10,980 matches
-
prin examinarea alternativelor, anomice sau nu, oferite tinerilor În interiorul structurilor sociale și economice, dificultățile de integrare nedând naștere decât rareori unor noi forme de expresie culturală. Pe de altă parte, trebuie ținut cont de rețelele de influență și de sărăcia afectivă și conativă a personalităților incapabile să-și creeze legături solide cu semenii, toate aceste manifestându-se prin comportamentele de bravadă și prin nevoia de solidaritate În provocarea pericolului. Tot mai adesea se manifestă În subculturile mediilor defavorizate, În momentele de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sociologi, ca Michel Maffesoli, laudă „vremea triburilor” ca pe o epocă a reconstruirii unei solidarități sociale, a refuzului concret opus individualismului ambiant și a tentativelor de interdependență În viața comună a unor mici grupuri care țes solidarități active pe baze afective, politice, religioase, sportive sau asociative, ceea ce nu exclude apartenențele multiple. C. R. & GODELIER Maurice (1977), Horizons et trajets marxistes en anthropologie, Paris, Maspero. MAFFESOLI Michel (1988), Le Temps des tribus, Paris, Livre de Poche. MORGAN Lewis (1971), La Société archaïque, trad
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de a acționa pe care o persoană sau o colectivitate Îl recunoaște ca fiind ideal și care face ca persoanele, grupurile sau comportamentele cărora le este atribuit să fie considerate bune sau respectabile”. ν Opțiunile propuse privilegiază expresivitatea sau neutralitatea afectivă, universalismul sau particularismele, egocentrismul sau participarea la o comunitate de proiect. Ierarhiile care se desprind reflectă sensibilitățile momentului și nu se referă decât la un context dat, schimbările de opinie explicându-se, după caz, prin efecte de vârstă, de perioadă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
călătorit dr. Wassermann XE "Wassermann" a parcurs 18 km În 10 ore - deci s-a deplasat cu o viteză medie de 1.800 m/h. „Mișcarea șsupraviețuitorilor care au coborât din trenț În aer liber, nu a provocat nicio reacție afectivă, toți au pășit În liniște cu pași greoi, capul plecat, inima golită de orice sentiment.”12 Concluziile studiului realizat de dr. Wassermann XE "Wassermann" : lipsa oxigenului a constituit cauza imediată a morții. Cine a avut norocul să se afle În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
adaptare (variabila capitalului cultural). Cât despre noi, am Încercat să observăm acest fenomen din interior: cum a putut un grup educat În tiparul ideologic al proprietății colective să facă saltul către capitalism? Acest lucru s-a Întâmplat oare fără crize afective? Cercetarea noastră ne-a condus către Înțelegerea complexității legitimării capitalismului prin Înseși instanțele Partidului. Ea ne-a determinat, de asemenea, să reconstruim lanțul prin care a trecut modelul acestui capitalism (cf. infra schema noastră a celor trei cercuri) și, În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
vechiul sistem trebuie să plece - spune subprefectul unei regiuni poloneze care, Între 1988 și 1990, și-a cerut demisia de trei ori -, nu trebuie să se afle printre noii conducători, pentru că este puțin probabilă o Înțelegere, chiar și la nivel afectiv. Plec, cu conștiința că eram acolo atunci când ei nu erau; acum au și ei dreptul să fie singuri” (Cazul 32, Polonia). În acest caz, alternanța este percepută ca o oportunitate, și nu ca un lucru de care să te temi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fie instituțiile, fie cunoștințele, credințele, valorile și atitudinile democratice. Dacă instituțiile și economia pot fi mai ușor reformate, cel mai mult ar putea dura transformarea culturii politice, dintr-o cultură dependentă, într-una participativă. Atașamentul cetățenilor pentru democrație, un atașament afectiv și nu doar pur instrumental, este esențial. Convingerile activiștilor politici și ale cetățenilor în autoritatea, legitimitatea, eficiența și prestigiul democrației sunt condiții importante pentru funcționarea acesteia (Dahl, 2000). Din această perspectivă, ceea ce contează sunt deci caracteristicile cetățenilor, nu doar transformările
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
politică din România urbană. Această cultură politică este una mai puțin civică decât lasă să se înțeleagă de obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea modernizării. Locuitorii orașelor românești sunt relativ puțin orientați cognitiv și afectiv către sistemul politic. Ei nu urmăresc prea mult politica, discută și mai puțin despre ea, nu prezintă un partizanat prea intens. Constatarea noastră, în concordanță cu descoperirile altora (Comșa, 2006: 139) este că politica nu-i prea interesează. Iar cunoștințele
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
gardă în legătură cu tipul de susținere a democrației. Cum sublinia Dahl (2000: 143) cetățenii trebuie să aibă anumite convingeri pentru a susține regimul. Convingerile lor în autoritatea, legitimitatea și eficiența democrației trebuie însoțite de mândria față de sistem și de un atașament afectiv. Toate aceste atitudini se combină în acel tip de cultură politică participativă, al unui cetățean orientat către sistemul politic în mod afectiv. Atașamentul pur instrumental se dovedește adesea insuficient în situații de criză. Ceea ce pare să susțină cel mai puternic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Convingerile lor în autoritatea, legitimitatea și eficiența democrației trebuie însoțite de mândria față de sistem și de un atașament afectiv. Toate aceste atitudini se combină în acel tip de cultură politică participativă, al unui cetățean orientat către sistemul politic în mod afectiv. Atașamentul pur instrumental se dovedește adesea insuficient în situații de criză. Ceea ce pare să susțină cel mai puternic democrația, cel puțin în cercetarea noastră, sunt chiar atitudinile față de sistemul politic. Evaluarea negativă a regimului comunist îi predispune pe cetățeni la
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Pentru că susținerea democrației nu este decât începutul unui lung proces. Odată fundamentele puse, atunci când legitimitatea regimului democratic nu mai este contestată și preferințele cetățenilor nu se mai îndreaptă spre alternative nedemocratice, democrația trebuie să dezvolte un atașament practic și apoi afectiv. Ea trebuie să se dovedească capabilă să răspundă cerințelor cetățenilor, să fie eficace și să rezolve conflictele inerente. Tocmai aici intervine capitalul social, cel care este răspunzător de formarea unui cetățean orientat către sistem, interesat, care se simte competent subiectiv
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice, disponibilitatea de a declara participarea la ultimele alegeri), intensitatea partizanatului politic (atribuirea de calități pozitive sau negative oponenților politici, impactul orientărilor politice asupra relațiilor de familie), și fluxul afectiv dinspre comunitate înspre corpul politic (estimarea sentimentelor cu privire la vot și la campaniile electorale satisfacție, atracție, dezgust, ridicol atenția acordată campaniilor electorale și estimarea utilității acestora). Pentru cei doi autori, cetățeanul bun este cel care se crede responsabil și pentru soarta
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
școala să predea alte valori sociale, precum încrederea socială și cea individuală, sau comunica acel amestec de activitate și pasivitate, implicare și indiferență, de orientări parohiale, dependente și participative? Educația, alături de alți agenți de socializare, trebuie să sprijine un angajament afectiv față de sistemul politic și un sentiment al comunității politice. 1.2 Definiții ale capitalului social 1.2.1 Definiția lui Robert D. Putnam Lucrarea care a readus în discuție după o lungă perioadă importanța factorilor culturali este, fără îndoială, Cum
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice, disponibilitatea de a declara participarea la ultimele alegeri), intensitatea partizanatului politic (atribuirea de calități pozitive sau negative oponenților politici, impactul orientărilor politice asupra relațiilor de familie), și fluxul afectiv dinspre comunitate înspre corpul politic (estimarea sentimentelor cu privire la vot și la campaniile electorale satisfacție, atracție, dezgust, ridicol atenția acordată campaniilor electorale și estimarea utilității acestora). Pentru cei doi autori, cetățeanul bun este cel care se crede responsabil și pentru soarta
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
școala să predea alte valori sociale, precum încrederea socială și cea individuală, sau comunica acel amestec de activitate și pasivitate, implicare și indiferență, de orientări parohiale, dependente și participative? Educația, alături de alți agenți de socializare, trebuie să sprijine un angajament afectiv față de sistemul politic și un sentiment al comunității politice. 2.2.1 Cultura politică în România urbană Pentru a descrie cultura politică din mediul urban în România vom utiliza datele unui sondaj de opinie realizat în septembrie 2005 de către Gallup
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
simplă administrare a problemelor curente. Nu este de mirare că parlamentul este instituția investită cu cea mai mică încredere. Nu doar parlamentul, ci sistemul politic pare un bun străin. 2.2.1.2 Cunoștințele și sentimentele față de sistemul politic Orientarea afectivă către input, în termenii lui Almond și Verba, ne indică disponibilitatea cetățenilor de a acorda atenție și de a se implica emoțional în probleme politice. Utilizând datele sondajului realizat în 2005 de Gallup în mediul urban, de care aminteam, vom
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și dintre cei declarați susținători ai vreunui partid, majoritatea (51,7 %) nu se simt foarte apropiați de acel partid. Tipul de partizanat puțin intens este însoțit de estimarea utilității votului, cei mai mulți (77,3 %) considerând că votul contează, și exprimă fluxul afectiv dinspre comunitate spre corpul politic. Observând nivelul scăzut al afectului față de input, nu trebuie să ne mire nici nivelul de input. Acesta din urmă ține de conștientizarea politicii, de frecvența cu care cetățenii urmăresc politica, de capacitatea lor de a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
2195 Cultura politică a cetățeanului Românei urbane este una mai puțin civică decât lasă să se înțeleagă de obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea modernizării. Locuitorii orașelor românești sunt relativ puțin orientați cognitiv și afectiv către sistemul politic. Nu urmăresc prea mult politica, discută și mai puțin despre ea, nu prezintă un partizanat prea intens. Într-adevăr, politica nu-i prea interesează. Cunoștințele lor politice nu pot fi decât pe măsură. Mulți continuă să creadă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
prezent. În ciuda dezamăgirilor prezentului și a dificultăților economice, "se pare că oamenii au încă o vie amintire a situațiilor dificile din regimul trecut. Acest tip de sursă pare să fie un promotor important al suportului difuz pentru democrație (o orientare afectivă generală pentru democrație văzută ca un ideal, n. n.) și acționează ca un stimulent continuu pentru valorile și convingerile oamenilor". Concluziile cercetării noastre merg în aceeași direcție. Democrația este acceptată în România ca un regim considerat mai bun în termeni ideali
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
din cauza procesului mult mai complex de transformare a capitalului și de reorganizare a mecanismelor de alocare a resurselor. Cel mai mult ar putea dura transformarea culturii politice, dintr-o cultură dependentă, într-una participativă. Atașamentul cetățenilor pentru democrație, un atașament afectiv și nu doar pur instrumental, este esențial. Convingerile activiștilor politici și ale cetățenilor în autoritatea, legitimitatea, eficiența și prestigiul democrației sunt condiții importante pentru funcționarea acesteia (Dahl, 2000). Din această perspectivă, ceea ce contează sunt deci caracteristicile cetățenilor, nu doar transformările
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
așteptării, cultura politică a cetățeanului Românei urbane este una mai puțin civică decât lasă să se înțeleagă de obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea modernizării. Locuitorii orașelor românești sunt relativ puțin orientați cognitiv și afectiv către sistemul politic. Nu urmăresc prea mult politica, discută și mai puțin despre ea, nu prezintă un partizanat prea intens. Într-adevăr, politica nu-i prea interesează. Cunoștințele lor politice nu pot fi decât pe măsură. Mulți continuă să creadă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
prezent. În ciuda dezamăgirilor prezentului și a dificultăților economice, "se pare că oamenii au încă o vie amintire a situațiilor dificile din regimul trecut. Acest tip de sursă pare să fie un promotor important al suportului difuz pentru democrație (o orientare afectivă generală pentru democrație văzută ca un ideal, n. n.) și acționează ca un stimulent continuu pentru valorile și convingerile oamenilor" (Mărginean, I. Precupețu și M. Precupețu, 2004: 53). Prin comparație cu România, situația este un asemănătoare în Bulgaria. Respingerea alternativelor nedemocratice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în legătură cu tipul de susținere a democrației. Cum sublinia Dahl, activiștii politici, inclusiv cetățenii, trebuie să aibă anumite convingeri pentru a susține regimul. Convingerile lor în autoritatea, legitimitatea și eficiența democrației trebuie însoțite de mândria față de sistem și de un atașament afectiv. Toate aceste atitudini se combină în acel tip de cultură politică participativă, al unui cetățean orientat către sistemul politic în mod afectiv. Atașamentul pur instrumental se dovedește adesea insuficient în situații de criză, ducând la abandonarea democrație în speranța unei
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Convingerile lor în autoritatea, legitimitatea și eficiența democrației trebuie însoțite de mândria față de sistem și de un atașament afectiv. Toate aceste atitudini se combină în acel tip de cultură politică participativă, al unui cetățean orientat către sistemul politic în mod afectiv. Atașamentul pur instrumental se dovedește adesea insuficient în situații de criză, ducând la abandonarea democrație în speranța unei siguranțe economice. Este suficient să comparăm efectele Marii Crize economice din anii 1929-1933 în Statele Unite ale Americii și în unele țări europene
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cetățean. Pentru că susținerea democrației nu este decât începutul unui lung proces. Odată fundamentele democrației realizate, atunci când legitimitatea regimului democratic este necontestată și preferințele cetățenilor nu se îndreaptă spre alte alternative nedemocratice, democrația trebuie să dezvolte un atașament practic și apoi afectiv. Ea trebuie să se dovedească capabilă să răspundă cerințelor cetățenilor, să fie eficace și să rezolve conflictele inerente. Tocmai aici intervine capitalul social, cel care este răspunzător de formarea unui cetățean orientat către sistem, care se simte competent subiectiv și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]