10,995 matches
-
străpuns liniile germane, iar unitățile franceze au ieșit din înceurcuire, suferind pierderi grele în timpul acțiunii. În acel moment, flancul drept al Diviziei a 4-a Panzer era slăbit și amenințat de atacurile franceze. Divizia a 3-a Panzer a început înaintarea din zona de concentrare de la Oreye aflată la 11 km nord este de Hannut pentru contracararea amenințării asupra flancului Diviziei a 4-a. La 16:30, comandantul Armatei a 6-a germane, Reichenau, a cerut sprijinul aviației de recunoaștere. Piloții
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
amenințări francez, comandamentul german au hotărât să încerce să înainteze spre Perwez, 18 km sud-vest de Hannut, cu un batalion de tancuri și unul de infanterie, sprijinită artilerie. Pe de altă parte, Stever a ordonat batalionului de tancuri să oprească înaintarea, în cazul în care întâmpina o rezistență serioasă. Tancurile germane au înaintat, acoperite de focul puternic al artileriei și aviației, spre punctul fortificat al francezilor de la Thisnes fără să țină seama de contraatacul inamic de la Crehen din spatele frontului propriu. Străzile
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
spre punctul fortificat al francezilor de la Thisnes fără să țină seama de contraatacul inamic de la Crehen din spatele frontului propriu. Străzile din Thisnes fuserseră baricadate. Atacul german a fost întâmpinat de focul artileriei grele, reușindu-se la un moment dat oprirea înaintării comapaniei de tancuri. Restul forțelor germane a reușit să ocoleansă pozițiile franceze prin flancul drept în ciuda proastei vizibilități, care a îngreunat mult operațiune. Unitățile germane au reușit în cele din urmă să atingă marginea vestică a orașului, unde au fost
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
tancuri. Restul forțelor germane a reușit să ocoleansă pozițiile franceze prin flancul drept în ciuda proastei vizibilități, care a îngreunat mult operațiune. Unitățile germane au reușit în cele din urmă să atingă marginea vestică a orașului, unde au fost oprite din înaintare de focul puternic de atilerie din punctul întărit din vecinătate, de la Wansin. Germanii au primit ordinul să își regrupeze tancurile și infanterie și să asigure securitatea zonei ocupate. Mai înainte ca să poată îndeplini ordinul, germanii au fost atacați de unități
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
mecanizate franceze puternice la Hannut și Thisnes - poziții pe care francezii le abandonaseră de fapt - și foarte probabil cu o a doua divizie mecanizată franceză la sud Mehaigne. Luftwaffe a executat în acea dimineață atacuri în sprijinul ofensivei terestre, acoperind înaintarea Diviziei a 3-a Panzer spre Thorembais. Divizia a 4-a Panzer trebuia în acest timp să se deplaseze spre Perwez, împotriva a ceea ce germanii considerau că trebuia să fie o linie antitanc belgiană puternică. Prin aceste acțiuni, Corpul de
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
sud de direcția atacului planificat de Hoepner. În primele ore ale dimineții, 2e Division Légère Mécanique a trimis 30 de tancuri SOMUA S-35 de la Mehaigne pe aliniamentul Merdorp-Crehen ca să ușureze presiunea exercitată de inamic asupra 3e Division Légère Mécanique. Înaintarea tancurilor franceze a fost respinsă de germani cu focul combinat al blindatelor și artileriei antitanc. Pierderile franceze au fost foarte mari. Generalul Bougrain, comandantul Diviziei a 2-a mecanizată, a descoperit că inamicul a reușit să se infiltreze peste râul
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
Hoepner și-a concentrat cele 500 de tancuri și infanteria de sub comanda sa pe un front de aproximativ 12 km, de la Marilles și Orp până la Thisnes și Merdorp. Brigada a 3-a Panzer din cadrul Diviziei a 3-a a început înaintarea în jurul orei 11:30, cu Regimentul al 5-lea pe flancul drept, respectiv Regimentul al 6-lea pe cel stâng. Tancul comandantului de brigadă înainta în rândurile Regimentului al 5-lea. În jurul prânzului, blindatele luptau în orășelele puternic baricadate și
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
german a ordonat Regimentului al 6-lea să schimbe direcția de atac spre Jandrain și Jandrenouille, într-o zonă în care terenul era mai favorabil blindatelor și de unde putea fi sprijinită mai eficient acțiunea Diviziei a 4-a Panzer. În timpul înaintării de pe cele două maluri ale râului Petite Gette, Regimentul al 6-lea german a intrat în regiunea apărată de tancurile granceze la Orp, unde a trebuit să combine luptele de apărare cu cele de atac. Forțele germane au atacat după-amiaza
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
germane până pe malul râului. Cele două tabere au suferit pierderi comparabile - șase tancuri germane și patru franceze. Colonelul de Vernejoul, comandantul Regimentul I cuirasieri, a dat ordin celor 36 de tancuri 36 SOMUA S-35 din subordinea sa să oprească înaintarea blindatelor germane care atacau dinspre Orp spre Jandrain. Panzerele germane au reușit însă să ia prin surprindere tancurile franceze, iar atacul acestora din urmă a fost un eșec. Această ofensivă eșuată a fost principalul efort depus de Divizia a 3
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
spre Jandrain. Panzerele germane au reușit însă să ia prin surprindere tancurile franceze, iar atacul acestora din urmă a fost un eșec. Această ofensivă eșuată a fost principalul efort depus de Divizia a 3-a de infanterie motorizată pentru oprirea înaintării Diviziei a 3-a Panzer. Divizia a 2-a de infanterie motorizată a lansat la rândul ei raiduri împotriva flancurilor încă vulnerabile ale Diviziei a 4-a Panzer, iar câteva grupuri mici de tancuri franceze au reușit să străpungă liniile
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
tancuri și au luat aproximativ 400 de prizonieri. Diviziile mecanizate franceze (2 și 3) au început în aceste condiții retragerea generală spre ves. Tancurile germane, care nu aveau motive să se teamă de contraatacurile inamicului pe flancuri, au început o înaintare rapidă, distrugând până seara toate grupările inamice rămase în urmă. Brigada a 3-a Panzer a raportat la sfârșitul zilei distrugerea a 54 de tancuri inamice, 36 de către Regimentul al 5-lea și restul de Regimentul al 3-lea. Pierderile
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
tancuri în spatele formațiunilor de infanterie. Subunitățile de tancuri franceze, desfășurate pe teren pe distanțe mari, fără sprijin corespunzător de al infanteriei și artileriei, au fost înfrânte în luptă de blindatele germane, care acționau concentrat, asigurând-și superioritatea numerică și tehnică. Înaintarea Diviziei a 3-a Panzer a fost oprită la un moment dat pe linia defensivă a Diviziei a 2-a mecanizată franceză. Îndârjirea cu care francezii și-au apărat pozițiile i-au făcut pe comandanții germani să creadă că inamicii
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
tactic. Prin comparație, comandanții francezi de tanc îndeplineau și funcția de tunar și trebuia să ajute servantul la încărcarea tunului. Germanii nu au reușit însă să distrugă Armata I franceză în ciuda vicotiei lor împotriva Diviziei a 3-a mecanizate. Totuși, înaintarea reușită de Hoepner în Belgia a izolat Corpul de cavalerie și o parte a Armatei I, în vreme ce grosul forțelor terestre germane dădeau atacul principal peste Meuse la Sedan, în zona de sud-est a frontului. Germanii speraseră ca tancurile lui Hoepner
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
controlul deplin asupra întregului teritoriu al Nordului Bucovinei. Ultimele divizii sovietice retrase din partea de nord a Basarabiei dincolo de Nistru au fost cele din zona orașului Orhei (15 iulie). La 16 iulie, unitățile Diviziei blindate au intrat în orașul Chișinău, continuând înaintarea spre Tighina. S-a trecut la ofensivă în sudul Basarabiei, unde acționa Corpul 5 armată. Amenințate cu încercuirea, trupele sovietice au început să se retragă spre est, până la aliniamentul fortificat de pe malul estic al Nistrului, unde la 26 iulie marile
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
legii vaccinării supus dezbaterii, dar și opiniile populației cu privire la subiectul imunizării copiilor. ROMÂNII SUNT ÎN FAVOAREA IMUNIZĂRII, ÎN GENERAL 87% dintre cei intervievați consideră că afirmația că „beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile reacțiilor adverse” este adevărată (procentul crește odată cu înaintarea în vârstă a participanților la studiu); în schimb, doar 64% dintre respondenți consideră că afirmația „reacțiile adverse ale vaccinurilor sunt mai mari decât beneficiile acestora” este falsă. Proporția cea mai mare a intervievaților care consideră că este falsă această afirmație
SONDAJ IRES vaccinare. Cifre surprinzătoare date publicității by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101105_a_102397]
-
părere bună și despre prevederea conform căreia înscrierea copiilor într-o colectivitate se va face doar după prezentarea dovezii că acesta a fost vaccinat conform Schemei Naționale (85%); procentul celor care au opinii pozitive legate de acest aspect crește odată cu înaintarea în vârstă a participanților la cercetare și este mai mare în mediul urban decât în mediul rural. Trei sferturi dintre respondenți (76%) au opinii pozitive cu privire la prevederea privind despăgubirea familiei copilului dacă apar reacții adverse în urma vaccinării, în cazul acestei
SONDAJ IRES vaccinare. Cifre surprinzătoare date publicității by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101105_a_102397]
-
și-a deplasat trupele până la aliniamentul Baia-Mare - Dej - Cluj - Deva, ocupându-l deja pe data de 24 decembrie 1918. Deși în faza inițială structurile de conducere ungare locale au refuzat să retragă soldații mobilizați între timp pentru a face față înaintării române, guvernul Ungariei și-a dat în final acordul pentru aceasta. Conducerea aparatului administrativ regional maghiar precum și comandamentul său militar au rămas însă pe loc, într-un act simbolic dorit a semnaliza continuitatea juridică, iar trupele ungare au început să
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
ocupat Târgu-Mureș și la 28 noiembrie/ 11 decembrie Reghin, iar Divizia 1 s-a întins spre sud-vest spre Brașov (ocupat la 7 decembrie/20 decembrie). Pentru a nu influența lucrările Marii Adunări Naționale, trupele române s-au oprit temporar din înaintare, pe care au reluat-o executând ordine transmise pe 4 și 9 decembrie. Planurile operaționale ale trupelor române au fost comunicate Comandamentului Armatei Dunării atât la 2 decembrie cât și la sfârșitul aceleiași luni. Pe data de 15 decembrie aliniamentul
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
să-și facă apariția îngrijorarea și teama precum că linia de demarcație se va permanentiza și că Armata Română se va opri în estul Munților Apuseni. Mai puternică militar în acel moment și mai agresivă, România și-a putut continua înaintarea progresivă pe teren. Ca urmare a unor tratative duse cu generalul d'Esperey și cu sprijinul generalului Henri Mathias Berthelot, Armata Română a permit permisiunea de a trece Mureșul pentru a ocupa regiunea Cluj - Gherla - Dej și pentru a înainta
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
linia de demarcație la Cehu Silvaniei, Băsești, Zalău și Huedin. O nouă armată ungară a început să se constituie pe resturile celei vechi. Debreținul, Oradea și Békéscsaba au devenit centre de concentrare ale trupelor. Pentru a preveni orice altă nouă înaintare a soldaților români pe teren, maghiarii au dislocat în zona Ciucea încă de la bun început, 5.000 de soldați. De-a lungul liniei de demarcație, incidentele în care au fost implicate trupele maghiare s-a ținut lanț. Deși Comandamentul Armatei
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
Budapesta. În cadrul politic și militar existent, considerentele care au sprijinit atitudinea beligerantă au prelevat astfel asupra unei politici conciliatorii. Misiunea generalului Jan Smuts a determinat în rândul românilor îngrijorare și nemulțumiri și a grăbit decizia statului român de a continua înaintarea trupelor, oprită la sfârșitul lunii ianuarie, spre vest. România, într-un context în care nu se împăcase cu separația teritoriilor transilvănene locuite de români și că politica Marilor Puteri se dovedise lipsită de fermitate față de Republica Sovietică Ungară, s-a
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
în timpul acestui război, iar orașul a fost prima localitate de mari dimensiuni cucerită de aliați pe teritoriul Germaniei. Apărătorii germani ai orașului au capitulat în cele din urmă, dar rezistența lor dârză a dat peste cap planurile aliate pentru o înaintare rapidă în interiorul țării. În septembrie 1944, aliații occidentali ajunseseră la granițele vestice ale Germaniei, a căror apărare era asigurată de complexul defensiv al Liniei Siegfried. Pe 17 septembrie, forțele terestre britanice, americane și poloneze au lansat Operațiunea Market Garden, o
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
Market Garden, o încercare foarte îndrăzneață de ocolire a Liniei Siegfried prin forțarea cursului inferior al Rinului în Olanda. Eșecul acestei operațiuni, precum și problemele logistice generate de distanțele foarte mari pe care se făcea aprovizionarea trupelor aflate într-o rapidă înaintare în Franța, au dus la epuizarea resurselor atacului aliat impetuos spre Berlin. Pierderile germanilor în Franța fuseseră ridicate. Feldmareșalul Walter Model a apreciat la un moment dat că cele 74 de divizii pe care le comanda ar fi ajuns la
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
ei se foloseau de avantajul existenței străzilor înguste, care limitau mult mișcarea blindatelor inamice. În ciuda slabei pregătiri a militarilor care asigurau apărarea regiunii, fortificațiile care protejau Aachenul și regiunea Ruhr erau de bună calitate și reprezentau obstacole formidabile în calea înaintării forțelor americane. Americanii planificaseră o străpungere în acest sector, care trebuia să fie crucială pentru atacul aliat, de vreme de la est de Aachen se întindea un teren în mare pare plat, care se preta acțiunilor în forță a marilor unități
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
zilele de 14-16 septembrie, Divizia I de infanterie americană a reușit să câștige teren, în ciuda defensivei puternice a germanilor și a contraatacurilor lor. Americanii au reușit să cucerească controlul asupra unui front care înconjura aproximativ o jumătate de oraș. Această înaintare înceată dar continuă a luat sfârșit la sfârșitul lui septembrie datorită problemelor de aprovizionare și a modificării priorităților aliate - declanșarea [[operațiunea Market Garden|Operațiunii Market Garden]] în Olanda. [[Image:Bundesarchiv Bild 183-1992-0617-506, Walter Model im Kübelwagen.jpg|thumb|Feldmareșalul Model
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]