14,797 matches
-
împotriva nedreptății vieții. Destinul omului depinde de justețea propriilor sale judecăți de valoare. Judecătorul lui este propria sa supraconștiință. Acesta este adevărul esențial, domnia imperturbabilă a legii armoniei, numită din punct de vedere mitic "adevăr etern" și reprezentat de simbolul "Dumnezeului -Judecător". 2) GRAȚIE ȘI MERIT Imanența justiției exclude posibilitatea unei grații fără merit. Cu alte cuvinte, grația supranaturală și miraculoasă nu există. Dacă Dumnezeu este un simbol, atunci și grația este un simbol. Conform textelor, Iisus face minuni: el îi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
într-un Dumnezeu real este atît de înrădăcinată în psihicul uman, încît am putea spune, fără să ne temem că exagerăm, că există puțini oameni, chiar atei, care cel puțin în anumite momente ale vieții lor nu cred într-un Dumnezeu real și în intervenția lui capricioasă și deci nedreaptă, fie și doar sub forma unei providențe. Nu ne putem elibera de acest vestigiu obsedant al superstiției decît prin spaima sublimată în fața misterului vieții, prin sentimentul veritabilei responsabilități, prin înțelegerea salutară
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
deci simbolică, asemeni celei a atîtor alți eroi mitici, nu este mai puțin adevărat că simbolismul mitic atinge punctul sau culminant în textele biblice, care condensează sensul comun tuturor mitologiilor în legile justiției esențiale: armonia și bucuria ei, reprezentate de Dumnezeul unic, și dizarmonia și consecințele ei nefaste, reprezentate de ispititorul Satan. Chiar dacă sanctificarea este un eveniment trăit cu adevărat sau pur simbol, trebuie totuși să-i înțelegem deschiderea semnificativă. SFINȚENIA ȘI CULMEA BUCURIEI SALE SÎNT IREALIZABILE PENTRU MURITORUL DE RÎND
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Pentru a demonstra pe deplin existența justiției temporale este deci necesar să analizăm acest fenomen fizic, sanctificarea, nu numai conform principiului ei, ci pînă în cele mai mici detalii ale manifestări sale. Pentru teologie, sanctificarea este spunerea totală față de poruncile Dumnezeului real interpretat modul dogmatic. Potrivit adevărului psihologic, sanctificarea face parte din fenomenele motivante lipsite de orice semnificație suprareală. "Sanctificarea" nu este decît un termen general pentru desemnarea reacțiilor supraconștiente studiate pînă acum sub diferite nume: armonizarea dorințelor multiple, satisfacerea dorinței
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
acesta istoric este adevărul etern, tema tuturor mitologiilor și a luptelor lor eroice. Idealul este reprezentat în cel mai înalt grad de soarta eroilor evangheliilor, care sărmani nenorociți demni de milă, după părerea lumii, fără să fie ajutați de un dumnezeu real sau de oricine altcineva, neînțeleși de nimeni, nici măcar de apostoli, și care, netrăind ca Lao-Tse sau Buddha în admirația unanimă, îndrăznesc să înfrunte eroarea și nedreptatea lumii întregi, neavînd nici o posibilitate de a scăpa de soarta lor, pe care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sublime și la curajul etic. Simbolul nu este deloc bazat așa cum înțelege dogmatica pe comparația reală și sentimentală a "dulcelui Iisus", care moare ca mielul, fără să opună rezistență. Exemplul salvator al mitului nu constituie deloc spectacolul lamentabil al unui dumnezeu care suferă și se oferă milei sufletelor sensibile, ci acela al unui om real care se opune perversiunilor lumii, înfruntînd suferința. Prin rezistență sublimă și prin refuzarea compromisurilor și a supunerilor acceptă eroul mitului, omul real, moartea, dar omenirea nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
că "Dumnezeu și-a trimis Fiul ca să-i răscumpere pe ceilalți fii ai lui", pe oamenii supuși greșelii, pentru a le arăta oamenilor calea spre mîtituire și spre salvare. MITUL MÎNTUIRII NU VORBEȘTE DESPRE UN DAR GRATUIT FĂCUT DE UN DUMNEZEU REAL OAMENILOR NEDEMNI DE ACESTA. EL ILUSTREAZĂ CEA MAI ÎNALTĂ MANIFESTARE A DEMNITĂȚII UMANE, SCOATE ÎN EVIDENȚĂ REALITATEA ESENȚIALĂ A VIEȚII OAMENILOR, LUPTA INTRAPSIHICĂ DINTRE PERVERTIRE ȘI SUBLIMARE: VICTORIA POSIBILĂ. CEEA CE ESTE ADEVĂRAT PENTRU MIT ESTE ADEVĂRAT ȘI PENTRU RITUAL
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
bucurie. A nu trezi sentimentul de bucurie, a nu fi primit cu bucurie, ar fi contrariul mesajului de bucurie care a dat relatării mitice numele de "Evanghelie". Ceea ce incită la bucurie este tocmai faptul că împlinirea nu se datorește unui dumnezeu real, că speranța într-o asemenea împlinire este inclusă în posibilitățile naturii umane. Foarte mulți oameni au avut parte de o moarte mai dureroasă și au existat fără îndoială unii care nu au dat nici un semn de disperare. Dar fie
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
domeniul împlinirii, posibile în principiu, a face din ea o vale a plîngerii este semn al faptului că sensul vieții nu este asumat, că bucuria ei esențial nu s-a realizat. Sfîntul fals crede în unirea psihicului individual cu un dumnezeu real și aspiră la moartea eului aparent pentru că se simte incapabil să ralizeze unirea esențială în timpul vieții. Aceasta nu este decît o formă de disperare față de viață, datorată, ca orice descurajare, neîncrederii în sine. Moralismul dus la extrem ascetismul, este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
vanitos, halucinația îl face să vadă Cerurile deschise populate de toate personajele credinței populare: Dumnezeu așezat pe tronul său înconjurat de îngeri și de sfinți. Toate acestea duc la constatarea că sfinții Bisericii, care se presupune că trăiesc alături de un dumnezeu real, nu au nici o legătură cu sfîntul ca erou mitic. Este neîndoielnic faptul că sfinții Bisericii au fost bărbați sau femei ce au dat dovadă de un zel al devoțiunii care le-a cîștigat admirația credincioșilor, încît după moarte au
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Coman, București, Ed. Bizantină, 1996). Evident, lista poate continua. 5 Paul Diel, op.cit.,p.53. 6 Ibidem, p.81. 7 Ibidem, p.14. 8 Ibidem, p.92. 9 Ibidem, p.83. 10 Ibidem, p.86 11 Motivul "omului-Dumnezeu", diferit de "Dumnezeul-om" al teologilor, a fost asumat și argumentat de inginerul Kirilov, unul dintre personajele Demonilor lui Dostoievschi. Kirilov se va "sinucide pedagogic" (A. Camus), lăsînd astfel celorlalți șansa de a deveni (la rîndul lor) "oameni-dumnezei". O cale demonică, din punctul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
capitolul "Les Mystères d'Eleusis", Payot, 1954 29 Ceremonie specifică Bisericii Catolice destinată confirmării creștinului în grația botezului N.t. 30 Destinul uman reprezentat simbolic de divinitățile trinitare se află și în Teogonia mitologiei grecești: Haosul, simbol al misterului; Uranus, Dumnezeul creator; fiul său, Cronos (timpul) care reprezintă regnul animal, viața preconștientă; Zeus, fiul lui Cronos, simbol al legii care guvernează destinul uman. (Vezi Le Symbolisme dans la Mythologie grecque, capitolul "Teogonia", Payot, edita a 2-a, 1966). 31 P. Diel
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fascinație similară vechilor idoli. Acesta este pericolul: căderea într-o idolatrie perdantă, slujirea falșilor zei ai modernității și aparenta libertate și bunăstare oferită de aceștia. Noul Avraam trebuie să-și înceapă "aventura": să-și părăsească "țara", "familia" și vechii săi dumnezei, pentru a porni întru regăsirea de sine, la chemarea transcendenței. Pe acest drum ritual, "bunătățile" la care se referă psalmistul pot fi o povară pentru pelerin. Tentația puterii, bogăția de dragul bogăției și plăcerea de dragul plăcerii, înăbușă în om vocația sa
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
doilea demers, aprioric, ideologia răspunde definiției pe care am dat-o și al cărui enunț face suspectă obstinația unor gîn-ditori de a se proclama virgini de orice presupoziție metafizică, cum procedează un Weber sau Durkheim cînd se jură pe toți dumnezeii că nu există nici urmă de ontologism în alegerea lor în favoarea individualismului sau holismului metodologic. Reluînd în felul său definiția propusă a ideologiei, economistul va putea declara: " Dacă aceasta este ideologia, atunci avem nevoie de ea urgent pentru a descoperi
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mult cu Predica de pe munte a lui Iisus Hristos, sufletul uman este înlănțuit de douăsprezece vicii și poate să se elibereze și să dobîndească mîntuirea cu ajutorul a zece "puteri", sau virtuți, printre care cunoașterea bucuriei și stăpînirea de sine. Templul Dumnezeului cosmic este Universul și "comoara sa de lumină". Hermetismul a inspirat masiv sistemele gnostice preși postcreștine, chiar dacă la majoritatea autorilor gnostici el apare modificat. Căci, așa cum arăta Jacques Matter, "Gnosticismul nu compilează; el modifică tot ceea ce a luat de la alții
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
această concepție bazată pe întemeiere cauzală repre-zintă desăvîrșirea metafizicii și, în același timp, sfîrșitul său, uitarea ființei căzute sub imperiul lucrurilor și al unei gîndiri calculatoriste. Noua gnoză nu propune un nou zeu al ființei și al lumii, ci numai Dumnezeul cel viu al Evangheliei vieții. Prea s-a trîmbițat despre moartea lui Dumnezeu și sfîrșitul omului, cînd Omul a fost restaurat prin jertfa lui Hristos-Dumnezeu. Cum spunea Heidegger, glasul uitat al ființei se mai aude doar în rostirea poeților, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Dumnezeu. Vorbind despre firea dumnezeiasca, Sfanțul Vasile cel Mare afirmă că „este o realitate care trece dincolo de puterea mea de înțelegere”{\cîte 14}. Dumnezeu se manifestă prin lucrările sau energiile Sale. „Afirmând - zice Sfanțul Vasile - că noi îl cunoaștem pe Dumnezeul nostru în energiile Sale, nu făgăduim deloc că ne apropiem de El în însăși ființă Lui. Căci dacă energiile Lui coboară până la noi, ființa Sa rămâne inaccesibila”{\cîte 15}. Este aici o distincție, însă nu o separare, între ουσια (ființă
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
amvonului, parte care reprezintă elementul originar, de provenința antiohiană (siriană) și capadociană în Liturghia noastră. Partea de la inceput (până la Apostol) și cea de la sfârșit, precum și unele cântări și rugăciuni din partea centrală a Liturghiilor Ortodoxe de astăzi (că imnul Unule-Născut, Sfinte Dumnezeule, Heruvicul, Simbolul credinței și Axionul, precum și ritualul Vohodului cel mare sau ieșirea cu Cinstitele Daruri), reprezintă „adaosuri posterioare epocii Sfanțului Vasile sau dezvoltări proprii și mai târzii ale Liturghiei ortodoxe, dobândite la Bizanț”{\cîte 94}. Ceea ce aparține sigur Sfanțului Vasile
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
a contrariilor străbătute de-a lungul procesului psihic; el nu este desigur Dumnezeu, dar reluând o vorbă a lui Souriau care ne duce într-o enanțiodromie fără sfârșit este "umbra", golul lui."77 Interesantă aici este nu doar asemănarea cu "Dumnezeul imperfect" al lui Lucian Blaga, cât faptul că Ladima, în anumite versuri ale sale, ni se înfățișează ca o făptură care, fiind martor atât la geneza cât și la extincția universului, ratează destinul cristic. Întocmai ca în Duhovniceasca lui Arghezi
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și rușinați. Atunci, marele Vasile, adunând pe toți dreptcredincioșii, cu femeile și copiii, au ieșit din cetate la biserica Sfântului Mucenic Diomid, făcând acolo priveghere de toată noaptea, apoi au mers dimineața cu toții la cea soborniceasca biserică pecetluită, cântând: «Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi». Apoi, stând înaintea ușii bisericii, a zis către popor: Ridicați mâinile voastre și strigați cu dinadinsul: «Doamne miluiește». Și aceasta făcându-se, a poruncit Sfântul ca să se facă tăcere și, apropiindu
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
Ridicați mâinile voastre și strigați cu dinadinsul: «Doamne miluiește». Și aceasta făcându-se, a poruncit Sfântul ca să se facă tăcere și, apropiindu-se de ușă, a însemnat-o cu semnul crucii de trei ori și a zis: «Bine este cuvântat Dumnezeul creștinilor, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor». Și, glăsuind tot poporul: «Amin!», îndată s-a făcut cutremur și au început a se sfărâma zăvoarele, au căzut întăriturile, s-au dezlegat pecețile și sa deschis ușa, ca de un
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
pentru ea și pentru toți. Maturizarea lui Esther înseamnă descoperirea lumii infestate de prejudecăți, ură și și primejdii, a războiului, a rasismului, a spaimei și a speranței. Drumul lui Esther este mereu îndepărtata și presimțita Cetate a Luminii (Eretzrael), regăsirea Dumnezeului stirpei ei, și totodată a propriei identități. Se va stabili în Israel, va face medicina la Montreal unde va și naște copilul conceput cu iubitul ei Jacques, căzut pe frontul Rezistenței, se va întoarce la Nisa, unde se va stinge
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
-i slăbiciunile trupului. Pe fundalul falimentului căsniciei cu Robert, Cora este gata să-și vândă sufletul acestui Lucifer ambiguu, dorind să fie sodomizată, violată, penetrată de un "organ sexual animalic plin de păr (poate acoperit chiar cu o blană pufoasă, dumnezeule!) în toate orificiile posibile și imposibile din corp", în ciuda diatribei înfiorătoare a aceluia: "Corpul tău e o groapă comună de oferte erotice, de vise înăbușite, de care nu te poți apropia fără mască de oxigen, și chiar și atunci cu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
tipic pentru sângerosul tiran este decapitarea megaducelui Notaras, care înainte de a-și vedea cei doi fii uciși (o scenă ce amintește de patimile domnitorului român Constantin Brâncoveanu) are răgazul să se căiască pentru opțiunea sa pro-otomană și să se încredințeze Dumnezeului Judecății. Inspirat de faimosul motiv baroc al măreției și decadenței, dar și de biblicul vanitas vanitatum vanitas, romanul lui Waltari are o puternică încărcătură profetică, inclusiv prin patetismul de bună calitate al dicțiunii cu care reactualizează ravagiile istoriei printr-un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sau la începutul mileniului trei, asmut pofta expansionistă a despoților lacomi să facă istorie. Jean Ange, clarvăzătorul narator, prin apostolica lui viață, iubire și moarte, a sfidat un tiran fanatic, cucerindu-și astfel împăcarea sufletului și credinței într-un singur Dumnezeu creștin, providențial, și prin urmare, patria spirituală, dincolo de timpul și spațiul istoriei. Sufletul polonez, grandoare și decadență Poloneza Olga Tokarczuk (n. 1962, Sulechów) de formație psiholog, a debutat în 1993 cu volumul "Călătoria oamenilor Cărții", apărut și în limba română
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]