12,214 matches
-
era deschisă tuturor bărbaților și femeilor care erau pregătiți să-l înțeleagă și să-l urmeze. Învățătura lui Buddha atrăgea elita populației peste tot unde poposea. Cortegiul său era diferit de cel care-l urma pe Iisus. El includea brahmani, filosofi, prinți, nobili, negustori bogați, savanți, care fie deveneau monahi, fie reveneau în lume, dar manifestau față de Iluminat o simpatie activă. Clasa socială căreia îi aparținea Buddha prin naștere a influențat probabil componența anturajului său, dar mai mult decât aceasta, esența
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
din acele timpuri; a fost cel mai important maestru spiritual din vremea sa; a întemeiat o religie universală și puternică, cu adepți în toate țările lumii; a pus bazele unei înțelepciuni perene; și-a pus amprenta asupra gândirii a numeroși filosofi, nu doar orientali ci și din Occident; a fost elogiat prin creații nemuritoare. Pentru toate acestea, putem admite ca adevărată afirmația unui teolog catolic: „Dacă excludem faptul unic prin care adorăm urma, prezența însăși a lui Dumnezeu, buddhismul e, poate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
gura căscată. Eram cu el În celulă la Aiud. Domnule, era un om de statură... cam la 1,70-1,75 metri, destul de bine legat... și ne vorbea foarte bine și foarte mult despre teoriile lui Kant, Schopenhauer, Heidegger, despre toți filosofii ăștia mari... Îl audiam, și, bineînțeles, că eram grămadă pe el... Și ne vorbea despre toate lucrurile astea, da’ nu puteam scrie, nu puteam nota absolut nimic... Ne bazam pe slaba memorie pe care o aveam din cauza regimului În care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
împrejurări, adeseori mă crispez, mă amorsez împotriva „lumii”. Așa mi s-a întîmplat și acum, fapt care l-a făcut pe Mișu Sabin să observe, la scurt timp după asta, că „prea despic firu-n patru”. Ca să nu fac figură de filosof sau de moralist („Un filosof la un ospăț e ca un cîine în baie”, scrie Lucian de Samosata), am plecat, nu înainte de a-l felicita pe „bădia Ghiță” pentru norocul de a se retrage din activitate însoțit de bunăvoința generală
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
amorsez împotriva „lumii”. Așa mi s-a întîmplat și acum, fapt care l-a făcut pe Mișu Sabin să observe, la scurt timp după asta, că „prea despic firu-n patru”. Ca să nu fac figură de filosof sau de moralist („Un filosof la un ospăț e ca un cîine în baie”, scrie Lucian de Samosata), am plecat, nu înainte de a-l felicita pe „bădia Ghiță” pentru norocul de a se retrage din activitate însoțit de bunăvoința generală. Puțini îl au. Nu mi-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
C’est un terrible avantage que n’avoir rien fait mais il ne faut pas en abuser”. *Iată argumente anecdotice pentru „teoria” mea despre „educația privirii”, adică pentru exersarea capacității de a vedea, cînd faci portretul cuiva (om politic, scriitor, filosof, - într-un cuvînt oricui), nu numai calitățile, ci și defectele: „Churchill este unul din cei doi sau trei foarte mari oratori din istorie și a scris pagini care fac din el unul din cei mai mari scriitori de limbă engleză
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fostului comiliton, dîndu-i la iveală, spre hazul galeriei, inadvertențele de limbaj, aprecierile ridicole, suficiențele de autodidact. „Ian mai terminați, bă, odată, cu labagiul ăla de Kierkegaard!”, i-ar fi admonestat autorul romanului Groapa pe unii care se entuziasmau de opera filosofului danez. Altădată, transcriind din Psaltirea scheiană, ar fi exclamat „Ce nume (propriu) frumos e «giurelu»!”, adică forma rotacizată a cuvîntului junelu, care înseamnă tînăr, june. În Princepele (pronunțat de Profesor: „Prin-cépele”!), cineva - „să te crucești, nu alta!” - mănîncă testemeluri, așadar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întrebat că de ce iei de la el, că are puține, te-ai scuzat spunînd că ai făcut-o deoarece ți-au plăcut foarte mult! L-ai furat chiar și pe prietenul tău Bălăiță. Ți-amintești: a scris o parabolă cu un filosof care stă la malul mării și mănîncă pește pînă ce în spatele lui crește un munte de oase. După aceea a făcut o greșeală să ți-o citească. Imediat ai compus un poem pe aceeași idee!” Ultimul exemplu dat de S.
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Romanescu făcea treabă de corector la revista «Ateneu»?” etc. *În dicționare, Gnothi seauton, cunoscută deviză a lui Socrate, e tradusă prin „Cunoaște te pe tine însuți!” Edmond Jaloux, în Les saisons littéraires,1896-1903 (Fribourg, 1942), susține că prin respectiva maximă filosoful n-a vrut să spună - cum l-a înțeles secolul al XIX-lea - „Analizează-te”, ci „învață să te judeci”. „E cel mai dificil”, adaugă el, și cred că are dreptate. „Dorințele noastre întrec măsura. Grecii au exprimat admirabil această
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
contrazis, cu restul creației sale, același mit care, cu excepția eroului, exprimă totuși ceva hotărîtor din lumea noastră, cel puțin din cea occidentală”. Nu sînt un noicist, delimitare necesară acum cînd atîția, închipuindu-și că aparțin unei elite, afectează noicismul. Pe „filosoful de la Păltiniș” l-am citit de fiecare dată cu delectare (are mînă de mare prozator și e captivant ca hermeneut), dar fără atașament, căci n-am simțit în el un contemporan. Altă fibră! Cu totul diferit mă branșez la Cioran
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cugetări” (Scrieri alese, 1967, p. 30), acesta spune: „Numai unul singur este punctul stabil de la care putem privi un tablou. Celelalte sînt prea apropiate sau prea depărtate, prea sus sau prea jos. Perspectiva hotărăște în arta picturii”. Pornind de aci, filosoful se întreabă imediat cum trebuie privite lucrurile în morală: „Dar în morală cine va hotărî?” Ideea e reluată mai încolo: „Nici eu n-aș putea judeca un lucru totdeauna la fel. Nu pot face judecata unui fapt în timp ce-l săvîrșesc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
strîmtoare și eu la lărgime, că atuncea va vedea de ce-s în stare!” Nu-i poate ierta faptul că i-a comandat un „material” și nu i l-a publicat. „L-a preferat pe Al. Zub, care e istoric, nu filosof ca mine (Ioan C. Cioban). Ce se bagă ăsta în probleme de filosofie?” Să auzi și să te crucești! Uite, proprietatea cui a ajuns filosofia!... *Unii pot și matinal (la învățămîntul de partid, fixat pentru ora 8) să joace comedia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în scrierile căruia G. Pienescu a depistat sute de construcții greșite. I-am replicat că nu pentru stil îl citim noi pe Rădulescu-Motru, ci pentru idei. „Totuși există o legătură între formă și idee...”, mi-a răspuns. „Avem însă și filosofi care scriu frumos - a intervenit Sp. -, uite Blaga, Noica...” „și dumneata, dom’ Vasile”, a sărit Costică. I-am lăsat să discute mai departe. Plecînd, m-am gîndit cîtă ironie picură el în atari aprecieri. Cu unele m-a gratulat și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
candidă, aeriană, luminoasă, mozartiană, adolescentină, contra mediocrității agresive, a prolificelor ei tertipuri și toxine. Un oricât de lung citat nu pare prea lung: „Marii profeți ai sfârșitului de ev: Marx, Nietzsche, Kierkegaard, Dostoievski, Freud, ca și epigonii lor literari sau filosofi - Joyce, Kafka, D.H. Lawrence, Heidegger - sunt cu toții homines religiosi. Chiar și Marx, economistul religios, Nietzsche, ateul credincios, Kafka, umoristul lui Dumnezeu... Generația discipolilor lui Nae Ionescu (Eliade, Cioran, Noica) a rămas la nivelul unui modernism agonic. «Profeții negativi», pe care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
combativ. Co-fondator și animator al celebrului grup și al celebrei reviste Socialism sau Barbarie, promovase dialogul democratic, ideea autogestiunii muncitorești, critica societății birocratice și a malformațiilor ei. Adversar al totalitarismului de orice tip și critic al capitalismului monopolist, politolog, psihanalist, filosof, antropolog cultural și exeget literar, Castoriadis lucra, În acea perioadă, la volumul Despre politica lui Platon care avea să apară În următorii ani și În care, cum afirma un critic, „Platon Își găsise un adversar la Înălțimea sa”. Îl priveam
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ce-i lumea”. Elevul consideră că uimirea și frica de necunoscut nasc sentimentul divinității, dar și pasiunea cunoașterii, pe care va Încerca, de altfel, de pe atunci, să le concilieze Într-o sinteză caracteristică. Realitatea o percepem prin simțuri, notează ucenicul filosof, Însă doar conștiința realizează cu adevărat percepția. Sunetul unui clopot, produs prin vibrațiile declanșate de mișcarea aerului și transmis prin extremitățile nervilor auditivi, se Înfăptuiește, cu adevărat, abia În conștiință. „Nu clopotul dă naștere la sunet, ci conștiința. Conștiința a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mozartiană, ca primăvara drogată de frumusețe a Parisului. Privirea și gestica sa, cerând și dăruind admirație, se Îndreptase, cu delicată vibrație cavalerească, spre Cella... Conversația n-a fost lipsită, totuși, mai ales la Început, de sarcasmul care Îl consacrase pe filosof. În ciuda scurtei sale exaltări față de „Revoluția” anticeaușistă din 1989, România rămânea pentru Cioran, se pare, de-a pururi, „locul eșecului definitiv, spațiul ratării”, cuvinte pe care le repeta cu vizibilă plăcere. Mai neobișnuită - având În vedere că ne vedeam pentru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a dovedit a fi un proces nesfârșit, complicat și tulburător. La bine și la rău, nihilismul rămânea energica forță spirituală din spatele creației sale, din spatele originalității și a stilului său. Și-a menținut vie singuratica luptă: ca scriitor, ca artist, ca filosof bufon ce-și bătea joc de filosofie, ca apatrid solitar cu o mască de Buster Keaton și, desigur, ca seducător. Mereu, avocatul diavolului. Scriitoarea Marta Petreu remarca Într-un riguros și strălucit eseu, „Doctrina legionară și intelighenția interbelică” (Apostrof, 1998
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
adică). „Eram de asemeni conștient că Grielescu avusese o relație strânsă cu C.G. Jung care se considera un fel de Christ arian. Dar ce poți face cu cărturarii Balcanilor care dețin o nesfârșită diversitate de interese și talente - simultan savanți, filosofi, istorici și poeți care au studiat Sanscrita și Tamil și au predat la Sorbona mitologia: cine putea, chestionat Îndeaproape, să-ți numească persoanele pe care le-a cunoscut «câtuși de puțin» În Garda de Fier paramilitară și antisemită?” Chick recunoaște
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și blândețe, zeflemea, mândrie și cultură adevărată, fără tricolor și cruce”. Și adăuga: „Apropo de «specificul românesc»: ce mult am iubit amestecul de zeflemea, autoironie și franchețe, cu ambele picioare pe pământ! Și ce mult Îmi lipsește aici, printre nemți, filosofi morocănoși! Ce dor permanent și veninos! Dorul nu m-a părăsit. N-o să mă părăsească până la exitul final”. Nu este de mirare că, Într-o altă scrisoare, mesajul berlinez se Încheia astfel: „Mai am un singur dor. Așa cum stau lucrurile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o face Între „identitatea” socială, adică afilierea comunitară și de grup, și „entitatea” strict individuală, solitară. Mulți văd azi IDENTITATEA ca o cheie magică pentru toate dilemele. Eroul lui Claudio Magris din A Different Sea, un discipol eșuat al marelui filosof Carlo Michelstaedeter, sinucis la 23 de ani, după terminarea capodoperei sale, Convingere și Retorică, nu doar Își neagă orice identitate, dar potențează, zilnic, incertitudinile chiar asupra „entității” sale, În care vede un perfect vid. Nu este În stare să intre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
important. Am crescut Într-o familie italiană, dar tatăl meu vorbea și franceza, și engleza. Mama mea era dintr-o tipică familie triestină, cu rude croate și grecești. Familia mea era foarte italiană, dar cosmopolită. Bunicul dinspre mamă, scriitor și filosof, vorbea și croata. M-au interesat scriitorii veniți la Trieste, care au renunțat la formația lor slavă, devenind ai locului pe care l-au descoperit și reinventat. Așa am intrat În contact și cu iudaismul Europei Centrale. Părinții mei aveau
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu mica ei lume, lumea românească. Băieții s-au lăsat ei convinși pe plan general, dar când a fost vorba de evrei și influența lor nefastă pe toate terenurile, au reacționat aruncându-mi în cale pe Spinoza, Bergson și toți filosofii de origine evreiască. Veniți din târgurile nenorocite ale Moldovei, studenții de azi cu care stam de vorbă uitaseră de evreii care uscaseră rădăcina vieții românești de pe plaiurile lor și combăteau apărarea neamului românesc prin filozofia lui Bergson. Mă gândeam cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
față de neamul românesc. Evreii sânge nu varsă pentru neamul acesta, șoselele ni le uzează, contribuie cu foarte puțin la greutățile lui. Atunci trebuie să îi impunem la o taxă.” După discuții cu iz superficial, dar cu argumente financiare, oferite de filosoful Mircea Vulcănescu, subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe, Consiliul de Coordonare a hotărât ca fiecare evreu aflat pe listele de muncă să achite o taxă anuală de 30.000 de lei plus 3% din venit, urmând să se încaseze
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cauciuc . După Revoluție l-am văzut în București , vesel , bine îmbrăcat”etc . (Acesta nu e un text furnizat de Fănică !) N. n. - Prea multe mici miracole , domnilor și prea mult diletantism în administrarea lor . Mă încearcă îndoiala , că torționarul știa de la filosoful din Fraiburg ce înseamnă “întemeierea ființei prin cuvânt”. Anchetatorul era o brută reală , nu avea pic de rafinament . Cel puțin din umanism politic nu trebuia să terorizeze un om stilat ca Prutianu . Sau , mai știi? Dublura imaginară a domnului Spiridon
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]