11,051 matches
-
însemnătatea artei realiste - spunea tov. Malencov - constă în aceea că ea poate și trebuie să descopere și să scoată la iveală înaltele calități sufletești și trăsăturile pozitive tipice ale caracterului omului simplu, să creeze în culori vii chipul său artistic, demn de a fi exemplu și obiect de imitare pentru oameni» (...). Organizația de partid a Canalului este înfățișată într-o continuă ofensivă politico-organizatorică; munca ei se desfășoară potrivit unui plan de acțiune metodic, încât ai tot timpul sentimentul că lupta dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
schițele și nuvelele naturaliste există un element sănătos, așa cum există un element sănătos în însăși metoda naturalistă, la un Zola, la un Hemingway. Acest element este descrierea exactă, îngrijită, sobră, sugestivă a faptelor din realitate (...). Există un fapt cu totul demn de atenție în nuvelele din Întâlnirea din Pământuri - mă gândesc la acelea cu un pronunțat caracter realist: În ceață, O adunare liniștită, Întâlnirea din pământuri: și anume, claritatea cu care apare diferențierea socială a satului. Există dar multe figuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
n-a sesizat puternicile elemente realiste din primele nuvele și nu i-a arătat scriitorului drumul drept și ușor către realism deplin. Ea s-a limitat la a combate latura naturalistă a creației lui, mergând până la a face un «caz» demn de hulă și ocară din Ana Roșculeț, nuvelă în care, dealtminteri, Preda e departe de a da măsura talentul său. Cred că urmarea a fost, din partea autorului, o preocupare deosebit de sârguincioasă, dar aproape exclusivă, pentru justa înțelegere a structurii social-politice
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
finală a Scânteii (vezi nota 36 și contextul) prin articolul lui Paul Georgescu, intervenție finalizată, cum știm, cu autocritica revistei clujene, intră în discuție și Mihu Dragomir, evidențiind cam aceleași lacune ale „sectorului poezie” pe care le stigmatiza, cu zel demn de o cauză mai bună și criticul de la Viața românească. Acesta îi adresează lui Baconsky o „scrisoare deschisă”. „Dragă tovarășe Baconsky - începe Mihu Dragomir 57 - îți amintești, desigur, micul grup de poeți care discuta, gălăgios, cu tinerească bucurie, acum vreo
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Roaită. Sunt aici pasaje de o mare frumusețe. (...) Ștefan Iureș a vrut să ilustreze înalta idee a continuității luptei pentru fericirea poporului. Tineretul de azi este vrednicul urmaș al eroilor comuniști, dacă prin atitudinea sa în muncă se arată demn constructor al socialismului și luptă pentru idealurile pentru care au luptat și au murit comuniștii. Poetul urmărea în această parte să facem cunoștință cu eroii și să ne introducă în problemele care îl frământă. Și facem cunoștință cu ei. Gavrilă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
temperamental, ci ca expresie limpede a unei poziții de militant: Vreau să știu cânta în cântec Ca Beniuc, ca toboșarul Vremurilor ce-or să-mplânte Tot mai sus, stindard ca jarul. Versurile tânărului poet nu clocotesc de tumultul și bărbăția demnă, ostentativă cu care poezia lui Mihai Beniuc ne-a deprins. Nu din acest punct de vedere a învățat Florin Mugur de la dascălul său spre a cărui artă declară că aspiră. Versul lui Florin Mugur e discret, de un lirism aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
publicat un articol al lui N. Moraru intitulat Gorki, maestru al tipizării. Cititorul se va fi bucurat, desigur. O contribuție nouă cât de mică în explicarea creației de tipuri, proprie artei unuia din cei mai mari scriitori ai lumii, este demnă de tot interesul. Care critic, apoi, a putut rămâne nepăsător? O asemenea cercetare, făcută cu seriozitate devine pilduitoare. Iată însă că termeni ca cercetare ori contribuție nouă se dovedesc cu totul idilici în cazul articolului citat. Simpla lui lectură te
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
face greșeli. Pot și chiar fac. Tocmai acesta este motivul pentru care adepții democrației au pus întotdeauna mare preț pe educație. Și educația civică necesită nu doar școlarizare, ci și discuții publice, deliberări, dezbateri, polemici, disponibilitatea promptă a unor informații demne de încredere, precum și alte instituții ale unei societăți libere. Dar să presupunem că instituțiile pentru formarea cetățenilor competenți sînt fragile și că mulți cetățeni nu știu îndeajuns pentru a-și proteja valorile și interesele fundamentale. Ce trebuie să facem? Pentru
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
diferite între cele trei țări. Pentru detalii consultați Anexa B). În mod evident, asemenea sisteme consensuale nu pot fi create și nu vor funcționa cu succes decît în condiții foarte speciale. Acestea includ talentul conciliator; toleranța sporită pentru compromisuri; lideri demni de încredere care pot negocia soluții la conflicte care să atragă acordul adepților lor; un consens cu privire la valori și țeluri fundamentale care să fie destul de cuprinzător pentru a se putea ajunge la un acord; o identitate națională care să decurajeze
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
nu o prinde deloc. — Colecția ei e În momentul ăsta Împrumutată galeriei Uffizi, apoi uneia din Paris - Luke amuțește. Becky, doar nu ți-ai imaginat că-și ia tablourile cu ea În vacanță. — Firește că nu, spun cu un aer demn. Am Înțeles exact la ce te referi. — Oricum, În a doua parte a anului o să fie la Londra și vrea să ne vedem. — Luke... credeam că-ți urăști mama. Parcă nu mai voiai s-o vezi niciodată, Îți amintești? Haide
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
unul, chiar dacă nu sînt? — Toate articolele din acest catalog nu pot fi comandate decît online. Ridică din umeri iritat. — Asta dacă nu vă deranjează să plătiți 150 de lire. Nu sînt jucării. — Știu foarte bine că nu sînt jucării! zic demnă. Eu una sînt de părere că orice părinte ar trebui să aibă un stetoscop În casă, pentru eventuale urgențe. Și un defibrilator cardiac, adaug, dînd pagina. Și... Mă opresc În mijlocul frazei. Sub ochii mei se află o poză cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Suze neliniștită. — Eu nu bag banii copilului În nu știu ce bancă de doi bani, cum face toată lumea! zic. SÎnt absolventă de finanțe, ce Dumnezeu, Suze, ai uitat? Asta mi-e meseria. Asta ți-era meseria. — E ca mersul pe bicicletă, o Încredințez demnă. Sinceră să fiu, nu le prea am cu mersul pe bicicletă, dar n-are nici un rost să aduc În discuție acest amănunt. — Deci asta e tot? Întreabă Jess. Ai investit toți banii? — O, nu. Mai am tone! Iau o gură
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
asta. — Aveți toate informațiile aici. Dave Sharpness profită de ocazie pentru a-mi pune dosarul În brațe. — Detalii despre cosmeticiană și tratament, fotografii, note de supraveghere... Îmi vine să-i arunc dosarul În față și să ies cu un aer demn. Doar că... Ăsta e adevărul, Jasmine are niște sprîncene de vis. — O să mă uit rapid la partea asta, zic Într-un final, cu toată răceala de care sînt În stare. — Veți descoperi și alte cîteva informații aici, spune Dave Sharpness
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
femeie. Reușesc să prind un taxi chiar În fața blocului și, cînd acesta demarează În trombă, mă așez mai bine În scaun și Încep să-mi repet replicile confruntării. Trebuie să-mi țin capul sus și să fiu sarcastică, și totuși demnă. Și să nu izbucnesc În lacrimi și să-i dau una-n pifometru Venetiei. Mă rog, poate că n-ar fi rău să-i dau totuși una zdravană În pifometru. O palmă răsunătoare pe obraz, după ce-i spun verde-n
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să-mi spui? — Nu știu. Luke expiră și Începe să se plimbe nervos pînă la fereastră și Înapoi. După ce năștea copilul. Voiam să văd cum... se aranjează lucrurile. — Înțeleg. Deodată, simt că nu mai pot continua. Nu pot să fiu demnă și matură. Vreau să urlu și să țip la el. Vreau să izbucnesc În hohote și să arunc cu ce-mi vine la mînă În el. — Luke, te rog... pur și simplu, du-te. Glasul Îmi e doar o șoaptă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fără grai. — P... poftim? Deodată, observ pe trotuar doi copii, care se zgîiesc curioși la noi. Bănuiesc că sărim destul de tare În ochi, mai ales eu cu burta mea kilometrică. Hai să continuăm discuția În casă, spun pe un ton demn. Luke Îmi urmărește privirea. — Aha. Da. Hai să... facem asta. Intră În casă, iar eu Închid ușa. O clipă, nici unul dintre noi nu spune nimic. Nu știu ce aș putea spune. Mă simt complet deconcertată. — Becky... nu știu de unde-ai putut scoate
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
trimiteți mesajul? Femeia mă fixează cu ochii mijiți. — Aveți contracții la fiecare trei minute? — Îhîm. Deodată, Îmi dau seama că or fi trecut vreo trei minute de cînd stau În fața recepției. — Încerc să le fac față cu demnitate, o informez demnă. SÎnt adepta scientologiei. — A scientologiei? repetă tipa, lăsîndu-și pixul jos și holbîndu-se la mine. — Da, Îi susțin privirea, fără să clipesc. Și trebuie s-o văd pe Venetia, urgent. Dar, dacă nu vreți să lăsați să intre o femeie căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de Geografie, fiind absolventă a Universității Al.I.Cuza Iași, Facultatea Biologie- Geografie. A decedat la 19 noiembrie 1997, fiind înhumat în cimitirul Eternitatea din Iași. Profesorul Moisea se înscrie printre străluciții absolvenți ai Liceului de băieți din Bolgrad, un demn continuator al tradiției acestui liceu. MUSICESCU, GAVRIIL (1847-1903) COMPOZITOR, DIRIJOR ȘI PEDAGOG Muzician de înaltă pregătire, dirijor și organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care s-au înființat pe pământul României - corul Mitropolitan din Iași
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
știai să faci concesii oportune. Penetrantă, hotărîtă să se descurce, să valorifice în beneficiu propriu orice context, ea și-a schimbat, după Revoluție, discursul, înțelegînd că principiile și limbajul sunt altele. Într-un sens, adaptabilitatea, obstinația, forța ei sunt admirabile. Demne de o cauză mai bună decît aceea a promoției de sine. Dacă o citesc bine, Mona Muscă va avea dexteritatea și energia de a se relansa. Nu pot refuza nimănui dreptul la retractare și la un nou început." (Andrei Pleșu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
capcană. Sigur, nu e o catastrofă și mă bucur că autorul însuși a perceput pericolul și, cum cred eu, nu va recidiva. Nu e bine ca un scriitor foarte bun, cum și este colegul nostru, să publice cărți "pentru coafeze", demne de literatura de pe vremuri a d-nei Ileana Vulpescu. Să nu mă înțelegi greșit, nu am nimic cu coafezele, cunosc unele cu mult bun gust la lectură, dar e o formulă consacrată!... Cât privește dimensiunile cărților, cred că ele își găsesc
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
neapărat de gardul ridicat de un instrument de opinie, cum este un ziar. E interesant: publicul fidel al unui ziar nu e neapărat și fără simț critic propriu, fără opinie proprie. Or, acesta mi se pare un semn de maturitate demn de a fi semnalat. Memoriile lui Breban sunt extrem de subiective și egocentrate dar, până la urmă, aceste calități fac parte din farmecul omului și autorului. Oricum, este prozatorul cu cea mai mare forță de după război Dorin Popa: Ce mult mi-a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de fildeș! Și, dacă toate acestea se petrec, există speranța că va produce specialiști de o calitate mai bună decât cea de astăzi, participând și pe această cale la metamorfozarea "selecției negative", moștenită de la comunism și întreținută cu o obstinație demnă de o cauză mai bună, în mult dorita "selecție pozitivă". Nu spun că acum întreaga selecție e negativă, Doamne iartă!, sunt și cazuri fericite, dar mă tem că ponderea lor e încă foarte mică! Totuși, în firmele private, de pildă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
aici. Mai cred că trebuie să ne bucurăm liberi de această viață, pentru că Domnul a avut generozitatea să ne înzestreze cu liber-arbitru, iar noi ar trebui să fim mândri că am primit acest dar și să ne dovedim a fi demni de el. Nimeni nu e resposabil pentru alegerile noastre, fie că acestea sunt bune, fie că sunt proaste. E un dar dificil, fără îndoială, de aceea unii vorbesc despre "povara libertății"! E treaba lor, pentru mine e un dar, și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
absolventă de franceză, între timp măritată în Italia, mi-a relevat o atenție către trecut a tinerilor polonezi net mai intensă decât a tinerilor noștri. E adevărat că noi n-am avut atâția eroi, iar pe cei foarte puțini oameni demni din vremea comunismului nu am știut cum să-i împroșcăm mai abitir cu noroi.... Au fost și în Polonia calomnii la adresa disidenților și opozanților, din motive de luptă politică prezentă, dar fără efect asupra populației. Pe când avea șase-șapte ani, tatăl
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
slujit-o cu devoțiune nu i-a stat alături în acele grele împrejurări. N-am amintit asta pentru a critica neapărat odată mai mult biserica strămoșească, ci numai pentru a omagia, la plecarea sa dintre noi, memoria unuia dintre cei demni și pentru a semnala singurătatea apăsată a acestuia în păstrarea acelei demnități. Dorin Popa: Era 1979, când l-au rearestat. Părintele Gheorghe Calciu a stat în detenție politică între anii 1948-1964 și între 1979 și 1984. Acele predici, șapte, cuvinte
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]