13,415 matches
-
cu propria sa expresivitate inovatoare. Pornind de la premisa lui Jose E. Limon, potrivit căreia "în timp ce (tineretul tejano - adăugirea mea) are o idee fragilă, simplă, în privința a orice poate fi numit mexican, ei nu se consideră nici americani, în nici un sens ideologic al cuvântului"45, cei doi critici evidențiază modalitatea subtilă prin care, departe de a constitui o "problemă" (de rezolvat), această "mereu la îndemână deschidere spre improvizație și creație"46 a tinerilor mestizos le permite acestora - și a fost și cazul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
inestimabile a piesei lui Chapman rezidă în "viziunea potențialului retoric complet"171 al discursului. Ne putem imagina, împreună cu criticul retoric, profilul moral al celui care se dăruiește, trup și suflet, influenței exercitate de discurs asupra sa: "Va scăpa oricărui conflict [...] ideologic. Va fi moral fără a avea (neapărat - adăugirea mea) dreptate, pasionat fără a fi violent. Va fi un reformator al spiritului, al cărui domeniu de responsabilitate se va extinde asupra întregii umanității"172. Ironic, constată Black, unul din "accidentele" pe
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Americii. De dragul nicicărei teorii goale, Edwin Black nu este dispus să își sacrifice această înțelegere concretă, această "viziune" în ce privește maniera viabilă de a întreprinde criticism retoric în științele comunicării. Precum "reformatorul spiritului" al lui Chapman, Black se salvează de pericolul ideologic, asumându-și, în baza înțelegerii importanței momentului pe care l-a trăit, a cărei experiență concretă a avut-o, alături de magistrul său, posibilitatea experienței critice viitoare. Acestei experiențe viitoare, Edwin Black îi deschide porțile cu pașii săi, în anul 1965
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
legată strict de presupozițiile teoretice care legitimează și, în același timp, dau expresie fiecăreia dintre cele două metode de cercetare critico-retorice. Pe de o parte, cum ne amintim, Black plecase de la inferențele pe care le putem face, în baza conținutului ideologic al textului unui discurs, cu privire la identitatea autorului și/sau a publicului căruia discursul respectiv se adresează. Criticul deducea, astfel, necesitatea introducerii unor termeni teoretici, cu rol strict analitic, așa numitele "first" și "second persona" ("persona" întâi și a doua), care
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
despre Reagan că joacă un rol, că nu este mai mult decât o "imagine" producătoare de iluzii, că se folosește de propria imagine pentru a manipula publicul cât mai eficient în scopul atingerii propriilor obiective, fie ele de natură politică, ideologică sau chiar personală. Însă, observă William Lewis, acest gen de criticism are sens "numai dacă Reagan este perceput drept constructor al unei persona fictive"568. El nu are sens și nici eficiență dacă această "persona" este înțeleasă ca "adecvată sau
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Fisher subliniază incapacitatea paradigmei raționale de a "sesiza modul în care (are loc - adăugirea mea) simbolizarea, caracteristică universală, deși non-rațională a naturii umane"577, în timp ce obiectează împotriva abilității paradigmei raționale de a impune procesului decizional de factură morală anumite "restricții ideologice"578. În schimb, paradigma narativă, revendicându-se de la o formă de conștiință radical diferită de cea rațională, constituie o alternativă distinctă extrem de semnificativă de a conferi sens evenimentelor. Teoreticienii paradigmei narative, în frunte cu Fisher, sugerează că "povestea constituie o
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
atât de explicită, atât de coerentă"590 a lui Reagan a determinat aprecierea afirmațiilor de natură politică ale lui Reagan din perspectiva criteriilor istoriei mitice americane narate de președinte, în detrimentul, desigur, al altor criterii de evaluare, cum ar fi cel ideologic. În consecință, notează Lewis, cadrul general și dominant al narațiunii, ce găzduiește retorica lui Reagan, a reușit să obnubileze semnificativitatea oricăror critici cu privire la caracterul "inexact" al afirmațiilor sale. Astfel, credibilitatea și popularitatea lui Reagan nu au fost afectate în nici un
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Poporul" formează o determinare obiectivă a siste-mului, diferită de determinarea de clasă; poporul constituie unul din poli sau contradicția dominantă într-o formațiune socială, cu alte cuvinte, o contradicție a cărei inteligibilitate depinde de ansamblul relațiilor de dominare politice și ideologice și nu doar de relațiile de producție"686. Astfel, conceptul de "popor"/"oameni", remarcă McKerrow, "nu are un conținut legat în mod clar de clasă (socială - adăugirea mea)"687. Ca subiect/ți, sunt implicați în lupta pentru hegemonie: "Însăși articularea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de clasă, temele sunt exprimate în termenii unei retorici a "poporului"/ "oamenilor""689. Mai mult, pentru a păstra puterea, remarcă McKerrow, clasa socială dominantă trebuie, în aceeași măsură, să întrebuințeze o retorică ce implică "oamenii"/"poporul": "Crearea sentimentului de unitate ideologică derivă din constituirea unui discurs al oamenilor/poporului"690, concluzie pe care viziunea lui Laclau o confirmă. Dacă, deci, clasele sociale își afirmă și, ulterior, consolidează hegemonia numai printr-o articulare discursivă a "poporului"/"oamenilor", "discursul ideologic care exprimă voința
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
sentimentului de unitate ideologică derivă din constituirea unui discurs al oamenilor/poporului"690, concluzie pe care viziunea lui Laclau o confirmă. Dacă, deci, clasele sociale își afirmă și, ulterior, consolidează hegemonia numai printr-o articulare discursivă a "poporului"/"oamenilor", "discursul ideologic care exprimă voința poporului/oamenilor construiește, simultan, "poporul"/ "oamenii" ca forță retorică"691 având un caracter dual, ambivalent. McKerrow observă că "oamenii"/"poporul" sunt, în același timp, "reali și fictivi"692. Dacă, pe de o parte, ei există ca "determinare
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
discursului dau definiții identităților ("cine suntem") și "alter"-ideologii, care definesc anti-identități ("cine nu suntem"). De pildă, zice McKerrow, în anii '50, în Statele Unite, ego-ideologia prevedea termenul de "patriot", în timp ce alter-ideologia întrebuința termenul de "comunist", pentru a desemna identitatea opusă ideologic. Alt exemplu este cel al feminismelor contemporane, unde opoziția construită discursiv rezidă în antinomia "cooperare" versus "competiție"695. În cazul particular al formării claselor sociale, atestă criticul, "conflictul dintre ego-ideologii și alter-ideologii servește drept teren de luptă"696. Implicarea ideologiilor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
grupului dominant" prinde orice evaluare critică a "retoricii războiului" predominante în vest, criticul răspunde apreciind că nu este cazul, iar în sprijinul propriei afirmații aduce teza lui Phillip Wander, potrivit căreia aceste evaluări nu reprezintă "eseuri care întreprind o "cotitură ideologică""722, întrucât un astfel de atribut ar "reflecta existența crizei, (ar - adăugirea mea) recunoaște influența intereselor consolidate și realitatea viziunilor despre lume alternative, în timp ce (ar - adăugirea mea) solicita analize retorice nu numai ale acțiunilor implicate, ci și ale intereselor reprezentate
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
o parte, nimic nu este corelat cu nimic (culturalism) și, pe de altă parte, că totul este determinat de câte ceva (structuralism)"793. Mai mult, dacă, așa cum am constatat, faptul că nu există nici un fel de legătură necesară între o expresie ideologică și clasa socială căreia un individ îi aparține nu împiedică posibilitatea schimbării sociale, din punctul de vedere al retoricii critice, aceasta înseamnă, pur și simplu, că "imboldul spre schimbare încă nu a fost articulat -actul simbolic necesar care leagă ideologia
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
un astfel de principiu, totuși, din princina dominării criticilor moderniste, potrivit cărora "comunicarea mediată [...] promovează declinul criteriilor culturale"800, o astfel de întreprindere merită atenție reînnoită. Criticul apreciază că demersului critic modernist, privind (produsul) media din perspectivă monosemică, limitează criticismul ideologic la simpla "rezistență" pe care agentul cultural o dobândește față de impoziția unor înțelesuri culturale care nu se potrivesc, neapărat, identității sale. Chiar dacă această achiziție nu este lipsită de valoare, consemnează McKerrow, este vorba, mai degrabă, de o valoare negativă. O
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
sprijinul intervenției profesorului Philip Wander, a cărei contribuție la dezvoltarea criticismului retoric McKerrow o mai anunțase într-un moment anterior al studiului său. Iată că, în finalul analizei sale a retoricii critice, McKerrow se întoarce la Wander și la "cotitura ideologică" în criticism pe care acesta din urmă o considera necesară. Însă criticul consideră că viziunea lui Wander, potrivit căreia "criticismul întreprinde o cotitură ideologică atunci când recunoaște existența unor interese legitime puternice de care beneficiază și care susțin constant politici și
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
că, în finalul analizei sale a retoricii critice, McKerrow se întoarce la Wander și la "cotitura ideologică" în criticism pe care acesta din urmă o considera necesară. Însă criticul consideră că viziunea lui Wander, potrivit căreia "criticismul întreprinde o cotitură ideologică atunci când recunoaște existența unor interese legitime puternice de care beneficiază și care susțin constant politici și tehnologii care amenință viața de pe planetă"805, semnalează un pericol al cărui sens este mai larg decât cel întrevăzut de acesta din urmă. Indiferent
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
își propune nici mai mult, nici mai puțin decât depășirea limitelor respective, un proiect consonant cu criticismul permanent foucauldian și care se angajează, atât în teorie, cât și în practică, în procesul de eliberare a demersului retoric de orice constrângere ideologică cunoscută sau imaginabilă. Am văzut că, în teorie, retorica critică are în vedere un dublu scop, orientându-se critic atât asupra condițiilor dominării, cât și a condițiilor libertății umane și identificând, în discursul puterii, locus-ul privilegiat al criticismului, orientat, în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
trebui să ne reamintim de retorica critică pentru a învăța, treptat, să ne adunăm puterile, mereu, pentru propriul nostru demers critic viitor. În calitate de intelectuali (particulari și unici) ne găsim, fiecare, menirea, în propriul "colțisor" cultural, pentru care înregimentarea instituțională și ideologică reprezintă nu neapărat o limitare, ci, cum ne îndeamnă McKerrow să înțelegem, însăși condiția noastră de posibilitate ca atare. Postmodernismul înseamnă însăși această revoluție pozitivă, această recuperare a porțiunilor de trecut sau de istorie, care sunt tot atâtea construcții discursive
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
cetățenilor Europei să Își formeze și să Își afirme propria identitate individuală și colectivă prin cunoașterea moștenirii istorice comune În aspectele sale locale, regionale, naționale, europene și globale. Predarea istoriei nu trebuie să fie un instrument de manipulare În scop ideologic, de propagandă sau să fie utilizată pentru promovarea ideilor intoleranței, a acelor ultranaționaliste, xenofobe sau a antisemitismului. Cercetarea istoriei și istoria ca obiect de Învățământ nu pot fi compatibile, În nici un fel, cu valorile fundamentale și cu statutele Consiliului Europei
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Raluca Iarovoi, Vasile Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93542]
-
a influențelor reciproce Între diferite țări, regiuni și școli de gândire Într-o perioadă de dezvoltare istorică determinată;- studiul critic al formelor de manipulare a istoriei, indiferent dacă acesta pornește de la negarea faptelor istorice, falsificarea, omisiunea, ignoranța sau redefinirea scopurilor ideologice;- studiul evenimentelor controversate și sensibile prin luarea În discuție a diferitelor fapte, opinii, și puncte de vedere ca și a cercetării cu privire la adevărul istoric. Strategiile de predare-Învățare trebuie să facă uz de o diversitate de surse istorice, de la cele clasice
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Raluca Iarovoi, Vasile Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93542]
-
rândul cercetătorilor este că nivelul capitalului social este mai redus în Europa Centrală și de Est decât în societățile occidentale (Bădescu, 2003b). Constrângerile specifice sistemului politic comunist, bazat pe controlul strâns al relațiilor sociale, pe control și mobilizare de tip ideologic și represiune nu puteau să nu ducă la un tip de societate lipsită de spontaneitatea relațiilor sociale. Neîncrederea, atomizarea socială, imposibilitatea cooperării susținute ar putea fi datorate tipului special de relații pe care oamenii le aveau în comunism (Völker și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Est. Așa cum se cunoaște, asociațiile nu lipseau din tabloul regimurilor comuniste. Diferența fundamentală față de participarea actuală în organizații secundare este caracterul obligatoriu al participării (formale) în asociațiile regimului comunist, sindicate, organizații profesionale, de tineret sau studențești toate aflate sub controlul ideologic și organizarea partidului comunist local. Exista, astfel, imediat după 1989 subliniază autorul așteptarea ca cei care se opuseseră regimului, care refuzaseră să participe la astfel de organizații să devină membri în noile organizații, autonome și deplin voluntare ale societății civile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mobilizează pe cetățenii ce ar rămâne altfel inactivi. Luând în calcul cele trei motive, explicațiile nivelului scăzut al participării pot fi regăsite în moștenirea regimului comunist. Comunismul a erodat aceste elemente prin controlul strict al activităților sociale. Înregimentarea și controlul ideologic i-au făcut pe români, ca și pe alți est-europeni, neîncrezători în posibilitatea unei acțiuni colective și suspicioși în relațiile lor sociale. Aceștia și-au dezvoltat chiar o specializare a relațiilor sociale, ce disociau strict relațiile puternice, de încredere (în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Allport, 1961), atunci condițiile de socializare ar putea fi răspunzătoare de nivelul de încredere socială și de înclinațiile spre colaborare și reciprocitate. Constrângerile specifice sistemului politic comunist, bazat pe controlul strâns al relațiilor sociale, pe control și mobilizare de tip ideologic și represiune nu puteau să nu ducă la un tip de societate lipsită de spontaneitatea relațiilor sociale (Uslaner, 2004). Neîncrederea, atomizarea socială, imposibilitatea cooperării susținute ar putea fi datorate tipului special de relații pe care oamenii le aveau în comunism
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
din ideile la care aderă aceste tipuri de intelectuali sunt ceea ce istoria a demonstrat ca fiind monstruos. Deși tiparele păreau bune (dreptate, egalitate, combaterea exploatării celor săraci de către cei bogați), ceea ce a rezultat în urma înghesuirii oamenilor vii în aceste tipare ideologice, a fost infernal: milioane de vieți distruse, destine strălucite întrerupte, speranțe spulberate. În urma lor rămân gulagul descris de Soljenițîn ori holocaustul descris de Alexandru Șafran ori infernul din pușcăriile comuniștilor descris de Steinhardt. Dacă intelectualul anilor 40-50 din Iubește Revoluția
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]