13,290 matches
-
personalitate antisocială Aceasta se diagnostichează după vârsta de 18 ani și este precedată de dificultăți adaptative semnificative cu o durată de minimum trei ani, ele fiind descriptibile din primele faze ale socializării, cu mult înaintea vârstei de 15 ani. Detașarea emoțională - spre deosebire de TP de tip borderline și TP narcisică - este patognomonică cu minime abilități de atașament interpersonal. Alături de nivelul redus de anxietate, acestea dezavantajează comunicarea și relația terapeutică în context cu aceleași personopatii. Aceste atribute structurale sunt integrate chestionarului PCL (Hare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de tip borderline și TP narcisică - este patognomonică cu minime abilități de atașament interpersonal. Alături de nivelul redus de anxietate, acestea dezavantajează comunicarea și relația terapeutică în context cu aceleași personopatii. Aceste atribute structurale sunt integrate chestionarului PCL (Hare, 1991Ă. Raporturile emoționale sunt limitate, cu ignorarea semnificațiilor afective ale limbajului și acțiunilor. Ca urmare, sunt mereu descriptibile manifestări afective anarhice care cultivă conduite ostile. Egofilia și aroganța întrețin inabilitatea de a stabili raporturi interpersonale mediate empatic și sentimente lipsite de profunzime și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
materiile fecale (Freud, 1908; Abraham, 1921Ă. Caracterul anal însoțit de certitudinea că părinții nu l-au iubit și valorizat suficient → dorințe neîmplinite de dependență → anxietate îndreptată împotriva părinților care nu este acceptabilă însă conștient → strategii defensive cu izolare și rigiditate emoțională. Sunt de menționat interferențele cu tulburarea de personalitate evitantă și dependentă, lipsite însă de hipertrofia supraeului și de comportament dominator în raporturile interpersonale. Din perspectiva comorbidității cu bolile Axei I, distimia și tulburarea obsesiv-compulsivă se află pe primele locuri ca
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mintală și de orice defect al personogenezei. Defectul se referă acum la structura caracterială - la „personalitate” înțeleasă în sens caracterial -, fără a viza capacitățile cognitive, inteligența putând fi chiar superioară. În cazul autismului nu se dezvoltă capacitatea de comunicare interpersonală, emoțional verbală. Nici aceasta nu e, în principiu, deficitară la tulburările de personalitate, ceea ce permite inserția, în viața de zi cu zi, împreună și alături de alți oameni. E afectată, în schimb, imaginea de sine și raportarea interpersonal-socială. Rezultă un mod de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al relațiilor interpersonale antagoniste, dissociale. Sistemele care nu reprezintă bine un astfel de domeniu nu au elaborat scale pentru a-l identifica. Tot de mare generalitate mai sunt: domeniul constrângerii, compulsivității, conștiinciozității, al controlului și reglării comportamentului, precum și domeniul disreglării emoționale, care în FFM e indicat prin termenul nevroticism. Aceste patru domenii se regăsesc în FFM, care mai cuprinde încă unul: pe cel al deschiderii spre experiență. Dar acesta din urmă, care nu e bine reprezentat printre sistemele dimensionale ce abordează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
creșterea progresivă a capacității de autocontrol odată cu vârsta și dispariția unei părți din pacienții cu tulburări de personalitate prin suicid, accidente, sau diverse boli. Unele studii indică pentru clusterul A o populație mai vârstnică decât pentru clusterul B. Dimensiunile dramatic/emoționale scad cu vârsta, la fel ca și cele agresive și impulsive. Pentru clusterul C nu se observă o predominență la diverse vârste. Datele epidemiologice nu sunt însă pregnante și clare. Persoanele cu tulburări de personalitate sunt mai frecvent separate sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în amprentarea calitativă a biografiei personale. Din perspectiva Eului - FREUD (1923Ă - sunt de luat în considerare acele funcții psihologice și mecanisme de apărare care asigură adaptarea la stimulii mediului. Tulburările caracteriale, exprimate prin autocontrol deficitar, manifestări impulsive, neelaborate și distorsiuni emoționale sunt rezultatul apelului la mecanisme defensive maladaptative precum reprimarea sau identificarea proiectivă. În același cadru patologia Sinelui (KOHUT, 1977, KOHUT, 1984, ORNSTEIN, 1998Ă este centrată pe raportul dintre coeziunea și vitalitatea respectiv slăbiciunea și fragmentarea acestui pol structural individual. Primele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau agresive ci de legăturile afective apărute prin relaționarea interpersonală. Viața personală este dirijată de un model dinamic intern care este rezultanta dezvoltării progresive a capacităților de atașament (BRETHERTON, 1987Ă. Acest „internal working model” ghidează relațiile interpersonale și reglează răspunsurile emoționale. Disfuncționalitatea lui este privită ca și consecință a unui atașament deficitar și caracterizează majoritatea tulburărilor de personalitate, cu precădere structurările de tip borderline (FONAGY și colab., 1995, GUNDERSON, 1996, LEVY, BLATT, 1999Ă. Dintre tehnicile psihoterapeutice de factură psihodinamică cel mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și afective și nu în ultimul rând ambiguității discursului pacientului a cărui problematică pare vagă, inaparentă și stabilizată în timp. În același context, RYLE1 (1997Ă, RYLE2 (1997Ă pornind de la particularitățile dominante ale personalității borderline - instabilitatea imaginii de sine, subdezvoltarea vocabularului emoțional, impulsivitatea și stările disociative recurente - recomandă intervenții cognitiv-analitice după o experiență personală pe un lot de 30 de subiecți. Acestă tehnică presupune aflarea de către psihoterapeut a celor mai importante experiențe existențiale și a diversității relațiilor interpersonale ale pacientului. Sunt cultivate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
specific adresată părinților cu tulburare borderline de personalitate și manifestări autovătămătoare sau suicidare. STANLEY (2001Ă le consideră o variantă a terapiilor cognitiv-comportamentale care poate fi adaptată utilizării și în cazul tulburărilor de personalitate, cu precădere a celor dominate de disfuncționalități emoționale. Acestea din urmă - în cazul TP borderline - sunt condiționate pe de o parte de o vulnerabilitate afectivă exagerată, manifestată prin răspunsuri emoționale rapide și intense urmate de o revenire tardivă la starea normotimică. Se asociază pe de altă parte și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care poate fi adaptată utilizării și în cazul tulburărilor de personalitate, cu precădere a celor dominate de disfuncționalități emoționale. Acestea din urmă - în cazul TP borderline - sunt condiționate pe de o parte de o vulnerabilitate afectivă exagerată, manifestată prin răspunsuri emoționale rapide și intense urmate de o revenire tardivă la starea normotimică. Se asociază pe de altă parte și o perturbare a maturizării afective datorată mediului parental abuziv sau neglijent. Cele două condiții se stimulează reciproc. În același context LINEHAN (1993Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care reprezintă un apel la îngrijire și atenție din partea anturajului. Din aceeași perspectivă substratul teoretic al terapiilor comportamental-dialectice îl reprezintă - ca și în cazul terapiilor cognitive dezvoltate de BECK și colab. (1990Ă - principiile teoriei învățării de această dată aplicate vieții emoționale. Atributul de „dialectic” se datorează coexistenței dintre acceptarea de către terapeut a comportamentului disfuncțional și încercarea de a-l modifica în sens pozitiv. Fără prima componentă a binomului cea de-a doua a fost mereu invalidată de intervențiile anterioare (LINEHAN, 1997Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care afectează calitatea vieții pacientului. Abordarea aptitudinală vizează structurarea unor abilități noi, cu efecte adaptative și se desfășoară sub forma unor întâlniri de grup monitorizate de preferință de un al doilea terapeut (LINEHAN, 1993Ă. Abilitățile stimulate sunt de natură rațional-cognitivă, emoțională, de control a stresului și interpersonală. Abordarea primei categorii se face apelând la principii ale filozofiei Zen, pacientul fiind sprijinit să se concentreze asupra stării prezente plenar conștientizată. În al doilea plan se află cultivarea emoțiilor pozitive și a capacității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fază se pun bazele alianței terapeutice iar pacientul și terapeutul convin să se informeze reciproc asupra progreselor tratamentului. În următoarele ședințe, din perioada mijlocie a terapiei sunt identificate și acele evenimente de viață - din săptămâna precedentă - care merită o investiție emoțională. În ultimele ședințe se face un bilanț al rolurilor existențiale și a raporturilor cu cei din jur iar terapeutul sprijină încrederea în sine și inițiativele personale ale pacientului (FRANK și colab., 1990, RENOLDS și colab., 1999Ă. Terapiile interpersonale aplicabile tulburărilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Sunt descrise și aplicate câteva variante psihoterapeutice de grup. Astfel terapiile de scurtă durată, nu depășesc 20 de ședințe eșalonate săptămânal, nu au un caracter intensiv și nu vizează modificări structurale profunde ci modelarea comportamentului din perspectiva modalităților de expresie emoțională și a aptitudinilor de socializare. Terapiile pe termen lung includ una sau două ședințe săptămânale timp de 1-2 ani de zile. Ele au un caracter intensiv și integrează interpretarea și confruntarea - cu participarea grupului - a conflictelor interioare, a mecanismelor defensive
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
suport social personale. În sens psihodinamic sunt căutate de către terapeut condiționările genetice ale comportamentului maladaptativ și se promovează rezolvarea problemelor existențiale care îl pot favoriza. Terapeutul trebuie să devină un mediator al comunicării interpersonale și să încerce să estompeze expresiile emoționale exagerate, pătimașe, atât de specifice cazuisticii. Este foarte importantă diferențierea dintre reacțiile afective de furie și supărare și atributele afective structurale ale părinților. Sunt cultivate de asemenea răspunsurile afective pozitive care asigură protecția și sprijinul partenerului. În toate aceste inițiative
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să cultive comunicarea și liniștea cuplului corespunzător unor câștiguri sau achiziții materiale conjuncturale și să coalizeze mecanismele defensive individuale orientându-le împotriva părintelui cu atitudini recurente antisociale. MILLON (1981Ă și HEAD (1991Ă postulează faptul că un mediu social cu expresivitate emoțională deficitară și simultan hiperprotector cultivă trăsăturile de tip dependent. Familia în ansamblu are o slabă coeziune interioară, este inabilă în raporturile cu alte grupuri sau microgrupuri sociale și este dominată de insuficiența curiozității și a deschiderii spre valorile și tradițiile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și modelarea ulterioară a trăsăturilor temperamentale. Acestea din urmă au ca substrat disfuncționalitatea persistentă a sistemului hipotalamo-hipofizo-suprarenal care reglează răspunsurile la stres (DEBELLIS și colab., 1999Ă dar și scăderile de volum a hipocampului și amigdalei, implicate în memorie și reglarea emoțională (DEBELLIS și colab., 1999, respectiv DRIESSEN, 2000Ă. În același cadru RINNE și colab. (2000Ă descriu scăderea serotoninemiei cerebrale la femeile cu TP borderline. În toate situațiile enumerate factorii declanșatori incriminați sunt psihotraumele din perioada copilăriei cu precădere abuzurile fizice și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe 18 trăsături și care a pornit de asemenea de la preluarea tradiției psihopatologice în domeniul tulburărilor de personalitate, în urma prelucrării datelor cercetării ajunge la concluzia că, domeniul tulburărilor de personalitate se distribuie în 4 clustere: dominate de dificultăți ale reglării emoționale, inhibiție, comportament dissocial și tendința la compulsivitate. Comportamentul dissocial se caracterizează prin: căutarea stimulilor, narcisism, suspiciune. Autorul comentează asemănarea cu polul negativ al agreabilității din FFM și cu psihoticismul lui EYSENCK. Perspectiva dimensională este necesară în comentarea psihopatiei. Ea este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sa lingvistică pare să fie superficială și o serie de aspecte mai nuanțate și mai abstracte a semnificațiilor îi scapă. În această direcție a efectuat studii experimentale WILLIAMSON (după SIEVER, 1998Ă. Pe de altă parte psihopații nu pot aprecia semnificațiile emoționale ale unor evenimente și experiențe. Se presupune că rețelele neuronale profunde care corelează cogniția cu emoția sunt deficitare. Psihopatul are unele modele comportamentale și atitudinale care au în mod cert o bază cerebrală. Așa sunt: siguranța sa de sine, asertivă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
planificatorii gândesc strategia, iar managerii o implementează, este greu de fixat responsabilitatea pentru rezultatele slabe. Mai rău, unii manageri pot deduce că nu sunt răspunzători de evoluția firmei. În al doilea rând, când planificatorii creează, managerii nu mai sunt implicați emoțional. Planul nu le aparține, astfel că, după câteva Încercări modeste de implementare a strategiei, se Întorc la activitățile lor obișnuite, considerând că planul formal al compartimentului de planificare are puțină legătură cu problemele „reale” ale firmei. Planificarea strategică devine astfel
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Îndrăznețe, produc beneficii mult mai mari pe termen lung. Ei preferă inovația imitației și ofensiva În locul defensivei. Cultura organizației este formată din valori, povestiri, eroi, ritualuri și ceremonii care au un Înțeles special pentru angajații unei firme. Cultura reprezintă partea emoțională și intangibilă a organizației. De exemplu, figura cea mai proeminentă a firmei IBM, fondatorul Thomas Watson, afirma: „Trebuie să fim pregătiți să schimbăm tot ceea ce suntem pentru a rămâne competitivi, dar niciodată nu trebuie să renunțăm la cele trei principii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ce nu are nimic În comun cu strategia inițială, bazându-se pe intuiția și imaginația managerilor, dar și pe omisiunea reactualizării strategiei inițiale. Managerul general are un rol important În comunicarea obiectivelor prioritare și a strategiei și În Întărirea angajării emoționale a salariaților firmei În planul strategic. Pe lângă clarificarea și apărarea obiectivelor și strategiilor Împotriva eroziunii interne, ca și Împotriva atacului extern, apar diferite situații În care managerul general trebuie să convingă, să inspire Încredere, să propună, să asculte, să preia
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
implică cele mai mari riscuri, Însă beneficiul potențial este, de asemenea, foarte mare; este indicată În special când liderul nu se impune pe piață ca un „lider adevărat”. Semnele vulnerabilității sale includ lipsa de satisfacție a clienților, profitabilitate scăzută, dedicarea emoțională față de o tehnologie pe care a lansat-o și lipsa de putere reală bazată fie pe avantajul de cost, fie pe diferențiere. Challengerul obține succese atunci când Își revizuiește lanțul costurilor sau introduce prin inovație un nou avantaj concurențial de cost
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
europeni, independent de categoria profesională; americanii asociază această pregătire Îndeosebi directorilor, iar japonezii - operatorilor și celor care se ocupă de rezolvarea problemelor; • experiența pe teren, care trimite participantul În țara unde urmează să lucreze pentru a se desprinde de stresul emoțional și obiceiurile de muncă dintr-o cultură diferită, este vizată Îndeosebi de europeni pentru ocupanții posturilor de răspundere și de japonezi numai pentru personalul operator, deoarece managerii japonezi au experiențe mai vaste de lucru În străinătate. În toate cele trei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]