”. Suma alocată construcției s-a dovedit a fi insuficientă, pentru că această sumă era de ajuns doar să se construiască furnalul, hala furnalului și aducțiunile de apă. Pentru asta Mätz Sámuel, proprietarul atelierelor de fierărit împreună cu Asztalos József, maistrul dulgher au întocmit proiecte noi de investiții care cuprindeau și construirea unei locuințe maistrului topitor. Proiectele noi au fost aprobate în anul 1808 și cuprind următoarele: Și această sumă s-a dovedit a
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
de vânt inferioare față de fundul creuzetului: 47cm - Suprafața gurilor de vânt 16cm² fiecare Pentru lucrările enumerate s-au cheltuit 40529 forinți, 51 creițari, iar furnalul a fost pornit din nou pe 25 Noiembrie 1838. Îmbunătățirile implementate și renovarea furnalului de către proprietarul atelierelor de fierărit, s-au dovedit a fi benefice astfel cheltuielile de exploatare au scăzut de la 63,3 creițari la 55,5 creițari, dar din cauza lipsei de mangal furnalul a funcționat doar 7 luni astfel furnalul a fost oprit la
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
a fost stabilit de Tezauriat pe Februarie 1843 pentru exploatarea experimentală cu huilă adusă de la Vulcan, jud. Hunedoara. Acest experiment nu a avut loc deoarece Tezauriatul a interzis pornirea furnalului folosind huilă pentru că nu era rentabilă pentru tezauriat. În plus proprietarii minelor de huilă din Valea Jiului au ridicat prețul huilei la achiziționare astfel Tezauriatul nu a fost de acord cu prețul cerut de proprietarii minelor iar experimentul s-a împotmolit, din cauza asta furnalul a fost pornit la jumătatea lui 1843. La
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
loc deoarece Tezauriatul a interzis pornirea furnalului folosind huilă pentru că nu era rentabilă pentru tezauriat. În plus proprietarii minelor de huilă din Valea Jiului au ridicat prețul huilei la achiziționare astfel Tezauriatul nu a fost de acord cu prețul cerut de proprietarii minelor iar experimentul s-a împotmolit, din cauza asta furnalul a fost pornit la jumătatea lui 1843. La începutul lui 1843, Tezauriatul a dispus transferul de 5,09-5,66m³ cocs de Valea Jiului de la Toplița la Govăjdia pentru a experimenta în cubilouri
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
lucra moșiile mănăstirii au fost aduși aici țărani ruteni din părțile Storojinețului, cărora li s-au dat o bucată de pământ pentru a-și construi case. Astfel s-a format satul Teodoreni. Treptat, aici s-a așezat și populație românească. Proprietarul moșiei Teodoreni, marele logofăt și cronicar Miron Costin, pe vremea când era pârcălab de Hotin, a apelat la un baci pe nume Burduja pentru a transmite mesaje către slujbașii săi din Teodoreni. Numele localității s-a schimbat astfel din Teodoreni
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
1806, stăpânul moșiei, hatmanul Răducanu Rosetti, a adus coloniști catolici din satele aflate în preajma orașului Roman pentru a lucra pe moșia sa și evrei pentru a se ocupa de activitatea comercială a noului târg. Prin hrisoavele din 1816 și 1818, proprietarul moșiei a încheiat învoieli cu târgoveții. Cu acest prilej s-a stabilit ca duminica să fie zi de târg. Locuitorii catolici din Răducăneni și-au construit case pe dealul Pietrosu și apoi o biserică între anii 1807-1808. Satul Răducăneni, fiind
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
construit case pe dealul Pietrosu și apoi o biserică între anii 1807-1808. Satul Răducăneni, fiind clădit pe panta unui deal, a suferit de pe urma alunecărilor de teren. În anul 1825 catolicii și-au strămutat gospodăriile pe actuala vatră a Satului Vechi. Proprietarul moșiei a donat un teren pentru construirea unei biserici și a unui cimitir. Între anii 1826-1829, conform Schematismului Misiunii Catolice de Iași din 1850 și din 1856, credincioșii catolici și-au construit o biserică de lemn, care a suferit mai
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
de trufe pe lună. În anul 2013, prețul trufelor negre era de 400 de euro pentru un kilogram. În anul 2014, prețul a scăzut la 60 de euro pentru un kilogram. Cea mai scumpă trufă a fost vândută în 2007 proprietarului unui cazino din Macao, care a plătit 330.000 de dolari pentru 1,5 kilograme de trufe albe. Toamna este sezonul pentru festivalurile locale cu trufe în diferite regiuni din Italia, Franța și Spania. Iată câteva dintre acestea:
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
din Șerbești a devenit biserică parohială a satului. Ea a fost reparată în 1892, când s-a înlocuit acoperișul. Noi lucrări de reparații au fost efectuate în 1920-1922 și 1951-1952. În anul 1923, s-au efectuat noi reparații cu cheltuiala proprietarilor moșiei, dr. E. Rigler și soția sa, Elena. Pe lângă bani, aceștia au dăruit și diferite obiecte de cult. Atunci, s-a reparat acoperișul bisericii, s-au văruit pereții exteriori și s-au pictat parțial pereții interiori. Moșia a revenit prin
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
fost create în 1852 de Karl Storck pentru fațada Teatrului Național București, distrus în cel de-al Doilea Război Mondial. Tot în acest muzeu este expusă Colecția Muzeală a Episcopiei Armeano - Gregoriene. Între timp, Muzeul Storck a fost retrocedat foștilor proprietari, în condiții dubioase, afirmă surse din primărie, până în 2003 nefiind clarificat încă statutul valoroasei colecții de artă Storck.. Clădirea ce adăpostește Muzeul Frederick și Cecilia Cuțescu Storck, construită în stil anglo-flamand, cu bârne aparente, cu zidurile colorate în roșu pompeian
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
întemeiată pe la mijlocul secolului XI, fiind ridicată la rangul de oraș în anul 1361. Orașul fost dat în zălog de boierii din familia Michalovice, familiei nobiliare Berka von Dubá (Berken von der Duba). Ulterior orașul va schimba de mai multe ori proprietarii săi. Auscha (Úštěk) devine un centru de producere și comercializare a hameiului în Boemia. În anii 1960 s-a înființat în satul Zelená Ves (Gründorf) în nordul orașului un centru balnear. Locuri demne de vizitat sunt:
Úštěk () [Corola-website/Science/321888_a_323217]
-
află în imediata apropiere a bisericii "Sf. Gheorghe", înspre sud-est Casa Iordache Cantacuzino, azi școală, a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având . La începutul secolului al XVII-lea, marele boier Costea Bucioc era proprietarul moșiei Șerbești. El avea două fete: Ecaterina și Teodora (Tudosca). Ecaterina s-a căsătorit cu boierul Iordache Cantacuzino, care descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Cea de-
Conacul Cantacuzino din Șerbești () [Corola-website/Science/321890_a_323219]
-
mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Cea de-a două fiică, Tudosca, s-a căsătorit cu viitorul domnitor Vasile Lupu. Prin aceste căsătorii, moșia Șerbești s-a împărțit între cei doi gineri ai boierului Costea Bucioc; Iordache Cantacuzino a devenit proprietarul părții nordice a moșiei, spre Cârligi. Iordache Cantacuzino s-a stabilit la Șerbești în jurul anului 1630, construindu-și aici pe la mijlocul secolului al XVII-lea o reședință boierească. El a îndeplinit rangul de mare vistiernic la curtea domnească de la Iași, în timpul
Conacul Cantacuzino din Șerbești () [Corola-website/Science/321890_a_323219]
-
județul Neamț din anul 2004, având codul . Conform tradiției, Hanul de la Șerbești a fost construit în secolul al XVII-lea , în perioada domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Prin căsătoria cu Doamna Tudosca, fiica marelui boier Costea Bucioc, Vasile Lupu devenise proprietarul unei jumătăți din satul Șerbești. În anul 1637 el a construit acolo o biserică. Hanul a fost construit în centrul satului, la jumătatea distanței dintre Tupilați (unde se află Hanul Ancuței) și Piatra Neamț, pe partea dreaptă a drumului județean. El
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
fost de 26.500.000 lei, Hanul de la Șerbești fiind adjudecat în final pentru suma de 147.337.800 lei, un preț de 5,55 ori mai mare decât prețul de pornire, de către omul de afaceri local Sorin Ouatu. Noul proprietar are obligația de a respecta destinația inițială a clădirii și de a reda aspectul inițial al edificiului, pornind de la fotografiile de epocă.
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
-lea. Printre prezențele cele mai notabile se numără personajele lui Bertie Wooster din seria sa de povestiri Jeeves, prezentând membri clubului Drones, respectiv personajul James Crocker din povestirea Piccadilly Jim. În romanul Dracula al lui Bram Stoker, Contele Dracula este proprietarul unei case situată pe Piccadilly. În romanele lui Dorothy L. Sayers, adresa lordului Petre Wimsey din Londra este 110a Piccadilly. Numărul 110a a fost ales ca un omagiu pentru Sir Arthur Conan Doyle, care utiliza adresa 221b Baker Street pentru
Piccadilly () [Corola-website/Science/321947_a_323276]