10,907 matches
-
egal cu suma trasă din finanțarea nerambursabilă acordată, la care se adaugă dobânda legală pentru suma acordată, la nivelul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, calculată de la data plății. 4. Beneficiarul rămâne direct răspunzător pentru toate consecințele financiare directe sau indirecte antrenate de încetarea contractului înainte de termen din culpa sau la inițiativa sa (inclusiv majorări de întârziere, conform legii fiscale aplicabile creanțelor bugetare). 5. În cazul în care încetarea contractului intervine înainte de decontare, Beneficiarul nu este obligat la plata de daune-interese. 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277856_a_279185]
-
pădure, în perioada 1 aprilie - 1 octombrie, a lemnului de rășinoase necojit și/sau netratat; cioatele de molid și pin se cojesc în întregime, iar la celelalte specii de rășinoase, prin curelare; se exceptează de la această regulă lemnul de rășinoase antrenat în procesul tehnologic de exploatare, cu respectarea condiției ca acesta să nu depășească o perioadă de maximum 30 de zile de la doborâre; e) doborârea arborilor aninați, uscați și a iescarilor se efectuează cu prioritate, în cadrul lucrărilor de pregătire a parchetului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276880_a_278209]
-
aspect întunecat. Din cauza prafului ridicat de pe sol, vizibilitatea scade mult și baza norului orajos nu mai este vizbilă. Ca mod de manifestare viscolele pot fi: a) viscolul de sus (viscol sau ninsoare) - este produs de vântul puternic concomitent cu ninsoare, antrenând zăpada în cădere; ... b) viscolul de jos (viscolul de sol) - este produs de vânt puternic care spulberă zăpada afânată căzută anterior pe suprafața solului; ... c) viscolul general - este determinat de viscolul de sus (căderi de zăpadă), concomitent cu viscolul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277065_a_278394]
-
ca urmare a căderii precipitațiilor sub formă de lapoviță ori a topirii zăpezii datorată creșterii temperaturilor atmosferice sau acționării cu materiale chimice. b) Consecințe ale fenomenelor meteorologice: ... înzăpezirea - depuneri de zăpadă pe platforma drumului rezultate din ninsori abundente sau viscole antrenând cantități mari de zăpadă, unde poziția drumului față de vânt și profilul transversal favorizează formarea unor grosimi de zăpadă de peste 0,3 m pe sectoare continue sau discontinue; grad de înzăpezire - etalon sau criteriu pentru aprecierea felului în care se produce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277065_a_278394]
-
create sub formă de suluri sau straturi continue, ocupând parțial ori în totalitate platforma drumurilor, îngreunează circulația rutieră sau o întrerup. Efectul viscolului depinde de poziția și înălțimea obstacolelor care favorizează înzăpezirea, de volumul de zăpadă pe care îl poate antrena, de vântul și de tăria vântului. În această situație evoluția înzăpezirii în timpul viscolului este diferită pe un anumit sector de drum, iar cei care circulă pe rețeaua rutieră în această perioadă pot fi surprinși și blocați în zăpadă, cu consecințe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277065_a_278394]
-
aspect întunecat. Din cauza prafului ridicat de pe sol, vizibilitatea scade mult și baza norului orajos nu mai este vizbilă. Ca mod de manifestare viscolele pot fi: a) viscolul de sus (viscol sau ninsoare) - este produs de vântul puternic concomitent cu ninsoare, antrenând zăpada în cădere; ... b) viscolul de jos (viscolul de sol) - este produs de vânt puternic care spulberă zăpada afânată căzută anterior pe suprafața solului; ... c) viscolul general - este determinat de viscolul de sus (căderi de zăpadă), concomitent cu viscolul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277063_a_278392]
-
ca urmare a căderii precipitațiilor sub formă de lapoviță ori a topirii zăpezii datorată creșterii temperaturilor atmosferice sau acționării cu materiale chimice. b) Consecințe ale fenomenelor meteorologice: ... înzăpezirea - depuneri de zăpadă pe platforma drumului rezultate din ninsori abundente sau viscole antrenând cantități mari de zăpadă, unde poziția drumului față de vânt și profilul transversal favorizează formarea unor grosimi de zăpadă de peste 0,3 m pe sectoare continue sau discontinue; grad de înzăpezire - etalon sau criteriu pentru aprecierea felului în care se produce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277063_a_278392]
-
create sub formă de suluri sau straturi continue, ocupând parțial ori în totalitate platforma drumurilor, îngreunează circulația rutieră sau o întrerup. Efectul viscolului depinde de poziția și înălțimea obstacolelor care favorizează înzăpezirea, de volumul de zăpadă pe care îl poate antrena, de vântul și de tăria vântului. În această situație evoluția înzăpezirii în timpul viscolului este diferită pe un anumit sector de drum, iar cei care circulă pe rețeaua rutieră în această perioadă pot fi surprinși și blocați în zăpadă, cu consecințe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277063_a_278392]
-
în caz de nevoie unele faze pot fi ordonate înainte ca nivelurile determinate să fi fost atinse în conformitate cu cele conținute în anexa nr. 3, în următoarele cazuri: ... - faza I-a poate fi ordonată atunci când gheața se desprinde și sloiurile sunt antrenate; - faza a II-a poate fi ordonată când sloiurile formează îngrămădiri; - faza a III-a poate fi ordonată când sloiurile s-au blocat, formând zăpoare. Fazele de apărare pot fi ordonate în cazurile sus menționate numai atunci, când fenomenele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
egal cu suma trasă din finanțarea nerambursabilă acordată, la care se adaugă dobânda legală pentru suma acordată, la nivelul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, calculată de la data plății. 4. Beneficiarul rămâne direct răspunzător pentru toate consecințele financiare directe sau indirecte antrenate de încetarea contractului înainte de termen din culpa sau la inițiativa sa (inclusiv majorări de întârziere, conform legii fiscale aplicabile creanțelor bugetare). 5. În cazul în care încetarea contractului intervine înainte de decontare, Beneficiarul nu este obligat la plata de daune-interese. 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274074_a_275403]
-
sau atunci când conținutul de apă din sol este între capacitatea de câmp și saturație. În cazul în care se aplică cantități de îngrășăminte mai mari decât necesarul plantei, există riscul ca parte din acestea (în mod deosebit nitrații) să fie antrenate sub adâncimea frontului radicular și îndreptate către acviferul freatic. Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoși urmați de ani ploioși conduce, în anii secetoși, la acumularea de nitrați în zona nesaturată dintre stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
subterane și de suprafață. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Fosfații prezintă solubilitate mult mai redusă, acumulându-se în fracțiunea minerală coloidală a solului în care sunt reversibil adsorbiți. Cantitatea de fosfați solubilizată de către apa din sol este în mare parte absorbită de către rădăcinile plantelor; cantitatea antrenată prin mișcarea apei în straturile mai profunde ale solului este foarte redusă. Cunoscând aceste particularități ale îngrășămintelor minerale (N și P) se poate aprecia că: ● riscul de poluare a apelor subterane cu fosfați este foarte limitat deoarece fosforul are o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
cu azot, prin trecerea azotului dintr-o formă chimică într-alta, se poate solda, de cele mai multe ori, cu pierderi de azot mineral asimilabil și cu modificări de reacție a solului, de natură să reducă eficiența acestor îngrășăminte. Ele pot fi antrenate în sol prin următoarele procese fizice și chimice: ● procese care schimbă forma chimică a azotului (nitrificarea ionului de amoniu); ● procese care schimbă atât forma chimică, cât și starea de agregare a azotului din îngrășăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
nu pot fi adsorbiți de complexul coloidal al solului și rămân în soluția solului (apa din sol împreună cu unii compuși chimici) de unde, o parte sunt absorbiți sau metabolizați în plantele superioare sau în biomasa microorganismelor, iar o altă parte sunt antrenați cu apa în profunzimea solului prin procesul de levigare (spălare). Pierderi însemnate de azot pot avea loc și prin procesul de volatilizare a amoniacului din îngrășămintele cu azot amoniacal aplicate la suprafață sau pe solurile nisipoase, sau prin hidroliza enzimatică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
azot, stabilită pe principiile menționate anterior. Se recomandă aplicarea azotului numai sub formă amoniacală sau amidică. Procedându- se în acest fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetație azotul rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantităților de nitrați antrenați în apele de suprafață și în cele subterane. Restul cantității de azot se aplică în primăvară. Pe soluri cu textură grosieră se recomandă fracționarea acestei cantități. Culturi de primăvară-vară Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1/4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
sau atunci când conținutul de apă din sol este între capacitatea de câmp și saturație. În cazul în care se aplică cantități de îngrășăminte mai mari decât necesarul plantei, există riscul ca parte din acestea (în mod deosebit nitrații) să fie antrenate sub adâncimea frontului radicular și îndreptate către acviferul freatic. Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoși urmați de ani ploioși conduce, în anii secetoși, la acumularea de nitrați în zona nesaturată dintre stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
subterane și de suprafață. │ └─────────────────────────��────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Fosfații prezintă solubilitate mult mai redusă, acumulându-se în fracțiunea minerală coloidală a solului în care sunt reversibil adsorbiți. Cantitatea de fosfați solubilizată de către apa din sol este în mare parte absorbită de către rădăcinile plantelor; cantitatea antrenată prin mișcarea apei în straturile mai profunde ale solului este foarte redusă. Cunoscând aceste particularități ale îngrășămintelor minerale (N și P) se poate aprecia că: ● riscul de poluare a apelor subterane cu fosfați este foarte limitat deoarece fosforul are o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
cu azot, prin trecerea azotului dintr-o formă chimică într-alta, se poate solda, de cele mai multe ori, cu pierderi de azot mineral asimilabil și cu modificări de reacție a solului, de natură să reducă eficiența acestor îngrășăminte. Ele pot fi antrenate în sol prin următoarele procese fizice și chimice: ● procese care schimbă forma chimică a azotului (nitrificarea ionului de amoniu); ● procese care schimbă atât forma chimică, cât și starea de agregare a azotului din îngrășăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
nu pot fi adsorbiți de complexul coloidal al solului și rămân în soluția solului (apa din sol împreună cu unii compuși chimici) de unde, o parte sunt absorbiți sau metabolizați în plantele superioare sau în biomasa microorganismelor, iar o altă parte sunt antrenați cu apa în profunzimea solului prin procesul de levigare (spălare). Pierderi însemnate de azot pot avea loc și prin procesul de volatilizare a amoniacului din îngrășămintele cu azot amoniacal aplicate la suprafață sau pe solurile nisipoase, sau prin hidroliza enzimatică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
azot, stabilită pe principiile menționate anterior. Se recomandă aplicarea azotului numai sub formă amoniacală sau amidică. Procedându- se în acest fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetație azotul rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantităților de nitrați antrenați în apele de suprafață și în cele subterane. Restul cantității de azot se aplică în primăvară. Pe soluri cu textură grosieră se recomandă fracționarea acestei cantități. Culturi de primăvară-vară Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1/4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
sau atunci când conținutul de apă din sol este între capacitatea de câmp și saturație. În cazul în care se aplică cantități de îngrășăminte mai mari decât necesarul plantei, există riscul ca parte din acestea (în mod deosebit nitrații) să fie antrenate sub adâncimea frontului radicular și îndreptate către acviferul freatic. Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoși urmați de ani ploioși conduce, în anii secetoși, la acumularea de nitrați în zona nesaturată dintre stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
subterane și de suprafață. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Fosfații prezintă solubilitate mult mai redusă, acumulându-se în fracțiunea minerală coloidală a solului în care sunt reversibil adsorbiți. Cantitatea de fosfați solubilizată de către apa din sol este în mare parte absorbită de către rădăcinile plantelor; cantitatea antrenată prin mișcarea apei în straturile mai profunde ale solului este foarte redusă. Cunoscând aceste particularități ale îngrășămintelor minerale (N și P) se poate aprecia că: ● riscul de poluare a apelor subterane cu fosfați este foarte limitat deoarece fosforul are o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
cu azot, prin trecerea azotului dintr-o formă chimică într-alta, se poate solda, de cele mai multe ori, cu pierderi de azot mineral asimilabil și cu modificări de reacție a solului, de natură să reducă eficiența acestor îngrășăminte. Ele pot fi antrenate în sol prin următoarele procese fizice și chimice: ● procese care schimbă forma chimică a azotului (nitrificarea ionului de amoniu); ● procese care schimbă atât forma chimică, cât și starea de agregare a azotului din îngrășăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
nu pot fi adsorbiți de complexul coloidal al solului și rămân în soluția solului (apa din sol împreună cu unii compuși chimici) de unde, o parte sunt absorbiți sau metabolizați în plantele superioare sau în biomasa microorganismelor, iar o altă parte sunt antrenați cu apa în profunzimea solului prin procesul de levigare (spălare). Pierderi însemnate de azot pot avea loc și prin procesul de volatilizare a amoniacului din îngrășămintele cu azot amoniacal aplicate la suprafață sau pe solurile nisipoase, sau prin hidroliza enzimatică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
azot, stabilită pe principiile menționate anterior. Se recomandă aplicarea azotului numai sub formă amoniacală sau amidică. Procedându- se în acest fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetație azotul rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantităților de nitrați antrenați în apele de suprafață și în cele subterane. Restul cantității de azot se aplică în primăvară. Pe soluri cu textură grosieră se recomandă fracționarea acestei cantități. Culturi de primăvară-vară Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1/4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]