10,924 matches
-
anii 1943 ȘI 1952. De la neimplicare la alianță, Emanuel Plopeanu Principatele române în raporturile politice internaționale, Leonid Boicu Putere și destin, Sol Shulman Regimul comunist în România, Doina Barcan, Bogdan Sterpu Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec În pregătire: Istoria mentalităților, Alexandru Duțu, Laurențiu Vlad (ed.) Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin Iordan (ed.) LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dezvoltat, ce pot fi regăsite, sintetizate în chiar definiția idealului educativ pe care și-l formulează comunitățile în care funcționează respectivele sisteme educative. De altfel, s-ar putea schița o veritabilă istorie a educației urmărind metamorfoza idealurilor educative începînd de la greci și mergînd pînă în modernitatea actuală, nelăsînd pe dinafară idealurile educative malformate, extramoderne, ale societăților totalitare de orice nuanță ideologică 1. Mai trebuie să precizăm că procesul de transmitere culturală, care este în mod esențial educația, are loc pe două
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
resimțit și futilitatea tentativelor de convingere pe cale argumentativă a țăranilor de propria lor românitate: "[...] bine mă vericule, da cum așa numai creștin? Creștin! Creștin e și bulgarul...; e creștin, dar e și Bulgar!... Creștin e și Muscalul... Creștin e și Grecul... Prin urmare, și tu... bine, ești Creștin, dar mai ești ceva, nu e așa? Nu te simți tu că ești din moși-strămoși Român, Român verde ca stejarul și cu brațul vitejesc ce s-abate ca o ghioagă drept în pieptul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
astfel încât învățăturile să cuprindă nu doar frica de Dumnezeu și dogmele credinței ortodoxe, ci și să se facă de folos patriei (cf. Drace-Francis, 2006, p. 48). Stamati promovează, prin aceasta, rudimentele unui patriotism utilitarist, chiar dacă, din motive pragmatice, recomandă utilizarea grecii ca limbă de predare în școală. Abecedarul și derivatele sale (cărțile de citire, "ducerile de mână", prime cunoștințe) vehiculele livrești ale secularizării vor impune un țel complementar educației, până atunci complet subjugată scopului suprem al zidirii morale a subiectului religios
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
influență rusească. Regimurile fanariote au fost înlăturate de către Poartă în urma Răscoalei de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, înregimentată inițial războiului elen de independență declanșat de Alexandru Ipsilanti pe teritoriul Țărilor Române. Revendicările autonomiei naționale atât față de Poartă, cât și față de greci a aruncat în conflict pe pandurii lui Tudor și revoluționarii lui Ipsilanti, fapt care, alături de lipsa sprijinului rusesc, este responsabil pentru eșecul mișcării de emancipare. Singurul câștig pentru principatele danubiene în urma răscoalei de la 1821 a fost restaurarea principiului domnitorilor pământeni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
zăbovit, întrucât istoria a fost tratată cu maximă seriozitate în școlile umanioare, fiindu-i acordată o importanță crucială. Disciplina istoriei se studia 18 luni în ultimii doi ani, împărțindu-se în cinci perioade: i) istoria sfântă (2 luni); ii) istoria grecilor (3 luni); iii) istoria romanilor (4 luni); iv) istoria "veacului de mijloc" (3 luni); v) "istoria veacului nou" (6 luni), în care se cuprindea și istoria românilor (Urechia, 1892, p. 280, Regulamentul șcólelor din 1832, §68). • Învățăturile complementare, cu o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de trei de toate speciile; învățături despre măsuri Din istoria cronologică: istoria de la urzeala lumii până la Hristos Din religie: istoria sfântă Umanioară (clasa a I-a) Anul VII Retorica Sintaxul ornat al limbii latine și analiza autorilor retori Arheologia egiptenilor, grecilor și a romanilor Principiile algebrei practice Geografia Franței, Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Angliei; după aceea a Americii și Australiei Din istoria cronologică de la Hristos până la Carlos Din religie, învățătura moralei creștinești Limba elenă, începuturi și partea etimologică Umanioară (clasa a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în directive pedagogice de către Melidon ajung în cărțile de citire și manualele de istorie destinate școlii primare: "În țara noastră locuiesc ca la 5 milioane de români. [...] Dar în afară de români, în România liberă trăiesc și mulți străini precum jidani, unguri, greci, lipoveni, ruși, bulgari, nemți. Însă România este numai a Românilor și numai ei singuri au drept a o străpâni; pentru că străbunii noștri au vărsat pâraie de sânge spre a o apăra, timp de mai mult de 1700 ani contra multor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie" care își permitea să enunțe asemenea blasfemii drept antinațională. Panaitescu a mai afirmat în monografia sa critică în care țintea la demitizarea unei figuri devenită canonice a istoriei naționale și faptul că Mihai a fost instalat la putere de greci pentru a cârmui țara în interesul lor și că a fost o unealtă în mâna boierimii și nicidecum o figură titanică în care s-a încarnat destinul neamului românesc. Exact aceleași idei sunt reproduse de manualul lui Roller, fără a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Al. Zub Propagandă și politică externă românească în secolul XX, Paul Nistor Putere și destin, Sol Shulman România la răscruce. Anul 1866, Liviu Brătescu România post 1989, Catherine Durandin & Zoe Petre Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Slavonismul a rezistat, în pofida curentului lingvistic românesc, ca limbă oficială în cancelaria de stat (până la sfârșitul secolului al XVII-lea) cât și în "ultimul său bastion: biserica" (până la începutul secolului al XVIII-lea). Ultimele întrupări livrești ale slavonismului ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întrecerile ocazionate de marile sărbători ale urbei, cestea fiind considerate primele întreceri la aruncarea suliței. În programul Jocurilor Olimpice aruncarea suliței a fost inclusă în anul 708 e.n. în cadrul pentatlonului. Aruncarea suliței ca formă de întrecere sportivă a fost reluată de la greci de către romani și de la aceștia de popoarele germanice. Aruncarea suliței este o aruncare de tip azvârlire, ca și aruncarea mingii de ină. Ea nu este prevăzută în aria curriculară de educație fizică în învățământul eneral și aspectele învățării tehnicii acesteia
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
căci mireasa de acum era născută pe 30 iulie 1790, deci număra 19 sau 20 de ani, căsătoria contractându-se în jurul anului 1810. La puțină vreme după intrarea în stăpânirea moșiilor Conăchești, Elenco Manu se recăsătorește cu Mihalache Mavrogheni postelnic, grec de origine, ca și consoarta sa de acum. Iată ce aflăm în această privință din lucrarea pro domo a familiei Manu: „Mihai Mavrogheni (fiul lui Demetrius Mavrogheni) se căsători cu văduva lui Conachi, născută Elena Manu, de la care avu o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Suțu, dar altul decât ginerele beizadea, o convinge pe văduvă să încheie căsătoria cu el, deși diferența de vârstă dintre cei doi era apreciabilă în defavoarea soțului. Se întocmește un act în limba greacă, deoarece și acest Grigore Suțu era tot grec de la Fanar, intitulat chiar așa, „Tocmală de căsătorie”. Ca o măsură de precauție din partea ei, față de o eventuală nemulțumire generată de diferența mare de vârstă dintre cei doi, cucoana obține din partea viitorului soț mărturisirea scrisă precum că este „cu totul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bârladului (cursul vechi); a fost cumpărată de Gh. U. Negropontes din Galați, el intrând și în stăpânirea acareturilor de la Tămășeni, unde se zicea și Curtea boierească; -partea de apus, din Bârlad și până la Siret, trece tot prin cumpărare, la un grec stabilit și îmbogățit pe pământ românesc, Iancu Demetriade. El a intrat în stăpânirea locului unde erau curțile boierești vechi și acareturile făcute prin grija Costăcheștilor și a vornicului Gavril Conachi de la Siliștea. Demetriade va construi noi clădiri de uz gospodăresc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Neculcea Sobieschi, ambii foști primari liberali la Umbrărești ani în șir. La 1 decembrie 1911, Paul Balș și cumnata sa Ruxandra, soția acum decedatului Mihail Balș, apar singurii semnatari ai actului de vânzare a moșiei lor, Torceștii, cumpărător fiind grecul Hector Economos și soția sa, Ecaterina, născută Negropontes. Potrivit legislației agrare din anii 1918-1921, cea mai mare parte din proprietatea moșierească a Torceștilor a fost expropriată și împărțită țăranilor fără pământ, completându-i-se fiecării familii până la suprafața de 5
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anii anteriori (1768-1774), timp în care Moldova a cunoscut ocupația rusească. În catagrafia din 1831 s-a inclus o rubrică în care s-a trecut și apartenența anterioară la alt stat ori alt neam (cetățenia deci) precum: „sudeți austriicești” ori „greci, bulgari, sârbi de la Dunăre”. La Umbrărești au fost înscriși „5 bulgari fără bir”, dar cu numele: „Micul sârbul, Stan sin Lupul sârbul, Manole sin Lupu sârbu, Ignat sin Sandul sârbu, Andrei Maccil”, ca la recapitulația finală să apară numai 4
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
produselor acestora, despre veniturile, dar și dările ce decurgeau din asemenea câștiguri. În tabăra militară de la Țuțora, veneau „oamenii la urdie de vindea/u/ fără nici o grijă; ialoviță, miere, poame de tot felul”. Iar în altă parte pomenește că un grec, „anumi Sară Eni”, era urmărit de localnici deoarece „a fost bătut stupii lui Gavriliță vornicului și au fost dat știubeilor foc”. Același Neculce critică pe domnitorul Constantin Cantemir întrucât, prin sfetnicul său apropiat, Iordache Ruset, „scotea mulțime de orânduieli pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unde este Agapie”. Desigur că viața religioasă e cu mult mai îndepărtată în timp, știut fiind faptul că ne situăm, ca așezare în acel perimetru în care au pulsat primele activități creștine sub conducerea acelor ziși „pseudo-episcopi ce țin ritul grecilor”, menționați în documentele din perioada încercărilor de răspândire a catolicismului în părțile de sud ale Moldovei. În privința vechimii vieții creștine aici, mai relevantă este apropierea noastră de nordul Dobrogei, locul unde urmele creștinismului datează încă din perioada marilor persecuții ale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
97,9| | 28 |Tratament balnear | | | | | | | | | | | | |și odihnă | 564465000| | 564465000| 580165000| | 580165000| 579786375| | 579786375| 99,9| | 29 |Concediu plătit | | | | | | | | | | | | |pentru îngrijirea | | | | | | | | | | | | |copilului în vârstă| | | | | | | | | | | | |de până la 2 ani | 1250296790| | 1250296790| 783500000| | 783500000| 806403553| | 806403553|102,9| | 31 |Compensații pentru | | | | | | | | | | | | |pensiile | | | | | | | | | | | | |refugiaților greci | | | | | | | | | | | | |repatriați | 33000000| | 33000000| 17028000| | 17028000| 16820772| | 16820772| 98,7| | 45 |Pensii de asigurări| | | | | | | | | | | | |sociale agricultori| 2906628000| | 2906628000| 2941558600| | 2941558600| 2932108039| | 2932108039| 99,6| |6104 |ALTE CHELTUIELI | | | | | | | | | | | | |SOCIALE | 45213630| | 45213630| 63313630| | 63313630| 61170700| | 61170700| 96,6| | 01 |A. CHELTUIELI | | | | | | | | | | | | |CURENTE | 45213630
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151138_a_152467]
-
Cotu Lung Movila Miresii Custura Muchea Cuza Vodă Olaneasca Cuza Vodă/Stăncuța Oprisanești Dedulesti Perisoru Drogu Pietroiu Dudescu Rimnicelu Dudești Romanu Esna Scortaru Nou Faurei Sat Sihleanu Florica Siliștea Gabrielescu Silistraru Galbenu Sufesti Grădiștea Surdila Gaiseanca Gură Calmă��ui Surdila Greci Horia Țepeș Vodă Ibrianu Tufesti Jugureanu Unirea Latinu/ Maxineni Viziru Liscoteanca Maralciu Maru Roșu Maxineni Mihai Bravu Oancea Pitulați Plasoiu Plopu Pribeagu Racoviță Roșiori Sălcia Tudor Sălcia Tudor Sătuc Scarlatesti Spiru Haret Stâncă Stăncuța Tătaru Ulmu Urleasca Victoria Visani Vultureni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Coadă Izvorului Diaconești (Pucioasa) Drăghineasca Ciocănești Cobia Doicești (Vișina) După Deal Cojasca Cocani Dragodana Fântânele Colacu Contești Dumbrava Ferestre Comățelu Cornești Fusea Fierbinți Corbii Mari Costești Deal Gheboieni (Produ) Florica (Morteni) FINTA Costești Vale Gherghești Frasinu Frasin Deal (Cobia) Crângași Greci Fundu Ocnei Geangoiești Crețulești Gură Foii (Ocnița) Ghimpați Gheboaia (Finta) Crovu Hagioaica (Titu) Glogoveanu Ghinești Dărmănești I Iedera de Jos Gură Bărbuleț Glodeni Dealu Mare Iedera de Sus Hanu lui Pala Grozăvești (Corbii Decindeni Ilfoveni Mari) Iazu Gulia (Tărtășești) Dîrza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Jos Poiana Mavrodin Șotănga Scheiu de Sus Poienița Mănăstirea ști) Schela (Glodeni) Porcinica Mănești Sută Seaca Speriețeni Postîrnacu Mărcești Tărtășești Stavropolia Potiogeni Deal Merișu (Costești Teiș Vale) Sturzeni (Cândești) Priboiu Mija Ulmi Sultanu Produlești Mislea Valea Sasului Șelaru Puntea de Greci Mogoșani Valea Voievozilor Șipot Putu cu Sălcia Mogoșești Văcărești Ștubee (Valea Ragu (Uliești) Movila (Sălcioara) Viforâta Lungă) Șuvița (Vârfuri) Rățoaia (Bucșani) Nucet Viișoara Ulmet (Vârfuri) Samurcași Ochiuri Ungureni (Cornești) Săbiești (Răcari) Odobești �� Urseiu Serdanu Oncești Urziceanca Siliștea (Lucieni) Panești (Mogoșani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Uzunu Pietrele Pietrișu Valea Plopilor Podișor Prundu Vedea Podu Popa Nae Putineiu Vieru Podul Doamnei Radu Vodă Podul Ilfovățul Roată de Jos Poenari Sadina Poiana lui Stingă Scărișoara �� Popești Sfântu Gheorghe - Băneasa Poștă Singureni Priboiu Stănești Prisăceni Stoienești- Florești Putu Greci Toporu Rălești Trestieni Roată Mică Ulmi Săbăreni Vadu Lat Schitu Valea Dragului Sfanțul Gheorghe - Varlaam �� Crevedia Stejaru Vânătorii Mici Sterea Vărăști Stoenești Vlad Țepeș Tangîru Zădăriciu Tăntava Teișori Teiușu �� Uiești Valea Bujorului Valter Mărăcineanu Vânătorii Mari �� Velea Vîlcelele Vlașin Zboiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Higiu Dălbocița Husnicioara Devesel Iablanița Dobra Ilovița Drincea Ilov-Suharu Ercea-Poiană Imoasa Erghevita Izvorălu Față Cremenii Izvorălul de Jos Fântână Domneasca Izvorul Frumos Florești Jiana Veche Gârdoaia Lac Gârla Mare Lumnic Gheorghiești Lupșa de Jos Goanța Lupșa de Sus Gogoșu Negrești Greci Noapteșa Gruia Ohaba Gutu Olteanca Gvardenița Opranești Hotărani Oprișor Ieșelnița �� Pavat Ilovă Padina Mare Iupca Padina Mică Izimșa Peri Izvoarele �� Peștenuja Izvorul Aneștilor Petra Jiana Plai Jiana Mare Plopi Jirov Pluta Jugastru Podu Grosu Livezile Poiana Gruii Luncșoara Poroina Mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Enei Valea Seaca Valea Ursului Vânâtori-Neamț Vădurele Văratic Văleni Viișoara �� Veja Vulpășești Vlădiceni Zănești Zvorănești JUDEȚUL OLT Blaj Bărăști Bătsești Albești Deal Brastavățu Arcești Bondrea Berindei Cezieni Albești Vale Cilieni Arcești-Cot Chilii Câmpu Părului Frunzaru Alimănești Crușovu Băbiciu Corlătești Cândelești Greci/Schitu Alunișu Doanca Bălănești Dulap Chintești Olari Arpadia Fărcașul de Jos Bălțeni �� Floru Cioroiu Popești/Cungrea Bacea Fărcașul de Sus Bătăreni Lisa Coteni Preoțești Baldovinești Hotărani Bistrița Mărgăritești Ghioșani Rudari/ Iancu Jianu Barbălăi Jieni Bobicești Ostrov Gojgărei Sprâncenata Băleasa Potlogeni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]