12,241 matches
-
Renașterea, București, 1942; Țara Românească, București, 1944; Aspecte și direcții literare, îngr. și pref. Margareta Feraru, București, 1975; Poezii. Teatru. Proză, îngr. Margareta Feraru, pref. Const. Ciopraga, București, 1977; Fântâna cu chipuri, îngr. și pref. Cătălin Davidescu, Craiova, 1990. Ediții, antologii: Ștefan Petică, Poeme, București, f.a., Opere, pref. edit., București, 1938; Din poezia noastră parnasiană, București, 1943. Traduceri: Villiers de l’Isle Adam, Nuvele, București, 1911, Vestitorul, București, 1915; Théophile Gautier, Arria Marcella, București, 1911; Oscar Wilde, Parabole, București, 1916; Anatole
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
cu deosebit impact la începutul anilor ’90, mai cu seamă a publicisticii și eseisticii unor personalități interbelice proeminente, printre care Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Emil Cioran, C. Rădulescu-Motru, Nae Ionescu, Ion Petrovici, Mihail Antoniade, Dumitru C. Amzăr. Câteva dintre consistentele antologii de publicistică - Emil Cioran, Singurătate și destin (1991), Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței (1991), Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian (1992), ca și versiunea, reîntregită, după manuscrisul original, cu capitole absente în prima tipărire din Despărțirea de Goethe (2000
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
Dumitru C. Amzăr, Gând, cuvânt și faptă românească, București, 2001; Sorin Pavel, Krinonis sau Treptele singurătății, postfața edit., București, 2001; Ion Zamfirescu, Spiritualități românești, pref. autorului, București, 2001; Ion Petrovici, Talentul oratoric. Conferințe la radio. 1932-1943, pref. edit., București, 2002. Antologii: Pro și contra Emil Cioran, București, 1998; Estetică și umanism (Omagiu lui Ion Ianoși), București, 1998; Laudă diferenței (Lui Henri Wald la 80 de ani), București, 2001. Repere bibliografice: Gh. Geană, Filosofia pe scurt, VST, 1978, 30; Z. Ornea, Vulcănescu
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
studiat doar fragmentar: Istoria literaturii franceze. Secolul XX (1868), „o vedere de ansamblu asupra creatorilor contemporani din literatura franceză, pe care îi trece prin filtrul unei sensibilități poetice deosebite” (Irina Mavrodin). Lucrarea va fi completată prin apariția, în 1971, a antologiei La littérature française moderne, de Rimbaud à nos jours, realizată împreună cu Irina Mavrodin și Micaela Slăvescu. Va colabora la dicționarul Scriitori francezi (1978) cu articole ce se remarcă prin seriozitatea și noutatea informației ca și prin amprenta personalității sale asupra
DIMITRIU-PAUSESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286781_a_288110]
-
acoperiș plin de îngeri - Un teho lleno de angeles, ed. bilingvă, Botoșani, 2002; Cafeneaua Kafka, București, 2003; Cartea fabuloasă, București, 2003; Eranos. Scene din viața și opera Poesiei, Iași, 2003; Sfârșitul sau Momente din viața unui om falsificat, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Zece poeți români laureați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” (1991-2000), Botoșani, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Esopia, RL, 1982, 32; Cristian Livescu, Gellu Dorian, „Poeme introductive”, CRC, 1986, 40; Vasile Spiridon, Afinități elective, ATN, 1994, 2; L. D.
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
comparat, simbolurile eminesciene cu substrat arhaic. SCRIERI: Corabia argonauților, Iași, 1972; Titlul la alegere, Iași, 1981; Ioana din primăvară, Iași, 1986; Poetică eminesciană, vol. I: Temeiuri folclorice, Iași, 1989; Contemporanii noștri, Iași, 2000; Așa se scrie istoria!”, Iași, 2003. Ediții, antologii: Cerul în apă. Antologie a debutanților, I-II, pref. edit., Iași, 1970-1971; Petru Caraman, Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, pref. edit., Iași, 1984; Mihai Drăgan, Eminescu tânăr sau „a doua mea ființă”, postfața edit., Iași, 1999
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
substrat arhaic. SCRIERI: Corabia argonauților, Iași, 1972; Titlul la alegere, Iași, 1981; Ioana din primăvară, Iași, 1986; Poetică eminesciană, vol. I: Temeiuri folclorice, Iași, 1989; Contemporanii noștri, Iași, 2000; Așa se scrie istoria!”, Iași, 2003. Ediții, antologii: Cerul în apă. Antologie a debutanților, I-II, pref. edit., Iași, 1970-1971; Petru Caraman, Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, pref. edit., Iași, 1984; Mihai Drăgan, Eminescu tânăr sau „a doua mea ființă”, postfața edit., Iași, 1999; Balada cultă, Iași, 2003
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
românește din autori mai puțin cunoscuți, apoi în 1947, volumul Fabule, după Eliezer Steinbarg, autor pe care îl prezintă într-o prefață admirativă. A mai tălmăcit din literatura idiș multe alte texte, fie publicându-le în periodice, fie alcătuind două antologii, Umorul evreiesc (1924) și Idișul cântă, rămasă în manuscris, ca și alte scrieri. Dintre acestea, doar însemnările din perioada 1937-1944, în care consemnează, parcă încremenit de oroare, dar păstrându-și echilibrul și luciditatea, persecuții și atrocități antisemite, sunt editate mai
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
în Rusia, unde rămâne mai bine de cinci ani. Pleacă apoi în Elveția, dar se va stabili în final în Italia. Locuiește la Torino, Riviera di Ponente, Genova, Pegli, iar din 1872, la Florența. Colaborează la „International Review” (New York), „Nuova Antologia”, „Omiros” (Smirna), „Pandora” (Atena), „Revue des deux mondes” (Paris), „Revue politique et littéraire”, „Revue suisse” ș.a. Face parte dintre scriitorii care au militat, în presa străină, pentru recunoașterea drepturilor românilor. Numeroase pagini despre Țările Române din Les Femmes en Orient
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
în colaborare cu Mihaela Mancaș, Roxana Sorescu, Mihai Vornicu, Mihai Zamfir), îngr. și introd. Paul Cornea, București, 1976; Introducere în teoria literaturii, București, 1998; Analiza textului literar, București, 2000; Metafora în poezia simbolistă românească. Reflecții asupra formelor analogice, București, 2002. Antologii: Literatura românească de avangardă, pref. edit., București, 1997. Traduceri: Jean Burgos, Pentru o poetică a imaginarului, București, 1988 (în colaborare cu Michaela Gulea); Cuvinte de har. Antologie de poezie religioasă, București, 1993 (în colaborare cu Mihaela Voicu); Marin Tarangul, Prin
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
București, 2000; Metafora în poezia simbolistă românească. Reflecții asupra formelor analogice, București, 2002. Antologii: Literatura românească de avangardă, pref. edit., București, 1997. Traduceri: Jean Burgos, Pentru o poetică a imaginarului, București, 1988 (în colaborare cu Michaela Gulea); Cuvinte de har. Antologie de poezie religioasă, București, 1993 (în colaborare cu Mihaela Voicu); Marin Tarangul, Prin ochiul lui Nichita, București, 1997 (în colaborare cu Michaela Gulea); Henri Michaux, Mișcări ale ființei interioare, București, 2000. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Studii despre romantismul românesc, RL
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
1996, deține rubrica „Critica prozei” la revista „Convorbiri literare”. Ca redactor și editor, semnează prefețe și studii introductive la volume de Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, George Coșbuc, Vasile Alecsandri, prefațează cărți de poezie și proză ale unor autori contemporani; alcătuiește antologia de proză De la I. Creangă la V. Voiculescu (2003), însoțind-o de studiul critic Ceva despre povestiri. D. semnează și două volume conținând prelucrări: Viețile și suferințele sfinților (1997), Povestiri din istoria neamului românesc (1997). A colaborat cu recenzii și
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
Marelui Regizor, Iași, 1992; Milionar la marginea Imperiului, Iași, 1998; Lumi narative, Iași, 1998; Viețile și suferințele sfinților, Iași, 1997; Povestiri din istoria neamului românesc, Iași, 1997; Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Iași, 2002; Devenirea romanului. Începuturi, Iași, 2003. Antologii: De la I. Creangă la V. Voiculescu, pref. edit., Iași, 1997. Referințe bibliografice: Emil Iordache, Instantanee critice, CL, 1998, 4; Georgeta Drăghici, Instantanee epice, RL, 1998, 37; Iulian Ciocan, Un dram de (r)evoluție, „Contrafort”, 1998, 9-10; Dan Silviu Boerescu, La
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
la „România literară”, „Ramuri”, „Contemporanul” ș.a. A debutat în „Luceafărul” (1959), iar în volum, cu Moartea calului troian (1968). În afară de poezii, a scris (în colaborare) romanul Drumeț în calea lupilor (1987), a realizat câteva scenarii de film și a publicat antologia L-am cunoscut pe Tudor Arghezi (1981). D. scrie o poezie de factură tradițională atât prin tematică, cât și prin modalități de expresie, fiind preocupat de conceptul figurat sau de fiorul liric implicat, nu de inovații sau încifrări stilistice. Volumul
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
Mihai Stoian), București, 1987; Fântâna din oglinzi, București, 1988; Poeme dintr-un sfert de veac, pref. C. Stănescu, București, 1989; Cartea cu litere, București, 1994; Vânătoarea de culori, București, 1995; Zbor printre flori, București, 1995; Valul și malul, București, 2001. Antologii: L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, București, 1981. Traduceri: S. Șatrov, Blana de nylon, București, 1964 (în colaborare cu H. Rorlich); I. Voronov, Aducerea aminte sau uitarea?, București, 1988. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Nicolae Dragoș, „Moartea calului troian”, LCF, 1968
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
autorul și-a plăsmuit de-a lungul anilor versurile. Amintirea copilăriei stăruie. Autorul creează interesante imagini citadine, cu toate că ele nu sunt decât punctări expresive ale ideii poetice. Se pot reține câteva motive sentimentale, semnificative pentru înțelegerea unui destin uman. Mica antologie Neodihna cuvintelor (1986) este opera creatorului ajuns la vârsta senectuții, când simte cu spaimă și liniște, în același timp, apropierea sfârșitului. Părinții și prietenii de odinioară revin, nostalgic, în mintea și sufletul poetului. Drama existențială a creatorului însuși conferă poemelor
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
istorie literară, văzute printr-o grilă modernă, fără însă a fi neglijată paradigma epocii respective. În această categorie se inserează volumul I. Heliade-Rădulescu, un Atlas al poeziei (1995), studiu dedicat poeziei originale a scriitorului pașoptist, și eseul, urmat de o antologie de texte comentate, Eminescu după Eminescu (2000), în care se face, edificator, demonstrația modernității poeziei eminesciene prin elementele sale simboliste, raportate la poezia lui Baudelaire, Rimbaud și Mallarmé. Cartea cea mai reprezentativă a criticului este Al doilea val. Generația Hyperion
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
SCRIERI: Universuri imaginare, București, 1981; Forme literare, București, 1993; I. Heliade-Rădulescu, un Atlas al poeziei, București, 1995; Eminescu după Eminescu, București, 2000; Incursiuni critice, I-II, București, 2001-2003; Al doilea val. Generația Hyperion, vol. I: Poezia anilor ’70, București, 2001. Antologii: Camil Petrescu interpretat de..., București, 1984; Liviu Rebreanu interpretat de..., București, 1987; Eminescu. Texte comentate, București, 1989. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Paul Dugneanu, „Universuri imaginare”, LCF, 1981, 19; Pompiliu Marcea, Un debut critic promițător, LCF, 1981, 24; Valentin F. Mihăiescu
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
Aurel Martin, București, 1967; Dor, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1969; Minutar peste netimp, îngr. Chira Dragomir, pref. Aurel Martin, București, 1974; Noapte calmă, îngr. Chira Dragomir, București, 1980; Sărbătorile poetului, îngr. Chira Dragomir, pref. Mircea Scarlat, București, 1987. Antologii: Poeți de la „Flamura”, Brăila, 1940. Traduceri: A. Surkov, Poezii, București, 1951; Vl. Maiakovski, Cum se fac versurile?, București, 1953 (în colaborare cu I. Kișinevski); Serghei Mihalkov, Dar la voi ce-i?, București, 1953; Alexandr Iașin, Aliona Fomina, București, 1956 (în
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
colaborare cu I. Kișinevski); Serghei Mihalkov, Dar la voi ce-i?, București, 1953; Alexandr Iașin, Aliona Fomina, București, 1956 (în colaborare cu Constantin Argeșanu); A. S. Pușkin, Micile tragedii, București, 1957 (în colaborare); K. Simonov, Poezii, pref. Tatiana Nicolescu, București, 1961; Antologia poeziei chineze clasice, îngr. Romulus Vulpescu, București, 1963 (în colaborare); H. G. Wells, Opere alese, II, București, 1963 (în colaborare cu C. Vonghizas), Primii oameni în lună, București, 1966; E. A. Poe, Poezii și poeme, București, 1964, Scrieri alese, București, 1968 (în
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
admirat, ale lui Mircea cel Bătrân în luptele cu sultanul Baiazid. Nu se cunosc alte traduceri ale cărturarului, care susținea totuși, prin 1832, că ar mai avea în manuscris, printre altele, tălmăciri din Biblie, pagini din Lucian din Samosata, o antologie din poeții greci antici, precum și Numa Pompilie de Florian. Probabil că tot lui îi aparține și traducerea fragmentului intitulat Desfătările, după Fénelon, apărută în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1846) și semnată Gherasim. SCRIERI: Școlaru sătean sau Cărticică coprinzătoare
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
Goschin, Din spiritul graiului aromânesc. Ultimul recenzează, de asemenea, volumul Bair de cântiți aromânești al lui George Murnu și comentează anecdotele lui N. Batzaria, iar Dumitru Pariza publică însemnările intitulate Poeții Z. Araia și T. Caciona, cu ocazia apariției unei antologii alcătuite de Tache Papahagi. În revistă mai sunt incluse periodic versuri în dialect aromân semnate de George Murnu, Ion Foti, Nuși Tulliu, Cușan D. Araia ș.a. sau în română (este reprodus un fragment din poemul Iisus al lui Panait Cerna
GRAIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
din 1954, alături de Traian Popescu, redactor la revista „Carpații” a lui Aron Cotruș. Colaborează cu versuri și proză la mai multe reviste ale exilului, mai ales la „Înșir’te mărgărite”, „Carpații” și „Almanahul pribegilor români”, fiind inclus într-o Mică antologie a poeziei românești în exil (1959). În „Carpații” publică, de asemenea, numeroase comentarii critice la rubrica „Ecouri. Reviste” și ia atitudine împotriva criticii practicate și în Occident din perspectivă extraliterară, amendând opiniile ce stau sub semnul „prieteniilor și urilor de
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
nesomn, neodihnă, dincolo de o posibilă apropiere de Lucian Blaga sau Nichita Stănescu, nu semnifică atât o influență livrescă, cât o trăire trecută în cuvânt, în ultimele cuvinte înainte de „ceremonia ceremoniilor”: „să mori / așa cum numai vulturii / își îngroapă singurătatea în aripi.” Antologia La marginea împărăției (1983) cuprinde, pe lângă poeziile din cele două volume anterioare, și câteva postume, definitivate pentru tipar de autor, texte care surprind prin grija pentru formă, rima și ritmul, ignorate până acum, fiind riguros respectate. Fără să piardă nimic
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
poezie în „Luceafărul”, în 1967. Debutul editorial se produce în 1981, cu volumul de proză SF Aporisticon. Colaborează la majoritatea publicațiilor culturale din țară - specializate sau nu în science-fiction - cu povestiri, articole de critică literară, eseuri, poezii. Figurează în numeroase antologii și volume colective apărute în România sau în străinătate. G. a devenit în deceniul ’80-’90 una din referințele curente invocate de critică în privința „noului val” autohton de prozatori SF. Spre deosebire de majoritatea congenerilor săi, lipsa formației științifice nu îi permite
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]