11,327 matches
-
din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o sulița, iar în cea stânga, un scut cu ornament floral. Semnificația elementelor însumate: Acvila, lupoaica capitolina și deviza evocă originea latină a poporului român. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudala între domnii Moldovei și aceste
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
în perioada domniei regelui Géza al II-lea al Ungariei (1141-1162), precum și sașii, supranumiți în documentele oficiale în latină "saxones". Concomitent cu aceste procese, regii Ungariei au procedat la organizarea unor structuri proprii, laice și ecleziastice. În 1111 a fost evocat primul demnitar laic, un anume „Mercurius princeps Ultrasilvanus”, cât și primul episcop catolic al Transilvaniei, Simion Ultrasivanus, cu reședința în cetatea de la Bălgrad sau "Bellegrad", astăzi Alba Iulia, acesta fiind menționat într-un document emis în 1111 de regele Coloman
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
câmpului superior. Semnificația elementelor însumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramureșan, amintește de legenda descălecatului, plecarea lui Dragoș și Bogdan I din Maramureș pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagră și brazii evocă relieful și principalele bogății naturale ale zonei. Intrarea în mină reprezintă bogațiile subsolului a căror exploatare a avut o importantă pondere în economia județului. Biserica din lemn atestă faptul că în acest județ se păstrează cele mai impunătoare construcții de
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
dextra, este cunoscută sub denumirea Fibula de la Suseni, izvor arheologic de inestimabilă valoare, aparținând fazei de început a epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială și spirituala al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu. Construcția din senestra evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât și sistemul de fortificații specific epocii feudale. Balanța, însemn heraldic care evocă justiția socială, face aluzie la echilibrul și cumpătarea locuitorilor, amintind, totodată, rolul activităților comerciale în progresul social. Brâurile argintii transpun în stemă
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială și spirituala al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu. Construcția din senestra evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât și sistemul de fortificații specific epocii feudale. Balanța, însemn heraldic care evocă justiția socială, face aluzie la echilibrul și cumpătarea locuitorilor, amintind, totodată, rolul activităților comerciale în progresul social. Brâurile argintii transpun în stemă bogația hidrologică a județului și desemnează râurile Mureș, Târnava Mică și Niraj. Populația județului de-a lungul timpului
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
fel de colindat care se face de către preoții comunității locale cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele și creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului și Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul nașterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi - merg din casă în casă cântând colindul "„Steaua sus
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
satisfăcător" ("befriedigend"), Kafka părăsește pentru prima dată Boemia și călătorește cu unchiul său Siegfried Löwy în insulele Norderney și Helgoland. Relația strânsă dintre scriitor și unchiul lui dinspre mamă, doctor în Moravia, a inspirat povestirea "Un medic de țară". Kafka evocă neîndurător, în jurnalul său, perioada adolescenței. Atunci era, după cum recunoaște, « deosebit de prost îmbrăcat », pentru că părinții îi comandau hainele de la un anume negustor din Nusle. Veșmintele inestetice i-ar fi deformat nu doar mersul și postura, ci chiar și imaginea despre
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
măsura greșit”", dar și (adjectival) "„excesiv de mândru”", "„stăpânit de hybris”". Paralele între Cartea lui Iov și "Procesul" se pot realiza pornind de la conflictul dintre omul transformat în victimă și Dumnezeul implacabil al iudaismului, Iahwe. În "Metamorfoza", obiectul care ucide, mărul, evocă păcatul originar, dar și exilul (din Rai), în timp ce în "Colonia penitenciară", scrierea sentinței pe pielea condamnatului sugerează modul în care a fost pedepsit Cain. Ritchie Robertson insistă și pe o influență creștină în opera lui Kafka. Doar o singură sinagogă
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
funcționale distincte. Clădirea are aproximativ 1000 încăperi, dintre care 440 birouri, peste 30 săli și saloane, patru restaurante, trei biblioteci, două parcări subterane, o sală de concerte. Numele sălilor și saloanelor din Palatul Parlamentului au fost alese după 1989, ele evocând evenimente importante din istoria poporului român sau personalități cunoscute pe plan mondial. Majoritatea sunt legate de aspirația românilor pentru Unire și de istoria parlamentarismului în România. Cuprinde un hol mare, flancat de coloane sculptate din marmură, legat de scara monumentală
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
br>Numele contelui Dracula este schimbat aici în contele Orlok, din cauză că regizorul filmului, F.W. Murnau nu putuse obține la acea vreme acordul autorului pentru ecranizare. Numele de "Nosferatu" seamănă evident cu vorba "nesuferitu" prin care sătenii români de odinioară evocau Dracul. Dracula (film din 1958), un film britanic în regia lui Terence Fisher. Ecranizarea propriu-zisă a romanului (cu numele eroului neschimbat) se filmează în 1931 - horror-ul clasic "Dracula", avându-l în rolul principal pe actorul de origine maghiară Bela
Contele Dracula () [Corola-website/Science/298226_a_299555]
-
abia în 1962 cu permisiunea lui Hrușciov. Corespondența primită de la foștii "zek" (deținuți politici) îi va întări imboldul de a scrie, în parte și pe baza ei, "Arhipelagul Gulag". 1965 - Percheziție. I se confiscă manuscrisul " Primul cerc", în care este evocată "șarașka". Conflictul cu autoritățile atrage implicarea confraților de breaslă, marele scriitor Mihail Șolohov ("Pe Donul liniștit") cerând să i se interzică să mai scrie! 1968 - "Primul cerc" și "Pavilionul Canceroșilor" sunt publicate în Occident, unde ajunge și microfilmul cu "Arhipelagul
Aleksandr Soljenițîn () [Corola-website/Science/298334_a_299663]
-
și "Salutare națiune, cu Andrei Gheorghe", la postul de televiziune Prime din Republica Moldova. Alexandru Vakulovski, născut în 1978 în Republica Moldova, este fiul lui Alexei Vakulovski, un profesor de limbă și literatură română care "a refuzat să devină scriitor sovietic" (fiind evocat și de Paul Goma în Jurnalul său din 2009). În cinstea sa, o stradă din localitatea Antonești, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova, îi poartă astăzi numele, iar Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului a hotărât să-i publice postum volumul "În gura
Alexandru Vakulovski () [Corola-website/Science/298344_a_299673]
-
greșit numele. Știrea privind alungarea scriitorului din România a fost pe larg mediatizată, mobilizând sute de oameni de cultură, care au redactat și înaintat o petiție către Președinție și Ministerul Justiției. Administrația Prezidențială s-a exprimat pentru un aviz favorabil, evocând "numărul impresionant de oameni de cultură din România care, în semn de prețuire și atașament, solicită urgentarea soluționării cererii de redobândire a cetățeniei române". Tot în acea perioadă, pe fondul protestelor anticomuniste din Chișinău din luna aprilie, Traian Băsescu a
Alexandru Vakulovski () [Corola-website/Science/298344_a_299673]
-
pian private (preia din elevii lui Chopin) la tarife piperate. Pe la mijlocul anilor 1830, se mută adresa Square d'Orléans nr. 10, o locație foarte la modă, în apropiere de locuințele lui Zimmermann, Chopin, Marmontel și Joseph d'Ortigue. Adesea se evocă prietenia între Alkan și Chopin. Pe 3 martie 1838, Chopin participă, alături de , la reprezentația cu transcripția pentru două piane la opt mâini a Simfoniei a 7-a de Ludwig van Beethoven. Este posibil ca acest lucru să fi fost făcut
Charles-Valentin Alkan () [Corola-website/Science/298337_a_299666]
-
două genuri: andric și metandric , acesta din urmă incluzând obiectele neînsuflețite, animalele și femeile. Co-naturalitatea feminității cu animalitatea e specifică și vechii mitologii eline, care feminizează monștrii teriomiorfi ca Sfinxul sau Sirenele. Potrivit celor mai cunoscute analize simbolice, figuralitatea animală evocă teroarea în fața morții (prin devorare) sau a schimbării (prin diferența de nivel ontologic). Teriomorfia în forma ei devoratoare, părul alcătuit din șerpi, exprimă o dramatizare negativă a feminității, într-o atmosferă de teroare și catastrofă. Dacă o valorizare estetică a
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
1845, primăria Parisului și anumite companii de căi ferate iau în considerarea crearea unei rețele de căi ferate în Paris pentru a transporta mărfuri. În "Le Ventre de Paris" (1873), a cărui acțiune se petrece în anii 1860, Émile Zola evocă, în capitolul IV, o „cale ferată subterană, aflată în sub-sol, ale cărei linii urmau să lege diferitele gări”. În 1871, în urma primelor alegeri locale din Paris, subiectul este readus la ordinea zilei în cursul unei sesiuni al Cosilului General din
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
ireverențioase pe soclul statuii regelui Matei Corvin, vopsirea diferitelor obiecte publice din oraș în culorile tricolorului (bănci, pubele, stâlpi de circulație etc.), iluminarea în perioada sărbătorilor de iarnă exclusiv cu beculețe roșii, galbene și albastre, schimbarea denumirilor de străzi care evocau memoria unor personalități maghiare, săpături arheologice ostentative în centrul orașului etc. Consilierul său cultural a fost publicistul Ionuț Țene. Pe 16 septembrie 1996, ziua semnării tratatului de bază între România și Ungaria (Tratatul de la Timișoara), a organizat o paradă mortuară
Gheorghe Funar () [Corola-website/Science/297126_a_298455]
-
gasească stilul, tonul, cuvintele și formatul cel mai potrivit pentru executarea mesajului. Prezentarea lui se poate face respectând mai multe stiluri de execuție, cum ar fi: Creatorul trebuie, de asemenea, să aleagă un anumit ton pentru aceasta. Mesajele pozitive care evocă fericirea, sentimentul realizării, veselia tind să fie mai eficiente decât mesajele pe un ton negativ. De asemenea, creatorul reclamei trebuie să utilizeze cuvinte memorabile și atrăgătoare. În sfârșit, formatul reclamei influențează atât impactul acesteia cât și costul ei. O unică
Publicitate () [Corola-website/Science/297145_a_298474]
-
1364, în provincii vestice ale Ungariei, în comitatele Pozsony și Moson. Prezența lor este confirmată apoi și de numele unor localități, ca Székely și Székelyfalu, ambele în comitatul Szabolcs, formate prin includerea etnonimului maghiar al secuilor. Importante comunități secuiești sunt evocate documentar și în comitatele Bars, Szerém, Gömör, Abaúj, Somogy și Baranya. Prezențe secuiești sunt semnalate în secolele XI și XII în anii 1116 și 1146 în Bihor, în zona localităților Teleac și Salonta, dar și pe teritoriul actualelor județe Timiș
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
sâmbătași" ("szombatosok"), confundată uneori cu "sâmbătașii" adventiști ("szombatisták") . Acești secui au practicat un cult care se revendică a fi o variantă a iudaismului încă din secolul al XVI-lea. Mai recent, în cadrul unor serbări populare câmpenești sau manifestări etnografice sunt evocate ocazional ritualuri păgâne precreștine de tip șamanic, participanții având vestimentația adecvată, constând în caftane și cușme țuguiate de tip scitic, turcic, asiatic. Zonele locuite preponderent de secui au fost grupate în secolele XIV-XV în entități administrativ-teritoriale numite scaune secuiești. Tot
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
sale. Primii coloniști de pe insulă au construit , una dintre cele mai vechi structuri artificiale de sine stătătoare din lume. Constructorii templelor neolitice din 3800-2500 î.e.n. au dotat numeroasele temple din Malta și Gozo cu basoreliefuri complicate, între care spirale care evocă arborele vieții portrete de animale, modele pictate în ocru roșu, ceramică și o vastă colecție de sculpturi antropomorfe dintre care se remarcă Venus din Malta. Acestea pot fi vizualizate chiar la temple (mai ales la templele Hypogeum și Tarxien), și
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
în acel acord unic în armonia lui, rezultat din cunoștințele acumulate de-a lungul anilor, ca urmare a unor studii de specialitate în domeniul juridic și economic. Negând romantismul lui Niebuhr, el a creat o uriașă panoramă evoluționistă a Romei, evocând-o într-un stil foarte modern, plin de culoare, până la cele mai mici amănunte, de la primele contururi ce se detașau din negura densă a tradiției până în clipa în care republica romană piere. În anul 1854 i se oferă catedra de
Theodor Mommsen () [Corola-website/Science/298183_a_299512]
-
Cele zece porunci”. După decenii de viață nomadă, petrecută în Sinai, marcată de confruntări armate cu alte triburi localnice (madianiții și amaleciții), triburile israelite au ajuns pe pământul "Palestinei". După anul 1220 î. Hr., mai exact în jurul anului 1207 î. Hr., este evocat pentru prima dată, pe o inscripție din timpul faraonului Merenptahs (1213-1203), etnonimul Israel. Atât exodul din Egipt cât și ocuparea Canaan-ului de către triburile israelite sunt relatate în Vechiul Testament, respectiv în Exodul și Deuteronomul. Date istorice de dată recentă au evidențiat
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
sculptură, se realizau conform unor reguli stricte: proporțiile fixe, împărțirea picturii în fâșii și linia de referință ca bază. Dintre caracteristici lipseau perspectiva abreviantă și umbrele, iar fundalul era doar sugerat, potrivit regulii transmiterii clare și complete a imaginilor care evocau viața celor decedați. Reprezentarea figurii umane s-a schimbat în permanență, de la vederea din profil la una frontală. Mărimea figurii ilustrate este direct proporțională cu importanța sociala a individului. Statutul social mai era atribuit și după îmbrăcăminte și bijuterii. Figurile
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
artistic evoluează, cu precădere, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, ca o extensie a clasicismului, fiind numit și "clasicism târziu". Folosind aceleași surse de inspirație (antichitatea și Renașterea), are ca punct de interes personalitățile istorice, care să evoce anumite virtuți și calități și are ca obiectiv realizarea unor forme cât mai corespunzătoare modelelor canonice. Conform lui Giulio Carlo Argan, în opera sa, "Arta modernă", romantismul și neoclasicismul sunt, pur și simplu, două fețe ale aceleiași monede. Pe când neoclasicismul
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]