10,925 matches
-
une autre horloge ") " le soleil appelle l'heure nouvelle " ; " soarta își face cu mine jocul potrivnic " (" le sort se sert de moi pour faire son jeu contraire ") " le sort se joue de moi, contre moi " (Ani, pribegie și somn/Années, exil et sommeil) (Ierunca, 1975 : 5). Leș deux variantes, résultat de l'interprétation du traducteur, șont poétiques. " o boală învinsă ți se pare orice carte " " tout livre te semble un mal vaincu. " (Încheiere/Conclusion) (Ierunca, 1975 : 7). Le nom " boală " (" maladie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
La structure, le signe, le jeu ", în L'Écriture et la différence, Seuil, collection " Points ", Paris, p. 427 : " L'une cherche à déchiffrer, rêve de déchiffrer une vérité ou une origine échappant du jeu du signe, et vit comme un exil la nécessité de l'interprétation. L'autre, qui n'est plus tournée vers l'origine, affirme le jeu et tente de passer au-delà de l'homme et de l'humanisme [...]. " 239 Umberto Eco, Leș limites de l'interprétation, traduit par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
extatique), p. 73, Boala (Maladie), p. 87, Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 89, Septemvrie (Septembre), p. 91, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), p. 93, Munte vrăjit (Montagne ensorcelée), p. 97, Rune (Runes), p. 99, Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), p. 103, Ardere (Incandescence), p. 111. 1524 V. în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît. : Lucian Blaga, Oraș vechi (Ville ancienne), p. 124, Peisaj trecut (Paysage d'antan), p. 128, Septemvrie (Septembre), p. 136
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est rare, c'est-à-dire une clairière ; " ceriște " (dérivé du nom " cer " " ciel ") le nom fait référence, probablement, à la voûte céleste. 1607 Le terme " zariște " est traduit, dans notre corpus, par " horizon ". V. Lucian Blaga, Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), traduit par Virgil Ierunca, în La Nouvelle Revue Française, no 273, op. cît., p. 4 : le syntagme " zariștea-ntreagă " est traduit par " l'horizon ". V. également Lucian Blaga, Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), în L
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pribegie și somn (Années, exil et sommeil), traduit par Virgil Ierunca, în La Nouvelle Revue Française, no 273, op. cît., p. 4 : le syntagme " zariștea-ntreagă " est traduit par " l'horizon ". V. également Lucian Blaga, Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), în L'étoile la plus triste, traduction de Sanda Stolojan, op. cît., p. 105 : le syntagme " zariștea-ntreagă " est traduit par " le vaste horizon ". 1608 V. Lucian Blaga, La curțile dorului (À la cour du mystère), în Opera
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Emil Cioran, Mircea Eliade, Nichita Stănescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Ana Blandiana, Paul Celan. SCRIERI: Menire în doi, Pancevo, 1970; Aducătorul ochiului, Pancevo, 1974; Pronume-Zamenice, Vârșeț-Pancevo, 1981; Căpșuna în capcană, Novi Sad, 1988; În biserica Troia, Pancevo, 1992; Școala exilului, Craiova, 1998. Repere bibliografice: Radu Enescu, Petru Cârdu, „Menire în doi”, F, 1970, 11; Dan Mutașcu, Inteligență și diafanitate, SPM, 1975, 237; N. Barbu, Poetul Petru Cârdu, CRC, 1979, 8; N. Diaconu, Petru Cârdu, „Pronume-Zamenice”, R, 1983, 3; Tartler, Melopoetica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
turme, îngr. I. Deaconescu, Craiova, 1992; Alexandru Ciorănescu, Cuțitul verde, București-Montreal, 1993 (în colaborare cu Ileana Cantuniari); Vintilă Horia, Un mormânt în cer, București, 1994 (în colaborare cu Tudora Șandru Olteanu), Recucerirea descoperirii, București, 1996, Dumnezeu s-a născut în exil, pref. Monica Nedelcu, postfață Daniel Rops, București, 1999 (în colaborare cu Al. Castaing și Ileana Cantuniari); Christos Yannaras, Libertatea moralei, București, 2002; Julian Marias, Perspectiva creștină, București, 2003; Juan Marse, Cozi de șopârlă, Iași, 2003. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
for American Studies), membru ALGCR, cronicar de film și redactor adjunct al revistei România literară, redactor al revistei Ex Ponto. Text, imagine, metatext și director al departamentului "Ideologie și cultură" din cadrul IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc). Angelo Mitchievici, Simbolism și decadentism în arta 1900 (c) 2011 Angelo Mitchievici pentru fotografii (c) 2011 Institutul European Iași pentru prezenta ediție Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 www. euroinst.ro; euroedit@hotmail
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aure feminine de un discret lirism. Reveria, capelă particulară, își are propriul cult, un cult al eu-lui sensibil. Ion Theodorescu-Sion utilizează în acest context de sensibilitate figura poetului latin Ovidius, exilat la Tomis, într-un tablou cu titlul Ovidiu în exil (1915). Pictorul subliniază atitudinea melancolic-reflexivă a poetului aflat pe țărm, în timp ce nu departe de el, bărbați și femei participă la rutina cotidiană. Adâncit în propriile gânduri, solitar, poetul se profilează statuar pe un fundal deopotrivă marin și stâncos, un fundal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și limba franceză. Dar În anii copilăriei, adolescenței și tinereții sale, au avut loc evenimente care i-au marcat personalitatea. Mișcarea Eteriei de la 1821 l-a obligat să se refugieze la Trifești, ori la Chișinău, unde se afla, Într-un exil tipic rusesc, marele poet rus, M. S. Pușkin. Publicarea În 1838 a unui articol intitulat „Vandalism”, atrage după sine exilul la moșia tatălui său. Pentru că era fiu de boier cărturar, ocupa la vremea aceea diverse dregătorii. S-a Împrietenit cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Mișcarea Eteriei de la 1821 l-a obligat să se refugieze la Trifești, ori la Chișinău, unde se afla, Într-un exil tipic rusesc, marele poet rus, M. S. Pușkin. Publicarea În 1838 a unui articol intitulat „Vandalism”, atrage după sine exilul la moșia tatălui său. Pentru că era fiu de boier cărturar, ocupa la vremea aceea diverse dregătorii. S-a Împrietenit cu Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu și Împreună au condus, În calitate de directori, Teatrul Național din Iași. Poate influențat de acest eveniment
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe sine, ca ins captiv și rătăcit Într-un labirint unde omul este vânat și vânător, condamnat la eterna condiție de prizonier (al vieții, al societății, al familiei, al propriului caracter, a propriei mentalitati etc). Iona este constrâns la un exil forțat În spațiul singuratății absolute; caută mereu comunicarea cu ceilalți, fiind preocupat de solidaritatea umană, de regăsirea sinelui În setea sa pentru libertatea de exprimare și de acțiune. Îmbătrânit, În sensul Înțelpciunii, Iona iese la lumină după ce spintecă ultimul pește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la Becket și Ionescu. Obsesia spațiului Închis, unde omul este condamnat să fie un etern prizonier, este evidentă și În „Paraclisierul” (Catedrala În care nu vine nimeni) sau „Matca” (amenințată de potop) Iona este constrâns, Împotriva voinței sale, la un exil forțat În spațiul singurătății absolute. Marea este „rea” dar i se pare frumoasă, asemănătoare unei „placente”, iluzia libertății primare, aproape de inconștiența copilăriei. În Întunericul lumii, paradoxal este că Iona descoperă că este o „trestie gânditoare”: „Un sfert de viață Îl
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Quinet, istoric și scriitor francez, dedicându-se susținerii activității soțului ei și editării operelor acestuia. În afara unui volum de cronici muzicale, toate cărțile scrise de A. în franceză (semnate Hermione Quinet) cuprind memorii închinate vieții lui Edgar Quinet (Mémoires d’exil, 1868, Cinquante ans d’amitié. Michelet-Quinet ș.a.). Bogata ei corespondență dezvăluie prețuirea pe care i-au acordat-o Victor Hugo, Jules Michelet, Louis Blanc. Până la plecarea din țară, A. participase la acțiunile culturale ale tatălui ei. A realizat câteva traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]
-
în privința planurilor americane de viitor pentru România 489. Pe cînd se afla încă la Washington, regele s-a întîlnit cu Horace Nickels, care făcea parte din Comisia pentru Sudul Europei, din cadrul Departamentului de Stat. Regele se simțea frustrat din cauza acestor exiluri în America. Cei doi erau mai interesați să-și atingă scopurile personale decît să conlucreze spre binele României 490. Nickels a precizat că poziția Departamentului vizavi de crearea unui Comitet Național Român 491 este absolut neutră și considera prematură formarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
doi erau mai interesați să-și atingă scopurile personale decît să conlucreze spre binele României 490. Nickels a precizat că poziția Departamentului vizavi de crearea unui Comitet Național Român 491 este absolut neutră și considera prematură formarea unui guvern în exil. Pînă la sfîrșitul anului, Departamentul a păstrat niște relații limitate cu regele, prin intermediul secretarului său, dl Ioanițiu. Oficialitățile americane erau de părere că, deși regele se bucurase de mulți adepți, popularitatea sa avea să scadă cu timpul și dacă și-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
puține perspective pentru o guvernare populară și eficace" a României 493. Pigott împărtășea opinia Departamentului despre exilați, dar era mai optimist în privința regelui. Mihai se bucura de multă simpatie în România și dacă demonstra prin fapte și cuvinte că, în exil fiind, face tot ce-i stă în putere pentru a elibera țara, se putea întoarce la conducere 494. După ce a luat în considerare comentariile lui Pigott și ale omologilor acestuia din celelalte capitale est-europene, Comisia de Planificare Politică a Departamentului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pp. 1-2 400 Ibidem, p. 2. "Ministerul de Externe al Marii Britanii crede că regele Mihai s-a hotărît acum să se întoarcă în România și din cauza faptului că și-a dat seama că, la urma urmei, viața unui rege în exil nu-i chiar așa de grozavă". (Rezumat telegrame, Rumania, 4 decembrie 1947, dosarul sept.-dec. 1947, cutia 21, Arhivele Marinei, dosarele DS, Biblioteca HST). 401 Wolff, The Balkans in Our Time, p. 291 402 Articol de presă, Text of King
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care argumentul central în revendicarea de drepturi politice a fost apelul la trecut. Tradiția petiționarismului românilor ardeleni a fost inaugurată prin asidua muncă a episcopului Micu, desfășurată între 1729 (anul instalării în funcția eclezială) și 1751 (anul în care, din exil, a demisionat din această calitate, punând punct episcopatului său). Numeroasele sale memorii adresate curții imperiale și Dietei transilvane solicitau drepturi civile pentru cler și "națiunea" română, revendicările sale fiind fundamentate prin recursul la trei argumente crucis: a) vechimea românilor pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acest context și opinia separată emisă de Ion Budai-Deleanu în De Originibus Populorum Transylvaniae în răspărul tezei exterminării dacilor: "De altfel, dacii, care au rămas după acest război, în parte s-au supus, iar în parte au ales de bunăvoie exilul în locul sclaviei și s-au împrăștiat în regiunile învecinate" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84). Totuși, această continuitate etnică a dacilor nu afectează sub nicio formă puritatea latină a românilor. Inconveniența populațională este soluționată prin colonizarea teritoriului deșertat în urma stârpirii dacilor, cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acesta a legitimat-o istoric semnalează succesul forțelor democratice anticomuniste de a impune în conștiința istorică românească grila de interpretare a comunismului ca ilegitim și criminal. Coroborate cu celelalte acțiuni concertate (înființarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc [IICCMER] ca o "procuratură istorică" de cercetare a trecutului comunist cu scopul de a identifica autorii crimelor în timpul fostului regim și de a-i deferi justiției penale; crearea unui manual de istorie a comunismului [Dobrincu et al., 2009]; planurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Rebreanu, Coșbuc). Unii autori au acceptat să susțină regimul comunist; cei care nu au vrut să facă acest lucru au fost marginalizați. Cultura românească a continuat să fie reprezentată cu strălucire în spațiul european de către oamenii de cultură aflați în exil (Eugen Ionescu, Emil Cioran, dirijorul Sergiu Celibidache, muzicianul George Enescu). După retragerea trupelor sovietice din România (1958) a urmat o perioadă de relativă liberalizare. Perioada 1965-1974 a fost cea mai prielnică pentru viața culturală: s-au restabilit contactele culturale cu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Industrie și Comerț (1933); ministru de externe (1938 1940); a încercat să asigure neutralitatea României, prinsă între Germania și U.R.S.S; ambasador la Moscova (1940-1941); s-a stabilit apoi la Geneva (Elveția), devenind un important conducător al emigrației românești; exilul lui Grigore Gafencu a avut trei etape: Geneva (1941-1949); New York (1949-1952); Paris (1953-1957); Cele două lucrări care i-au adus prețuirea lumii occidentale: „Preliminarii la războiul din Răsărit” (1944); „Ultimele zile ale Europei” (1946); în 1947, Gafencu a fost condamnat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
românii exilați peste Ocean; recunoașterea internațională deplină a eforturilor depuse de Grigore Gafencu a avut loc în anul 1956, când acesta a fost ales președinte al Uniunii Europene a Federaliștilor; b) Europa Unită în viziunea lui Grigore Gafencu Aflat în exil, Grigore Gafencu a devenit un membru al mișcării anticomuniste și un susținător al creării Europei Unite care trebuia să cuprindă și țările comuniste. Viziunea sa asupra Europei Unite a fost puternic influențată de modelul federalist elevețian, deși era convins că
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1996. A început un proces de privatizare și reconstrucție a industriei românești în conformitate cu necesitățile pieței europene. Principalele caracteristici ale economiei rurale de după 1989 sunt: fărămițarea proprietății; lipsa mijloacelor pentru cultivarea pământurilor; lipsa unui ajutor semnificativ din partea statului; 6. Diaspora și exilul românesc a) Diaspora românească Diaspora (gr=împrăștiere) = totalitatea locuitorilor unui grup etnic aflați în afara granițelor țării de origine. Exil = părăsirea voluntară sau impusă a țării de origine din motive preponderent politice. Forme de exil: o exil intern (schimbarea forțată a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]