11,805 matches
-
loc suficient dar nu depinde de ei. în curte se află capelă care adăpostește peșteră magilor. Acolo s-au ascuns magii de frica lui Irod. Intrând în capelă coborî mai multe trepte și multe ai de văzut. Mult m-am mirat cum au putut să se adăpostească sub piatră dar grijă Milostivului Dumnezeu i-a îndrumat să-i scape de răutatea lui Irod. Ne închinam la icoane și aprindem câte o lumânare. Plecăm fericiți de tot ce am văzut. Biserică Sfanțului
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
vezi. Dar timpul nu ne lasă lângă Domnul, are el meșteșugul lui viclean. Este un grec ce îți dă voie să intri dar nu te lasă mult, cam 5 minute și te scoate imediat cu forța... Deși când intri rămâi mirat de tot ce vezi. Apoi te grăbești să te rogi măcar un pic, dar abia te descătușezi la rugăciune și te pomenești că te poftește afară din Sfanțul Mormânt. Dar numai să vă vedeți acolo, ca Domnul are El grijă
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și cașcaval. Doamne, ce minune! Peșteră este în coasta unui munte în puștiul Hozeva. Cu multă anevoie se urcă la peșteră. Acum sunt vreo trei călugări. Sunt râvnitori la rugăciune și milostenie. Sunt foarte ospitalieri deși sunt foarte săraci. Te miri cum trăiesc. Cu cuvântul lui Dumnezeu cred. Asta-i ține cu suflare, că-s piele și os. Dar sunt sfinți după comportamentul și smerenia lor. Mare bucurie au când vine vreun pelerin la ei și le mulțumește pentru vizita. Se
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
să ne mai odihnim. Privim Cerul și cugetam la cele ce nu se văd. Că toată ziua alergăm în toate direcțiile, parcă ne mâna cineva să nu mai avem timp să privim în sus la Tatăl. Poate și El se miră de ce alergăm după multe în zadar. Doar El se îngrijește de noi. Noi să ne ostenim doar cu poruncile Lui. Dar uităm uneori și de noi. în acel zid sunt mii și zeci de mii de biletele sau acatiste, aș
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
1957 ! Apoi, imediat, una și mai tare : nici piesele lui Shakespeare nu le-a citit pe toate ! Titus Andronicus, trilogia Henry VI, jumătate din Richard II, Comedia erorilor, All’s well that ends well ̀ și așteaptă încă lectura. Se miră și el, dar asta e, și nu se jenează s-o spună. Ce pot gândi cărturarii serioși despre un om de teatru englez, actor și regizor, care până la 85 de ani a omis să citească texte shakespeariene profesional obligatorii ? Gândească
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
n-au fost, iar admiratorii lor, infatuați și oportuniști, uluiesc prin imbecilitate. Priviți evenimentele ce se desfășoară accelerat și spectaculos sub ochii noștri. Și-ar fi imaginat „realiștii” așa ceva? Pe noi, „naivii”, adică pe noi, lucizii, evenimentele acestea nu ne miră. Nu le mai speram, dar nu ne miră. Cum apare azi celebra întrebare a lui Stalin, așa de gustată de lumea unui Averell Harriman : „Câte divizii are Papa?”. Triumful oligofreniei S-au împlinit patru decenii de când în sinistra toamnă a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
oportuniști, uluiesc prin imbecilitate. Priviți evenimentele ce se desfășoară accelerat și spectaculos sub ochii noștri. Și-ar fi imaginat „realiștii” așa ceva? Pe noi, „naivii”, adică pe noi, lucizii, evenimentele acestea nu ne miră. Nu le mai speram, dar nu ne miră. Cum apare azi celebra întrebare a lui Stalin, așa de gustată de lumea unui Averell Harriman : „Câte divizii are Papa?”. Triumful oligofreniei S-au împlinit patru decenii de când în sinistra toamnă a unui an bogat în dezastre s-a săvârșit
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
bine precizat” (Insula lui Euthanasius, București, 1943, pp. 210-211 și 288 ; tot ce citez aici, făcând trimitere la acest volum, citisem cu mult înainte în Revista Fundațiilor regale). Că spunea asta despre Divina Commedie și despre Faust nu m-a mirat, firește ; văzusem și eu că în aceste opere nu se intră cu una, cu două, încercasem de câteva ori și până atunci nu izbutisem. Ce m-a surprins atunci a fost să găsesc, dat la paritate cu cele două capodopere
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
citat notabil din vreun poet (cu excepția câtorva versuri din Cantilena lui Dan Botta, reproduse cu intenție mai curând malițioasă, așa mi s-a părut, într-un episod din Întoarcerea din Rai) ; pe Arghezi nu-l prețuia, pe Bacovia nici atât (se mira mult, în anii din urmă, de cota înaltă atinsă de acesta în evaluările criticii noastre după ultimul război). Din marea poezie a lumii, doar exemple care pot ilustra sensuri inițiatice, citate din interes științific și nicidecum estetic (de pildă din
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
le știam de la Noica și pe care multe le cunoștea desigur și Cioran, fiind vorba de episoade interbelice, cele ce aflasem despre Petre Țuțea din pușcărie. Nu-mi amintesc deloc când, unde și prin cine am făcut cunoștință (și mă mir de această uitare : a fost prima întâlnire cu un om legendar și fabulos, întâlnire ce venea după o îndelungă pregătire, ca intrările în scenă ale lui Stavroghin și Versilov în Demonii și în Adolescentul - sau a lui Cațavencu în Scrisoarea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și știm, noi știm, cât sunt de bune. Cât sunt de bune pentru noi, aceștia, pentru noi lumea. Am vorbit de arta lui Virgil Mazilescu, adică de meșteșugul lui, de care era firește conștient și responsabil, oricât de mult se mira de rezultat. Dar de poezia care se făcea prin el, adică de ceea ce e propriu-zis creația, era inocent și iresponsabil. Cum iresponsabil (și în fond inocent) era și în viață. Câți nu l-au blamat pentru asta, Doamne ! Nu era
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Toată vara, se scula de noapte, făcea mâncare și pentru copiii de acasă și pentru oamenii care mergeau la muncile câmpului, mulgea vaca, da drumul și hrană la păsări și apoi pleca deodată cu tata „la câmp”. Nu m-am mirat că prășea la porumb, că lucra în vie, că muncea la arie ca orice bărbat, dar m-am mirat că era în stare să tragă coasa ca orice bărbat, alături de tata, zile în șir, chiar săptămâni. . .De altfel, în 18
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
muncile câmpului, mulgea vaca, da drumul și hrană la păsări și apoi pleca deodată cu tata „la câmp”. Nu m-am mirat că prășea la porumb, că lucra în vie, că muncea la arie ca orice bărbat, dar m-am mirat că era în stare să tragă coasa ca orice bărbat, alături de tata, zile în șir, chiar săptămâni. . .De altfel, în 18 iunie 1922, mama era la prășit porumbul, departe de casă, în câmp, când au prins-o durerile ”facerii”, . și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
carele cu muniție și armament și caii ofițerilor noștri, în marginea pădurii, ca să aduc de acolo carul cu muniție. Am făcut cale întoarsă pe drumul pe care venisem. Din partea ungurilor s-au tras focuri de armă împotriva noastră. Ne-am mirat pentru că știam că acolo sunt ostași români, dar am mers mai departe. A mai venit o rafală asupra noastră, care ne-a obligat să ne ascundem într-o groapă cu mărăcini de pe marginea drumului. Când ieșeam din groapă cineva din partea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
adevăratul meu chip pe care l-am uzat ca pe o mască de teatru. Mă simt mai bine după ce am gândit aceste cuvinte în prima noapte de An Nou fără René. Fața mea s-a schimbat între timp. Prietenii sunt mirați vorbindu-mi de „noua ta frumusețe”. O enigmă hormonală după traumă și eliminarea unui cheag de sânge despre care crezusem că era „copilul nostru postum”. Bucata de sânge plină de mister în care el vroia să se prelungească și prin
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
să doarmă cât mai puțin, adăugând că vom dormi destul când vom muri. Peste tot văd urmele cuvintelor și chiar ale pașilor lui. Se pare că este cu mine și mă privește mereu din spațiul invizibil pentru mine. Toată lumea se miră de cruzimea de care sunt capabili copiii. În Anglia, doi copii l-au bătut pe un altul mai mic, de doi ani, până când l-au omorât. Cei doi vor fi judecați și condamnați pe viață. Aici, în Suedia, o asemenea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
al terenurilor aurifere din Africa (Congo Belge). Se pregătea minuțios pentru descinderea foarte periculoasă. Vedeam toate lucrurile lui, inclusiv cărțile de studiu, bibliile în toate limbile pe care le cunoaște, hainele, vestele de catifea, cravatele de pastor, tot, tot! Mă miram, dar nu vroiam să-l supăr spunându-i că trebuie să coboare cu un bagaj ușor. M-am trezit brusc, cu melancolie - nu-mi aminteam dacă l-am îmbrățișat sau nu. Mai târziu, după o zi pierdută în bla, bla
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și am deschis, crezând că e poștașul. Era Rune (Gomer), cu un buchet mare de lăcrămioare! Altădată obișnuia să mi le pună într-un săculeț, atârnate de clanța ușii, dar acum a venit personal să mi le dea. M-am mirat, e un domn foarte serios, a fost șeful poliției din Stockholm, acum e în comitetul de conducere din Biserica „Adolf Fredrik”. O cunosc pe soția sa, Dagmar, o personalitate. S-ar putea spune că ne simpatizăm foarte mult. Dar acum
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
colocvial al textelor, evocările se citesc cu interes și, în cazul celor mai vârstnici, se vor citi cu o firească și nostalgică emoție. Panoramic artistic. Când văd ce văd Și aud ce aud, Caut să mă regăsesc Și nu mă miră Că gândesc ce gândesc! Către cititori Prezentul volum cuprinde cronici publicate după spectacole ale Operei ieșene. Am ales, pentru comentarii, doar spectacolele care mi sau părut evenimente importante. Am apreciat calitatea spectacolului de la un moment dat, în ansamblul său. Am
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
facă o cruce mare, mare de tot. Dumnezeu cu mila! Am închis ochii și în așteptarea îngrozitoarei mușcături am simțit lincăiala caldă și umedă a limbii fiarei pe spatele palmei. L-am mângâiat pe cap iar câinele se uita oarecum mirat la lacrimile care curgeau din colțul ochilor. A urmat a doua cruce mare a doamnei Sipiur, o îmbrățișare de mamă și gata. Făceam parte din familie. Totul ar fi decurs normal dacă părinții și-ar fi trimis copiii la școală
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la Urși-Vâlvoi. Directoarea școlii, o fată tânără, ne-a primit cu dragoste și înțelegere. La fel primarul, preotul și toată lumea. Ordinul guvernului ca toate instituțiile să-i sprijine pe refugiați era îndeplinit din suflet și nu din subordonare funcționărească. Mă mir și acum cum, din câte ouă a adus prin buzunare primarul, nici unul n-a reușit să se spargă. De la preot am primit vin roșu, bun pentru dat la copii, să-și mai revină. Lecțiile le făceam pe malul unui pârâu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
învățătoare. Apreciez că , dacă ar fi după dumneavoastră, războiul s-ar fi încheiat înainte de a începe. - și ar mai fi ceva... - Ce? - Ne-ar trebui niște medicamente pentru dezinfectat fântânile. Sunt focare de febră tifoidă. Deja cred că v-ați mirat de câte victime face boala. - Există așa ceva? - Întrebați sătenii. și au întrebat. Boală neboală, dacă ar fi fost după ei, numai să scape de armata de ocupație, ar fi astupat toate fântânile satului. Oricum satul a rămas al sătenilor iar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
s-a întâmplat nimic, dar aș vrea să vă întreb ceva. Când ne-ați instalat, m-ați lăsat uitată în primărie, flămândă și obosită. Nu cunoșteam pe nimeni. Atunci de ce nu v-ați făcut griji pentru mine, am întrebat-o, mirându-mă de îndrăzneala mea. Sunteți obligate să vă mutați în comună cu familia, mi-a repetat pentru a nu știu câta oară, evitând răspunsul la întrebarea mea îndrăzneață. M-a invitat să urc în mașină. A oprit la sediul C.
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mult?, am întrebat nedumerită și supărată. Și de ce trebuia să faceți cinci găini?” Între timp, foamea dispăruse și nu-mi doream decât să ajung la comună și să dorm. „-Câte una de fiecare”, a spus blonda cea grasă, privindu-mă mirată de 135 întrebare și de supărarea mea. „-Au fost bătrâne, mânca-le-ar hulpea de orătănii” a spus cealaltă femeie, în timp ce așeza pe masă toate cele necesare. Am apucat o găină de un picior și am încercat să rup o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
proaspăt. Bikinii aveau scris pe spate ce zi a săptămânii era. Chiloții erau cumpărați de la solar, de la sârboaice și erau scandalos de mici pentru acele timpuri. Svetlana vindea și țigări Kent și țigări B.T., vindea și săpunuri Fa, Lux sau Mira, ojă, parfumuri Chanel. Avea de vânzare aur, blugi originali, dar și haine „la pachet” și ciorapi italieni lycra. Era cineva Svetlana! Pe ea eram geloasă, pe ea o invidia toată lumea. Renunțase la serviciul din fabrică. Amantul ei era procuror. Svetlana
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]