KorAP: Find »[drukola/base=exces & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...435 436 437 ...499 >

12,460 matches

Corola-website/Law/269233_a_270562

Măsline negre netratate, zbârcite în mod natural, în sare cristalizată: sunt obținute din fructe recoltate după maturitatea completă, zbârcite (în mod natural) în copac și conservate în straturi alternative de măsline și clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate. ... d4) Măsline negre netratate cu pieliță, în sare cristalizată: sunt obținute din fructe recoltate la maturitate completă, care după perforarea (înțeparea) pieliței sunt conservate în straturi alternative de măsline și clorură de sodiu cristalizată sau

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]
sodiu cristalizate. ... d4) Măsline negre netratate cu pieliță, în sare cristalizată: sunt obținute din fructe recoltate la maturitate completă, care după perforarea (înțeparea) pieliței sunt conservate în straturi alternative de măsline și clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate. ... e) Măsline negre deshidratate: sunt obținute din fructe coapte, care după opărire sunt parțial deshidratate prin adăugare de clorură de sodiu și încălzire foarte slabă. ... 5. Măsline sparte: sunt obținute din fructe întregi, proaspete sau

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]
Corola-website/Law/269231_a_270560

dar cu pielița intactă. ... d1) Măsline negre tratate, în sare cristalizată: sunt obținute din fructe ferme, practic coapte, care după un tratament slab alcalin sunt conservate în straturi alternative de măsline și clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate. ... d2) Măsline negre netratate, în sare cristalizată: sunt obținute din fructe recoltate la maturitate completă și conservate în straturi alternative de măsline și clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugare în exces a clorurii de

NORMĂ din 25 mai 2004 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269231_a_270560]
prin adăugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate. ... d2) Măsline negre netratate, în sare cristalizată: sunt obținute din fructe recoltate la maturitate completă și conservate în straturi alternative de măsline și clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugare în exces a clorurii de sodiu cristalizate. Acest tip de măsline prezintă un gust ușor amărui și un gust de fructe mai pronunțat decât măslinele negre tratate, în sare cristalizată. ... d3) Măsline negre netratate, zbârcite în mod natural, în sare cristalizată: sunt

NORMĂ din 25 mai 2004 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269231_a_270560]
Măsline negre netratate, zbârcite în mod natural, în sare cristalizată: sunt obținute din fructe recoltate după maturitatea completă, zbârcite (în mod natural) în copac și conservate în straturi alternative de măsline și clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate. ... d4) Măsline negre netratate cu pieliță, în sare cristalizată: sunt obținute din fructe recoltate la maturitate completă, care după perforarea (înțeparea) pieliței sunt conservate în straturi alternative de măsline și clorură de sodiu cristalizată sau

NORMĂ din 25 mai 2004 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269231_a_270560]
sodiu cristalizate. ... d4) Măsline negre netratate cu pieliță, în sare cristalizată: sunt obținute din fructe recoltate la maturitate completă, care după perforarea (înțeparea) pieliței sunt conservate în straturi alternative de măsline și clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate. ... e) Măsline negre deshidratate: sunt obținute din fructe coapte, care după opărire sunt parțial deshidratate prin adăugare de clorură de sodiu și încălzire foarte slabă. ... 5. Măsline sparte: sunt obținute din fructe întregi, proaspete sau

NORMĂ din 25 mai 2004 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269231_a_270560]
Corola-website/Law/270098_a_271427

de 1,2 m. Pentru pachetele 3 și 6 din M 10, cerința specifică: "sunt interzise acțiunile care să conducă la accelerarea drenajului natural al pajiștilor aflate sub angajament" presupune: acțiunile care contribuie la accelerarea drenajului natural al solurilor cu exces de umiditate sunt constituite din oricare din soluțiile tehnice care au ca rezultat drenajul artificial la suprafață (prin rețele de canale deschise de colectare și evacuare a apei, prin lucrări de nivelare în pantă sau de modelare a terenului, prin

ANEXE din 24 februarie 2016 (*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270098_a_271427]
Corola-website/Law/270364_a_271693

specifici produsă pe an de o găină este mare (20-40 g Ig în total). Scopul proiectului este îmbunătățirea bunăstării tineretului animal, în special porcin, prin realizarea și utilizarea unor mijloace alternative (produse conținând imunoglobuline IgY) în locul antibioticelor folosite deseori, în exces. Activitățile principale ale proiectului se vor concretiza în: - cartarea principalilor agenți patogeni (tulpini bacteriene) care afectează sănătatea tineretului animal, în special porcin, în perioade critice de viață (înțărcare, transport, convalescență etc.); - prepararea antigenelor specifice (tulpini bacteriene - inactivate), urmată de imunizarea

ORDIN nr. 360 din 23 martie 2016 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020". In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/270364_a_271693]
unor specii, populații, cu valoare pratologică ridicată, din flora spontană a principalelor agroecosisteme discriminate pe nivele altitudinale și latitudinale; - selecția varietăților cultivate prin corelarea condițiilor locale de mediu cu gradul de rezistență al genotipurilor față de condițiile limitative de vegetație (secetă, excese de umiditate, temperaturi ridicate, frig/ger etc.); - administrarea culturilor și utilizarea rațională a terenului - măsuri obligatorii pentru păstrarea potențialului producției, menținând în același timp un impact redus al practicilor agricole asupra mediului și climei; - cultivarea unui număr cât mai mare

ORDIN nr. 360 din 23 martie 2016 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020". In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/270364_a_271693]
soiuri/hibrizi, cu perioada de vegetație diferită, pentru o mai bună valorificare a condițiilor climatice, îndeosebi regimul de umiditate și eșalonarea lucrărilor agricole; - alegerea de genotipuri rezistente la condițiile limitative de vegetație, cu o toleranță ridicată la «arșiță», secetă și exces de umiditate; - selectarea unor varietăți cu rezistență naturală la boli specifice determinate de agenții patogeni. Realizarea acestor obiective se va face prin: - caracterizarea materialului de ameliorare existent prin folosirea de metode fiziologice moderne și a markerilor moleculari pentru identificarea genotipurilor

ORDIN nr. 360 din 23 martie 2016 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020". In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/270364_a_271693]
Corola-website/Law/269951_a_271280

Personalul medical care efectuează citirea: medic de specialitate: anatomie-patologică laborator biolog Medic de specialitate anatomie-patologică care certifică rezultatele Numărul lamei Data primirii lamei / / Data interpretării / / Calitatea frotiului: [] satisfăcător pentru evaluare celule endocervicale/metaplaziate: [] prezente [] absente [] nesatisfăcător [] lamă neindentificată frotiu cu: [] exces de hematii pentru evaluare [] lamă cu fixare [] exces de leucocite deficitară [] alte substanțe [] lamă cu etalare străine defectuoasă [] altele [] altele Descrierea frotiului: [] Infecții [] Trichomonas Modificări celulare [] inflamatorii [] Candida non-neoplazice: [] post - radioterapie/ [] Gardnerella vaginalis chimioterapie [] Actinomyces [] la purtătoare de sterilet [] Virusuri

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269951_a_271280]
anatomie-patologică laborator biolog Medic de specialitate anatomie-patologică care certifică rezultatele Numărul lamei Data primirii lamei / / Data interpretării / / Calitatea frotiului: [] satisfăcător pentru evaluare celule endocervicale/metaplaziate: [] prezente [] absente [] nesatisfăcător [] lamă neindentificată frotiu cu: [] exces de hematii pentru evaluare [] lamă cu fixare [] exces de leucocite deficitară [] alte substanțe [] lamă cu etalare străine defectuoasă [] altele [] altele Descrierea frotiului: [] Infecții [] Trichomonas Modificări celulare [] inflamatorii [] Candida non-neoplazice: [] post - radioterapie/ [] Gardnerella vaginalis chimioterapie [] Actinomyces [] la purtătoare de sterilet [] Virusuri herpes simplex [] celule endometriale [] altele la femei 40

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269951_a_271280]
Corola-website/Law/268930_a_270259

nutrienți pentru culturile agricole, în funcție de potențialul existent al │ │solului. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Dejecțiile de porc sau de pasăre în special, pot fi procesate și transformate în substanță concentrată, ce poate fi valorificată prin comercializare, ca îngrășământ, rezolvând astfel și problema acumulării lor în exces. Dezvoltarea și concentrarea sectorului zootehnic în unele zone a dus la deteriorarea calității apelor din multiple cauze, cum ar fi: ● densitate mare a animalelor în raport cu suprafața agricolă aferentă sectorului zootehnic; ● concentrare și amplasare necorespunzătoare a fermelor în apropierea apelor de

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
freatică aproape de suprafață, ori pe terenuri în pantă; ● mod defectuos de stocare și scurgere a efluenților, conducând la contaminarea solului și a apei cu nitrați și metale grele; ● desfășurare a unor practici greșite de către crescătorii de animale prin utilizarea în exces a dejecțiilor acumulate în fermele zootehnice sau aplicarea lor în perioade sau pe terenuri nerecomandate (perioada de interdicție din timpul iernii, terenuri acoperite de apă, terenuri înghețate etc.) Orice îngrășământ cu azot sub formă organică este mineralizat, ca urmare a

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
mai mulți nutrienți sau prin degradarea unor proprietăți sau poate fi distrus în totalitate prin fenomene de eroziune; un sol cu fertilitate naturală scăzută poate deveni productiv prin corectarea factorilor limitativi care împiedică creșterea și dezvoltarea normală a plantelor (aciditatea, excesul sau deficitul de nutrienți, ș.a.); Numai o agricultură de înaltă tehnicitate, care conservă și ameliorează fertilitatea solului și potențialul său productiv este capabilă să asigure sustenabilitatea sistemelor de cultură și să protejeze calitatea mediului ambiant; ● Conservarea și ameliorarea fertilității unui

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
în condiții de lucrabilitate și traficabilitate improprii, care provoacă distrugerea stării structurale a solului și intensificarea proceselor de degradare fizică prin compactare, crustificare, eroziune de suprafață; ● neglijarea lucrărilor ameliorative și hidroameliorative și accentuarea/intensificarea unor procese negative grave, cum sunt excesul de umiditate și eroziunea. 4.1. Îngrășăminte cu azot a) Dinamica în sol a principalelor forme de azot (organic și mineral) ... Transformarea în sol a îngrășămintelor cu azot, prin trecerea azotului dintr-o formă chimică într-alta, se poate solda

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
lichidelor provenite din gunoiul de grajd, platforma trebuie dotată cu un canal de-a lungul părții deschise a platformei, pentru direcționarea lichidelor către un bazin de colectare, suficient de mare pentru a reține toate aceste lichide și eventualele precipitații în exces ce cad pe suprafața platformei. Lichidele colectate pot fi aplicate pe terenurile agricole sau pot fi reîncorporate în grămada de gunoi de grajd sau de compost. Dincolo de construcția de beton în sine, platforma ar trebui echipată cu următoarele elemente: ● gard

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
este important să se aplice următoarele măsuri: ● Depozitarea pe un pat impermeabil sau pe un strat absorbant suficient de gros alcătuit din sol, paie, rumeguș, fragmente de lemn sau scoarță de copac; ● Protecție împotriva razelor directe ale soarelui; ● Protecție împotriva excesului de umezeală din precipitații sau scurgere la suprafață; Dacă este aplicabil, un recipient adecvat ar trebui prevăzut pentru captarea și colectarea lichidelor drenate din gunoiul de grajd, în special în timpul precipitațiilor abundente. Ca regulă generală, pentru fiecare tonă de material

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
fertilizanților. Fiecare producător agricol trebuie să înțeleagă necesitatea evaluării corecte și urmăririi periodice a necesarului de nutrienți ai plantelor în baza unor previziuni realiste, în funcție de: ● condițiile tehnologice locale; ● sol; ● climă; ● randamentul scontat al producției. În acest mod se pot evita excesele și se pot corecta deficitele de nutrienți. Atenție specială trebuie acordată fertilizării cu azot, din cauza complexității comportamentului acestui nutrient în sol și a ușurinței cu care se poate pierde sub formă de nitrați prin antrenare cu apele de infiltrație și

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
produse în unitate sau procurate din afara unității; gunoi de grajd, tulbureală, dejecții de anumite proveniențe și cu anumite conținuturi de elemente nutritive cu sau fără elemente cu caracter poluant etc.) și minerale; ● luarea unor decizii economice legate de disponibilizarea eventualului exces de îngrășăminte organice produse în exploatația agricolă; ● alegerea unor momente propice de procurare a necesarului cantitativ și calitativ de îngrășăminte minerale sau organice (în cazul în care unitatea nu dispune de suficiente rezerve proprii); ● stabilirea tipului de îngrășământ de folosit

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
de azot mineralizabil din gunoiul solid aplicat pe teren (56,6 Kg N/an) ceea ce însemna că ● pe terenul arabil al fermei nu mai pot fi aplicate îngrășăminte minerale ● ferma trebuie să exporte către alte ferme cantitatea de azot în exces din gunoiul de grajd produs în fermă și anume: 56,6 Kg N/an - 52 kg N/an = 4,2 kg N/an. Fermele care întocmesc planuri de fertilizare pe baza unui studiu agrochimic practică agricultura în sistem irigat sau

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
produce poluare în mod direct. Orice ploaie intervenită curând după aplicarea lor va mări riscul de poluare. Se interzice aplicarea gunoiului, ca și a oricărui tip de îngrășământ, pe timp de ploaie, ninsoare și soare puternic și pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu zăpadă. În plus față de cele arătate mai sus, nu se recomandă să fie aplicate dacă: ● solul este puternic înghețat; ● solul este crăpat (fisurat) în adâncime; ● solul este săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitrați pe terenuri irigate sunt următoarele: ● alegerea tehnicii de irigare și a cantităților de apă aplicate în funcție de caracteristicile solului; ● aplicarea irigării cât mai uniform posibil pentru a evita formarea unor zone cu exces de apă, unde pot apărea scurgeri de suprafață; ● momentul irigării să fie astfel ales încât cultura să sufere de un ușor deficit hidric, pentru că într-o asemenea situație apa aplicată se consumă foarte intens; ● măsuri de stimulare a formării unui

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
conține 48-52% K(2)O și 17-18% S, nu este higroscopic, se poate aplica ușor și are o solubilitate în apă mai scăzută, de numai 12 g/100 g apă la 25°C. Îngrășământul este recomandat pentru culturile sensibile la excesul de clor, precum legumele, florile, plantele tehnice, pomii fructiferi și vița de vie. - Sulfatul dublu de potasiu și magneziu - conține 22% K(2)O, 18% MgO și 22% S și este un îngrășământ ce se poate aplica și este recomandat

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
Corola-website/Law/273765_a_275094

agricole și silvice; ... c) asigurarea ameliorării solurilor acide, sărăturate și nisipoase, precum și protecția împotriva poluării. ... Articolul 2 (1) Amenajările de îmbunătățiri funciare ca lucrări hidrotehnice complexe și agropedoameliorative se realizează în scopul prevenirii și înlăturării acțiunii factorilor de risc - secetă, exces de apă, eroziunea solului și inundații, precum și poluare - pe terenurile cu orice destinație, indiferent de proprietar. Acestea contribuie la valorificarea capacității de producție a terenurilor și a plantelor, precum și la introducerea în circuitul economic a terenurilor neproductive. ... (2) Amenajările de

LEGE nr. 138 din 27 aprilie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) îmbunătăţirilor funciare**). In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/273765_a_275094]