15,723 matches
-
Giosuè Carducci, unul dintre scriitorii canonici ai vremii, teză care a și fost publicată în 1930, adică pe când autorul avea doar 21 de ani. Apoi, între 1929 și 1936, a ocupat prin concurs postul de profesor de literatură italiană și latină la două licee de prestigiu din nordul Italiei și în aceeași perioadă și-a susținut și doctoratul în litere. În 1936 Ministerul de Externe al Italiei l-a numit, la propria sa cerere, lector de limba și literatura italiană la
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]
-
desigur o contribuție la fixarea sa. Mai probabilă mi se pare ipoteza unei false interpretări a termenului, desprins din contextul unei teorii lingvistice a vremii. Bănățeanul Paul Iorgovici (în Observații de limba rumânească, Buda, 1799) dezvoltase ideea că de rădăcinile latine păstrate în româna populară se pot lega o serie de împrumuturi recente, ducînd la îmbogățirea limbii de cultură: “cuvintele cele de lipse în limba noastră pentru sciințe se cuprind înveluite în redecina cuvintelor a limbii noastre”; cineva trebuie deci să
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
7 ediții pînă în 1920) reflectă o lege a cererii și ofertei legată de momentul decisiv al modernizării lingvistice. S-a ajuns astfel ca, datorită titlurilor și simplificării legate de circulația comercială, termenul care desemna un instrument al modernizării (radicalul latin, păstrat în cuvinte vechi și regăsibil în neologisme) să fie identificat cu forma ei cea mai pregnantă (neologismul, împrumutul lexical modern). Glisarea semantică a produs un “cuvînt la modă”, pe care lipsa validării academice l-a împiedicat să rămînă definitiv
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
generații de traducători a stăruit pentru ca notele sale de traducător să rezulte dintr-o privire lucidă asupra etapelor de receptare, rezultat al muncii sale nesfârșite, pe cât de istovitoare, pe atât de pasionate. Cunoscător al mai multor limbi și literaturi, greacă, latină, germană, engleză, franceză, provensală, italiană, trimiterile sale, la autori și opere, de exemplu: în latinește în text “Voia poporului, voia lui Dumnezeu” (Hesiod), dar și trimiterea la autori care au mai tradus respectivul text: “...acea teribilă zeiță și mater sacra
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
încâlcit, sub cuvânt că așa ar fi viața, confundându-se existența cu arta, cu artifex... Ar fi ceva asemănător cu calofilia, însă pe dos. Soluția, ca totdeauna este calea de mijloc, media res. Mai cu seamă că limba noastră, fiind latină, cere rigoare, logică și corectitudine sintactică, morfologică... Despre Ion Creangă numai că este calofil nu se poate spune. Și totuși în ciuda "țărăniilor" sale, la care tresărea din când în când partea mai distinsă a Junimii, scrisul său frust este de
Despre proză (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14355_a_15680]
-
altfel, la 1874, dicționarul lui Laurian și Massim trata în același articol sensurile modernului oră - "tempu de 1/24 parte d'in diu'a civile" - și pe cele ale vechiului oară, scris tot oră, pentru a marca legătura cu etimonul latin. în explicarea sensurilor, a expresiilor și a sintagmelor libere în care intră oră ("la optu ore înainte de amedia", "la or'a septe", "in ora septima", "d'in ora in ora", "ora de lucru" etc.), autorii, consecvenți purismului latinist, nu foloseau
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
Columbia, și așa se face că l-am întâlnit... Aici s-a desfășurat, deci, munca mea... Ce v-a trezit, în anii dvs. de formație, interesul pentru lingvistică și, în fond, pentru poetică? Am început cu latina. Mă interesa literatura latină, ca un fenomen care cerea să fie reexplorat cu metode moderne. îl cunoșteam atunci foarte bine pe omul care era în Franța șeful acelui grup de cercetători, - era Jules Marouzeau, care scrisese o carte enormă de stilistică latină... El reprezenta
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
interesa literatura latină, ca un fenomen care cerea să fie reexplorat cu metode moderne. îl cunoșteam atunci foarte bine pe omul care era în Franța șeful acelui grup de cercetători, - era Jules Marouzeau, care scrisese o carte enormă de stilistică latină... El reprezenta stilistica - adică o lume veche - și am publicat și eu, mult mai târziu, o carte groasă de analiză stilistică, ce a atras atenția asupra cercetărilor mele... A fost și ultima oară când am folosit cuvântul stilistică... Era vorba
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
Dacă mergem mai departe, punctele ce indică vocalele în ebraica veterotestamentară se vor transforma în muzică în staccatto sau în puncte de prelungire a duratei, iar liniuțele de sub consoane se vor transmuta în marcato. (Este adevărat, există și în alfabetul latin elemente comune prin care se "modulează" de la literă la ritmul muzical: liniuța lui t și punctul lui i. Dar i provine din iota, care originează tot în Iod.) Mărturii convingătoare avem în neumele gregoriene timpurii: "bobul" notei, virga provine din
Elemente pentru o grafologie muzicală by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15563_a_16888]
-
criticii în genere, întreprinde Constantin Pricop, în volumul intitulat Seducția ideologiilor și luciditatea criticii. Termenul de critică apare la sfîrșitul secolului al IV-lea î. H., în cultura greacă (critikos = judecător al literaturii), în opoziție cu grammatikos. Utilizat sporadic de latini (criticus), dispare aproape total în Evul Mediu, spre a fi reînviat în Renaștere, cînd nu se făcea încă distincția între critic, gramatician, filolog. În Antichitate, ca și în răstimpul Renașterii, critica, după cum preciza Tudor Vianu, în Epocile criticii literare, ,,considera
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
II-a 11 ALEXANDER MADELINE DALILA (n. 1968) Str. Fuiorului nr. 3 bl. H16A ap. 3 4 FRANCO LAGRO (n. 1958) Str. Banu Mantă nr. 35 bl. 31 ap. 10 sector 1 7 GONTARD FRANCOIS CLAUDE JEAN (n. 1947) Str. Latină nr. 28 sector 2 țel. 3356848 094660580 3356838 18 GONVERS R. SERGE (n. 1961) Bd. Unirii, 12, bl. 7C, sc. 2, ap. 40, sect. 1 țel. 094311011 27 HUGH RICHARD WATKINS (n. 1953) Str. Romă, nr. 2, ap. 9 sector
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Str. Anul 1864 nr. 5 bl. P16, sc. 1, et. 1, ap. 4 sector 6 țel. 7694700 4881 TRUȘCA VIORICA (n. 1959) Calea Griviței nr. 146 et. 5, ap. 42 sector 1 țel. 2235753 15503 TUDORIE LETIȚIA EMILIA (n. 1972) Str. Latină nr. 28 sector 2 țel. 094311298 12151 URSACHE D. EUGENIA (n. 1960) Str. Suhaia nr. 40 sector 5 țel. 3363086 16283 URSACHI CAMELIA GEORGETA (n. 1974) Str. Prisaca Dornei nr. 4 bl. D4, sc. A, et. 4, ap. 87 sector
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
2028600 0992 SC QUINTUS CONTA SRL Calea Victoriei nr. 2, sc. B, et. 4, sector 3 țel. 3151972 3100669 fax: 3100668 0155 SC ROM REVISION SRL Str. Lânăriei, nr. 93-95, sector 4 țel. 3365560 1138 SC SALUSTRO REYDEL ROMÂNIA SĂ Str. Latină nr. 28, sector 2 țel. 3273102 fax: 3273050 e-mail: �� fidex@fidex.ro 0157 SC TMF ROMÂNIA SRL Bd. Națiunile Unite, nr. 4, bl. 107A, et. 4, sector 5 țel. 3018300 2023066 fax: 3018333 Partea a IV-a B 1112 SC
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
o măsură mai mică 4 și 16) Italia Abruzzo: Chieti, toate Municipalitățile ce aparțin Unității Locale de Sănătate din Avezzano-Sulmona Basilicata: Matera și Potenza Calabria: Catanzaro, Cosenza, Crotone, Reggio Calabria, Vibo Valentia Campania: Caserta, Benevento, Avellino, Napoli, Salerno Lazio: Frosinone, Latină Molise: Isernia, Campobasso Sicilia: Agrigento, Cătănia, Caltanissetta, Enna, Messina, Palermo, Ragusa, Siracusa și Trapani Malta(*) Zona B (serotipul 2) Italia Abruzzo: L'Aquila cu exceptia tuturor Municipalităților ce aparțin Unității Locale de Sănătate din Avezzano-Sulmona Lazio: Viterbo, Romă, Rieti Marche: Ascoli
NORMA SANITARĂ VETERINARA*) din 17 noiembrie 2004 privind recunoaşterea zonelor de protecţie şi de supraveghere în ceea ce priveşte boala limbii albastre pentru luarea unor măsuri de protecţie a teritoriului României faţă de aceasta boala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164750_a_166079]
-
în cadrul NATO. A.1. În planul dezvoltării relațiilor bilaterale, Guvernul României va avea în vedere: - consolidarea prioritară a relațiilor cu țările Uniunii Europene și S.U.A.; - dezvoltarea cooperării economice, tehnico-științifice și culturale cu China, spațiul vest-balcanic, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și țările Americii Latine; - consolidarea și extinderea relațiilor de cooperare cu Sfântul Scaun, Israel și Japonia. A.2. În planul relațiilor cu organisme internaționale și dezvoltării relațiilor multilaterale, Guvernul României va aplica următoarele politici: - integrarea României în Uniunea Europeană conform calendarului asumat unilateral de Guvernul
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
o măsură mai mică 4 și 16) Italia Abruzzo: Chieti, toate Municipalitățile ce aparțin Unității Locale de Sănătate din Avezzano-Sulmona Basilicata: Matera și Potenza Calabria: Catanzaro, Cosenza, Crotone, Reggio Calabria, Vibo Valentia Campania: Caserta, Benevento, Avellino, Napoli, Salerno Lazio: Frosinone, Latină Molise: Isernia, Campobasso Sicilia: Agrigento, Cătănia, Caltanissetta, Enna, Messina, Palermo, Ragusa, Siracusa și Trapani Malta(*) Zona B (serotipul 2) Italia Abruzzo: L'Aquila cu exceptia tuturor Municipalităților ce aparțin Unității Locale de Sănătate din Avezzano-Sulmona Lazio: Viterbo, Romă, Rieti Marche: Ascoli
ORDIN nr. 119 din 17 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind recunoaşterea zonelor de protecţie şi de supraveghere în ceea ce priveşte boala limbii albastre pentru luarea unor măsuri de protecţie a teritoriului României faţă de aceasta boala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163713_a_165042]
-
Gecui Ruxandra-Georgiana, născută la 10 septembrie 1979 în București, România, fiica lui Gecui Adrian și Lavinia-Maura, cu domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, 1121 University Blvd, W # 312, Silver Spring, MD 20902, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Latină nr. 28, sectorul 2. 61. Sebestyen Bela-Robert, născut la 10 iulie 1972 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Sebestyen Adalbert și Aurica, cu domiciliul actual în Austria, 1230 Viena, A. Baumgartnerstr. 125/10/19, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 920 din 14 august 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151737_a_153066]
-
și va trebui să obțină o nouă agreare din partea autorității competențe înainte de a putea fi utilizat pentru transportul mărfurilor sub acoperirea carnetului T.I.R. Anexă 5 PLĂCILE T.I.R. 1. Plăcile vor avea dimensiunile: 250/400 mm. 2. Literele T.I.R., cu caractere latine majuscule, vor avea o înălțime de 200 mm și o grosime de cel putin 20 mm. Ele vor fi de culoare albă pe un fond albastru. Anexă 6 NOTE EXPLICATIVE Introducere i) Conform dispozițiilor art. 43 din prezenta convenție, notele
CONVENŢIE VAMALĂ din 14 noiembrie 1975 relativă la tranSportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenţia T.I.R.)*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151760_a_153089]
-
expres în foaia cu subiectele de examen), care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum și cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Candidații pot introduce în săli și folosi în timpul examenului acele materiale (dicționar la disciplina Limba latină, planul de conturi la disciplina Contabilitate) a căror posibilitate de utilizare este menționată explicit pe subiectul de examen. Profesorii supraveghetori vor verifica respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziții duce la sancționarea supraveghetorilor și la eliminarea
ORDIN nr. 4.785 din 1 septembrie 2003 privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156659_a_157988]
-
expres în foaia cu subiectele de examen), care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum și cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Candidații pot introduce în săli și folosi în timpul examenului acele materiale (dicționar la disciplina Limba latină, planul de conturi la disciplina Contabilitate) a căror posibilitate de utilizare este menționată explicit pe subiectul de examen. Profesorii supraveghetori vor verifica respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziții duce la sancționarea supraveghetorilor și la eliminarea
METODOLOGIE din 1 septembrie 2003 de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156660_a_157989]
-
de informații agențiilor bilaterale și multilaterale competențe cu privire la reuniunile de coordonare și încurajarea implicării lor active; și ... c) furnizarea altor informații care pot fi relevante pentru stabilirea sau îmbunătățirea proceselor de coordonare. ... Anexă 3 Anexă DE APLICARE REGIONALĂ PENTRU AMERICA LATINĂ ȘI CARAIBE Articolul 1 Scopul Scopul prezenței anexe este de a stabili liniile generale directoare pentru aplicarea efectivă a convenției în regiunea Americii Latine și Caraibe, luând în considerare condițiile sale specifice. Articolul 2 Condiții specifice regiunii America Latină și Caraibe
CONVENTIA NATIUNILOR UNITE din 17 iunie 1994 pentru combaterea desertificarii în tarile afectate grav de seceta şi/sau de desertificare, în special în Africa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157214_a_158543]
-
relevante pentru stabilirea sau îmbunătățirea proceselor de coordonare. ... Anexă 3 Anexă DE APLICARE REGIONALĂ PENTRU AMERICA LATINĂ ȘI CARAIBE Articolul 1 Scopul Scopul prezenței anexe este de a stabili liniile generale directoare pentru aplicarea efectivă a convenției în regiunea Americii Latine și Caraibe, luând în considerare condițiile sale specifice. Articolul 2 Condiții specifice regiunii America Latină și Caraibe În acord cu dispozițiile convenției, părțile vor lua în considerare următoarele condiții specifice regiunii: a) existența de mari întinderi de pământ, care sunt vulnerabile
CONVENTIA NATIUNILOR UNITE din 17 iunie 1994 pentru combaterea desertificarii în tarile afectate grav de seceta şi/sau de desertificare, în special în Africa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157214_a_158543]
-
Înscrisurile vor putea fi scrise de mână, cu mașina sau imprimate în orice mod în total sau numai în parte și completate cu mâna sau cu mașina. În toate cazurile, înscrisurile vor trebui redactate în limba română și cu caractere latine, citeț, curat și fără prescurtări. Înscrisurile destinate a fi traduse într'o limbă străină se vor putea redacta fie pe două coloane, cuprinzînd în prima coloană textul în limba română, iar în cea de a doua textul tradus în limba
LEGE nr. 358 din 3 iulie 1944 pentru autentificarea şi legalizarea înscrisurilor, pentru învestirea cu dată certă şi legalizarea copiilor de pe înscrisuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156607_a_157936]
-
și în limba greacă cu ajutorul dicționarului; - Să interiorizeze modelele și regulile care structurează sub sistemele limbii grecești (lexical, morfologic și sintactic); - Să identifice cuvintele moștenite și împrumutate din limba greacă în limba română, fie direct, fie prin împrumut prin intermediul limbii latine; - Să transforme enunțul conform regulilor gramaticale; - Să utilizeze elementele lexico-gramaticale în contexte noi; - Să utilizeze curent și pertinent informații literare, istorice, științe din cultura greacă; - Să stăpâneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii, a analizei gramaticale, stilistice și a interpretării
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Lukianos. 3. Xenophon. 4. Homeros ("Iliada" și "Odiseea"). 5. Hesiodos ("Munci și zile") 6. Herodotos. 7. Demosthenes. 8. Platon. 9. Aristoteles. 10. Apollonios. 11. Thukydides. 12. Aischylos. 13. Sofocles. 14. Euripides 15. "Noul Testament" și "Sfinții părinți" PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA LATINĂ 1. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții claselor de liceu vor susține examenul de limba latină, cu următoarea structură: - proba scrisă, ca probă la alegere; - competențele de evaluat, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]