11,819 matches
-
Dobrogea, România, formată din satele 23 August (reședința), Dulcești și Moșneni. Comuna se află în zona central-estică a județului, pe malul Mării Negre (deși niciunul din sate nu este chiar pe malul mării), și pe malul lacului Tatlageac. Este traversată de șoseaua națională DN39, care leagă Constanța de Mangalia și de Balcic. Prin estul comunei trece și calea ferată Constanța-Mangalia, pe care este deservită de halta Pescăruș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei 23 August se ridică la de locuitori, în
Comuna 23 August, Constanța () [Corola-website/Science/310368_a_311697]
-
dealurilor, dar și prin văile adânci, zidul, prevăzut din loc în loc cu forturi cu aspect paralelipipedic și turnuri înalte de apărare, are o înălțime de 12 metri și o lățime de 6,5 metri. Pavat cu piatră, era folosit ca șosea strategică dar și ca drum comercial. Lăsat în paragină începând cu secolul al XIX-lea, Marele Zid Chinezesc a fost luat sub protecție guvernamentală din 1952, fiind declarat monument istoric al Chinei. Cu toate astea, numai o mică porțiune din
Marele Zid Chinezesc () [Corola-website/Science/310356_a_311685]
-
Albești este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Albești (reședința), Arsa, Coroana, Cotu Văii și Vârtop. Comuna se află în sud-estul județului, la est de orașul Mangalia, pe malurile râului Albești. Este traversată de șoseaua județeană DJ391, care o leagă spre est de Mangalia și spre vest de Negru Vodă (unde se intersectează cu DN39) și mai departe de Cerchezu și Independența. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Albești se ridică la de locuitori
Comuna Albești, Constanța () [Corola-website/Science/310370_a_311699]
-
m și o înălțime de 20 m, monumentul are de jur-împrejur 54 de basoreliefuri reprezentând scene de luptă. Lângă monument se află un muzeu de antichități dacice, grecești și romane. Comuna se află în sudul județului și este traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Constanța de Călărași. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Adamclisi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,98%), cu o
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Butoiu de Jos, Butoiu de Sus, Hulubești (reședința), Măgura și Valea Dadei. Comuna se află în sud-vestul județului, la 35 km de reședința Târgoviște, pe teritoriul ei intersectându-se șoselele județene DJ702A și DJ702D, care o leagă de Crângurile de Sus pe DN7 și de Dragomirești, pe DN72A. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hulubești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Hulubești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310478_a_311807]
-
Neamț, Moldova, România, formată din satele Ciurea, Holm, Patricheni, Pâncești (reședința) și Tălpălăi. Comuna se află în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele și , în Podișul Central Moldovenesc, pe cursul superior al râului Bârlad. Este deservită exclusiv de șosele comunale, care o leagă de Dagâța (județul Iași) și de Poienari (pe unde trece DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pâncești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Pâncești, Neamț () [Corola-website/Science/310444_a_311773]
-
o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Brezoaele (reședința) și Brezoaia. Comuna se află în sudul județului, la limita cu județul Giurgiu, pe malul râului Dâmbovița, acolo unde din el se desprinde râul Ciorogârla. Este străbătută de șoseaua județeană DJ601A, care o leagă spre nord de (unde se termină în DN7) și spre sud în județul Giurgiu de și . Din acest drum, la Brezoaia se ramifică șoseaua județeană DJ404, care duce spre sud-vest în județul Giurgiu la și
Comuna Brezoaele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310477_a_311806]
-
acolo unde din el se desprinde râul Ciorogârla. Este străbătută de șoseaua județeană DJ601A, care o leagă spre nord de (unde se termină în DN7) și spre sud în județul Giurgiu de și . Din acest drum, la Brezoaia se ramifică șoseaua județeană DJ404, care duce spre sud-vest în județul Giurgiu la și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brezoaele se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97
Comuna Brezoaele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310477_a_311806]
-
Răsuceni este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Carapancea, Cucuruzu, Răsuceni (reședința) și Satu Nou. Comuna se află în extremitatea vestică a județului, pe malul drept al Câlniștei, la limita cu județul Teleorman. Este străbătută de șoseaua județeană DJ503, care duce spre sud-est la Toporu, Stănești și Giurgiu (unde se termină în DN5B), și spre nord-vest în județul Teleorman la Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în
Comuna Răsuceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310498_a_311827]
-
Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. De asemenea, prin comună trece și șoseaua județeană DJ503A, care duce spre nord-vest în Teleorman la Drăgănești-Vlașca și spre sud-est la Izvoarele, Stănești și Giurgiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Răsuceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Răsuceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310498_a_311827]
-
Prisiceni-Buturugeni și Buturugeni-Prisiceni) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Buturugeni (reședința), Pădureni, Podu Ilfovățului și Poșta. Comuna se află în nord-estul județului, pe malul drept al Argeșului, la limita cu județul Ilfov. Este străbătută de șoseaua județeană DJ412A, care o leagă spre nord-vest de Grădinari, Ogrezeni și Bolintin-Vale și spre sud de Mihăilești (unde se intersectează cu DN6) și Adunații-Copăceni (unde se termină în DN5). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Buturugeni se ridică la
Comuna Buturugeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310495_a_311824]
-
coordonate geografice: 47° 21' latitudine nordică și 25° 22' longitudine estică. Vecinii orașului sunt următoarele comune: Pojorâta (la nord), Iacobeni (la nord-vest), Dorna Candrenilor (la vest), Șaru Dornei (la sud) și Dorna-Arini (la est). Localitatea Vatra Dornei este traversată de șoseaua europeană E58 (DN 17), importantă cale rutieră care leagă Bucovina de Transilvania. Distanțele din Vatra Dornei până la cele mai apropiate orașe pe această șosea sunt următoarele: 110 km până în municipiul Suceava (reședința județului cu același nume), 43 km până în municipiul
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
la vest), Șaru Dornei (la sud) și Dorna-Arini (la est). Localitatea Vatra Dornei este traversată de șoseaua europeană E58 (DN 17), importantă cale rutieră care leagă Bucovina de Transilvania. Distanțele din Vatra Dornei până la cele mai apropiate orașe pe această șosea sunt următoarele: 110 km până în municipiul Suceava (reședința județului cu același nume), 43 km până în municipiul Câmpulung Moldovenesc, 84 km până municipiul Bistrița, 74 km până în orașul Gura Humorului și 66 km până în orașul Frasin. Altă cale rutieră importantă care
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
până în municipiul Suceava (reședința județului cu același nume), 43 km până în municipiul Câmpulung Moldovenesc, 84 km până municipiul Bistrița, 74 km până în orașul Gura Humorului și 66 km până în orașul Frasin. Altă cale rutieră importantă care străbate Vatra Dornei este șoseaua națională DN 17B, care asigură legătura cu județul Neamț. Pe această șosea, Vatra Dornei se află la 156 km de municipiul Piatra Neamț, 52 km de orașul Broșteni și 130 km de orașul Bicaz. Municipiul Vatra Dornei este conectat la sistemul
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Câmpulung Moldovenesc, 84 km până municipiul Bistrița, 74 km până în orașul Gura Humorului și 66 km până în orașul Frasin. Altă cale rutieră importantă care străbate Vatra Dornei este șoseaua națională DN 17B, care asigură legătura cu județul Neamț. Pe această șosea, Vatra Dornei se află la 156 km de municipiul Piatra Neamț, 52 km de orașul Broșteni și 130 km de orașul Bicaz. Municipiul Vatra Dornei este conectat la sistemul de căi ferate române prin magistrala feroviară Suceava - Vama - Floreni - Ilva Mică
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Orașul se află în extremitatea de est a județului, la limita cu județul Galați, pe malul drept al râului Siret, care îl desparte de acesta, în zona unde Siretul primește apele râului Șușița și ale râului Zăbrăuți. Este traversat de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău, șosea din care la Tișița se ramifică DN24, care duce spre Tecuci, Bârlad, Vaslui și Iași, și DN2L care leagă Mărășeștiul spre vest de Panciu, Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
județului, la limita cu județul Galați, pe malul drept al râului Siret, care îl desparte de acesta, în zona unde Siretul primește apele râului Șușița și ale râului Zăbrăuți. Este traversat de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău, șosea din care la Tișița se ramifică DN24, care duce spre Tecuci, Bârlad, Vaslui și Iași, și DN2L care leagă Mărășeștiul spre vest de Panciu, Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D). Șoseaua județeană DN205H se ramifică
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
leagă Focșaniul de Bacău, șosea din care la Tișița se ramifică DN24, care duce spre Tecuci, Bârlad, Vaslui și Iași, și DN2L care leagă Mărășeștiul spre vest de Panciu, Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D). Șoseaua județeană DN205H se ramifică din DN2 la Călimănești și duce spre nord la Pufești (unde se intersectează din nou cu DN2), și apoi spre vest la Păunești și spre sud la Movilița și Panciu. Șoselele județene DJ204I și DJ204E, ramificate
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
unde se termină în DN2D). Șoseaua județeană DN205H se ramifică din DN2 la Călimănești și duce spre nord la Pufești (unde se intersectează din nou cu DN2), și apoi spre vest la Păunești și spre sud la Movilița și Panciu. Șoselele județene DJ204I și DJ204E, ramificate din DN2, sunt de fapt drumuri de interes local ale orașului Mărășești. Orașul este și un important nod feroviar, în gara Mărășești întâlnindu-se calea ferată București-Galați-Roman cu calea ferată Buzău-Mărășești. Conform recensământului efectuat în
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
fost desființată, satele ei devenind localități componente ale orașului. În orașul Mărășești se găsește Mausoleul Eroilor din Primul Război Mondial, monument istoric memorial sau funerar de interes național, ridicat în perioada 1923-1938, și aflat la sud de orașul propriu-zis, pe șoseaua națională DN2 care duce către Focșani; precum și statuia Victoriei realizată de Oscar Han în 1934 și amplasată la km 282 pe DN2, în localitatea Tișița, monument istoric de for public de interes național. În rest, în oraș există alte șase
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
în județul Brăila, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Berlești, Gara Ianca, Oprișenești, Perișoru, Plopu și Târlele Filiu. Are o populație de locuitori (2011). Orașul se află în partea central-estică a județului și este traversat de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. La Ianca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ211, care duce spre sud la Zăvoaia, Roșiori și Grivița (ultima în județul Ialomița; unde se termină în DN2C); și șoseaua județeană DJ221, care
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]
-
Ianca, Oprișenești, Perișoru, Plopu și Târlele Filiu. Are o populație de locuitori (2011). Orașul se află în partea central-estică a județului și este traversat de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. La Ianca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ211, care duce spre sud la Zăvoaia, Roșiori și Grivița (ultima în județul Ialomița; unde se termină în DN2C); și șoseaua județeană DJ221, care duce spre nord la Șuțești (DN22), Râmnicelu, Gemenele și Cazasu (unde se termină în DN22
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]
-
este traversat de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. La Ianca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ211, care duce spre sud la Zăvoaia, Roșiori și Grivița (ultima în județul Ialomița; unde se termină în DN2C); și șoseaua județeană DJ221, care duce spre nord la Șuțești (DN22), Râmnicelu, Gemenele și Cazasu (unde se termină în DN22. Prin oraș trece și calea ferată Buzău-Brăila, pe care orașul este deservit de stațiile Ianca și Ianca Sat. Conform recensământului efectuat în
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]
-
Accesul către oraș se realizează pe DN 10 și pe calea ferată Buzău-Nehoiașu. Prelucrarea lemnului este activitatea economică de bază a orașului, dezvoltarea turismului montan fiind în stadiu incipient. Orașul se află în valea râului Buzău și este traversat de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul de Brașov. Pe teritoriul orașului, în dreptul satului Lunca Priporului, se ramifică din DN10 șoseaua județeană DJ203K, ce leagă orașul de Gura Teghii. Pentru transport feroviar, orașul este punctul terminus al căii ferate Buzău-Nehoiașu, pe care
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
bază a orașului, dezvoltarea turismului montan fiind în stadiu incipient. Orașul se află în valea râului Buzău și este traversat de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul de Brașov. Pe teritoriul orașului, în dreptul satului Lunca Priporului, se ramifică din DN10 șoseaua județeană DJ203K, ce leagă orașul de Gura Teghii. Pentru transport feroviar, orașul este punctul terminus al căii ferate Buzău-Nehoiașu, pe care diversele localități componente ale orașului sunt deservite de stațiile Șețu, Păltineni, Nehoiu și Nehoiașu (ultima fiind cap de linie
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]