11,487 matches
-
aplicare și erau menite să ajute mai ales țăranul înstărit. Problemele rurale i-au convins pe liberali că era necesară o nouă reformă agrară mai cuprinzătoare. Astfel, la sfârșitul anului 1913, Ionel Brătianu a propus o expropriere parțială a marilor moșii particulare. d) Legi pentru încurajarea industriei în 1895 a fost adoptată legea minelor prin care bogățiile subsolului, cu excepția petrolului, au trecut în proprietatea statului, creându-se astfel condiții mai bune pentru exploatarea lor; în 1912 a fost adoptată o nouă
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Grigorescu că „este sat de clăcași”, deși, la data respectivă, el abia se înfiripa din răzeșii umbrăreșteni mutați pe terasa de est a apei Bârladului, în urma marilor inundații din acești ani. Ori că satul Torcești ar fi fost „înființat pe moșia boierului Paul Balș”, iar satele Slobozia, Tămășeni și Siliștea „au fost înființate pe moșia boierului Suțu în anul 1864” și alte asemenea inadmisibile erori și confuzii. A lipsit, probabil, mediul prielnic pentru o corectă informare și cunoaștere, astfel încât despre un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din răzeșii umbrăreșteni mutați pe terasa de est a apei Bârladului, în urma marilor inundații din acești ani. Ori că satul Torcești ar fi fost „înființat pe moșia boierului Paul Balș”, iar satele Slobozia, Tămășeni și Siliștea „au fost înființate pe moșia boierului Suțu în anul 1864” și alte asemenea inadmisibile erori și confuzii. A lipsit, probabil, mediul prielnic pentru o corectă informare și cunoaștere, astfel încât despre un istoric al satelor noastre întocmit anterior nu se poate vorbi. Pentru alcătuirea lucrării de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numeau localnicii), de fapt un loc arabil la marginea sud-vestică a vetrei satului Umbrărești-răzeși, în suprafață de 1, 5 ha, ce aparținea în perioada interbelică grefierului Ioan Dimitriu, moștenire de la socrul său cu numele Sobieschi, unul din descendenții bătrânului de moșie cu același nume de pe vatra răzășească a Umbrăreștilor. Prin 1940, grefierul a pus lucrători să taie acei copaci bătrâni, dispărând și această mărturie a pădurii seculare ce acoperea aceste locuri. Găsim dovada existenței întinsei păduri de altădată, prin care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
purta numele de satul Umbrărești, aici fiind vatra sătească din care vor „roi” satele din jur, rămase tot timpul în hotarul ce se va numi și va fi obștea Umbrăreștilor. Pe hotarul Umbrărești-Barcea, teritoriu care înainte de cooperativizare aparținea în întregime moșiei Umbrărești, iar acum o parte aparține comunei Barcea, se găsesc multe și diverse vestigii arheologice. Am identificat pe acest loc un bogat și interesant complex arheologic, neexplorat prin săpături. Este situat pe malul stâng al Bârladului, între plantația de salcâmi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
conving asupra existenței unei civilizații geto-dacică numită clasică în literatura de specialitate, adunate pe parcursul mai multor decenii din locurile amintite: La Bucur, Pe Casadie, Pe Bahnă, în zona hotarului Umbrărești-Barcea din lunca Bârladului, Pe Boiereasca, loc situat la nord de moșia răzeșească și căruia îi spuneam în copilărie „pe din sus” (o expresie a noastră și nu un nume propriu). Dar pot fi văzute urme de acest fel și în spațiul dintre satele Slobozia și Umbrărești-Deal, loc numit de către părinții noștri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
certifică descendența satelor românești din străvechi structuri teritoriale, cum ar fi sat din latinescul fossatum, cătun cu origine traco-ilirică, apoi traco-iliricul moș și, alături de el, latinescul veteranus, care a dat în limba română termenul bătrân, cu înțelesul unei părți de moșie moștenită dintr-un hotar anume. Alt argument de natură lingvistică, prin care se dovedește vechimea și sorgintea vechii obști sătești la români, rezidă din pluralul întâlnit în denumirea așezărilor, ce trebuie puse în corelație cu tradițiile întemeierii satelor românești. De
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mic, de om de mijloc, palmă sau stânjen gospod, dar și domnesc. Spre exemplu, într-o hotarnică privind un teritoriu de pe cuprinsul comunei noastre se preciza că în „... ispisocul lui Constantin Voievod din 7196 (1687) noiembrie 30“ se arăta că moșia Tămășenii, a Corpăceștilor, mergea pe atunci, adică măsura în curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi consideră „proști” și îi transformă în stânjeni „de om de mijloc”, obținând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache Stamatin, pentru niște părți de moșie ale vornicului Ștefan Catargiul, se menționează că într-un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși, au fost piatră și că, în vremea muscalilor di pi urmă, o au luat-o niște soldați și o au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeșilor, „oamenii buni și bătrâni”, acesta din urmă fiind un vestigiu juridic extrem de îndepărtat în timp. Din domeniul efectuării hotărniciilor este necesar să reținem un aspect deosebit de important pentru ceea ce urmează să relatăm. Este vorba de întinderea egală și lovirea moșiilor vecine la capetele lor. Pentru a înțelege pe deplin și corect fenomenul cu privire la limita moșiilor vecine în capetele lor, un vestigiu social-economic de maximă însemnătate spre a dovedi vechimea satelor din zona dată și modul lor de organizare, trebuie să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timp. Din domeniul efectuării hotărniciilor este necesar să reținem un aspect deosebit de important pentru ceea ce urmează să relatăm. Este vorba de întinderea egală și lovirea moșiilor vecine la capetele lor. Pentru a înțelege pe deplin și corect fenomenul cu privire la limita moșiilor vecine în capetele lor, un vestigiu social-economic de maximă însemnătate spre a dovedi vechimea satelor din zona dată și modul lor de organizare, trebuie să apelăm la exemple concrete. Luăm ca exemplu o hotarnică a moșiei vecine, Durăști, în care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
corect fenomenul cu privire la limita moșiilor vecine în capetele lor, un vestigiu social-economic de maximă însemnătate spre a dovedi vechimea satelor din zona dată și modul lor de organizare, trebuie să apelăm la exemple concrete. Luăm ca exemplu o hotarnică a moșiei vecine, Durăști, în care se arată cum marginea ei „se lovește în capete cu moșia Cudalbii, iar pe din sus dă coaste cu moșia Drăgăneștii, iar pe din gios dă coaste cu moșia Trohăneștii” (Barcea actuală). Să reținem și cea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spre a dovedi vechimea satelor din zona dată și modul lor de organizare, trebuie să apelăm la exemple concrete. Luăm ca exemplu o hotarnică a moșiei vecine, Durăști, în care se arată cum marginea ei „se lovește în capete cu moșia Cudalbii, iar pe din sus dă coaste cu moșia Drăgăneștii, iar pe din gios dă coaste cu moșia Trohăneștii” (Barcea actuală). Să reținem și cea mai importantă noțiune și cel mai elocvent concept demn de semnalat: „colțul moșiei Durăștilor, unde
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
modul lor de organizare, trebuie să apelăm la exemple concrete. Luăm ca exemplu o hotarnică a moșiei vecine, Durăști, în care se arată cum marginea ei „se lovește în capete cu moșia Cudalbii, iar pe din sus dă coaste cu moșia Drăgăneștii, iar pe din gios dă coaste cu moșia Trohăneștii” (Barcea actuală). Să reținem și cea mai importantă noțiune și cel mai elocvent concept demn de semnalat: „colțul moșiei Durăștilor, unde rămâne în gios Trohăneștii, în care colț de moșie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
concrete. Luăm ca exemplu o hotarnică a moșiei vecine, Durăști, în care se arată cum marginea ei „se lovește în capete cu moșia Cudalbii, iar pe din sus dă coaste cu moșia Drăgăneștii, iar pe din gios dă coaste cu moșia Trohăneștii” (Barcea actuală). Să reținem și cea mai importantă noțiune și cel mai elocvent concept demn de semnalat: „colțul moșiei Durăștilor, unde rămâne în gios Trohăneștii, în care colț de moșie au fost piatră hotar vechi”, numit și „cheutoare”, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
capete cu moșia Cudalbii, iar pe din sus dă coaste cu moșia Drăgăneștii, iar pe din gios dă coaste cu moșia Trohăneștii” (Barcea actuală). Să reținem și cea mai importantă noțiune și cel mai elocvent concept demn de semnalat: „colțul moșiei Durăștilor, unde rămâne în gios Trohăneștii, în care colț de moșie au fost piatră hotar vechi”, numit și „cheutoare”, cu sensul de încheietură între hotarele vecine, un fel de piatră unghiulară de la construcții, căci hotărnicia, în mentalitatea vremii vechi, era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia Drăgăneștii, iar pe din gios dă coaste cu moșia Trohăneștii” (Barcea actuală). Să reținem și cea mai importantă noțiune și cel mai elocvent concept demn de semnalat: „colțul moșiei Durăștilor, unde rămâne în gios Trohăneștii, în care colț de moșie au fost piatră hotar vechi”, numit și „cheutoare”, cu sensul de încheietură între hotarele vecine, un fel de piatră unghiulară de la construcții, căci hotărnicia, în mentalitatea vremii vechi, era comparabilă cu un edificiu ce se dorea a fi de mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce se dorea a fi de mare importanță și durabilitate. Iată și un exemplu dintr-o altă hotarnică din partea nordică a Moldovei. Într-o carte domnească, dată de Alexandru Constantin Moruzi vv., privind o hotărnicie din 20 martie 1803 pentru moșiile Voronețul și Bușăuca de la ținutul Orheiului, prima a boierului Manolachi Donici biv vel spătar, iar a doua a vel logofătului de Țara de Sus, Mihail Sturza, se precizează că ele se despărțeau la capete înainte de reclamata „împresurare prin linii drepte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
biv vel spătar, iar a doua a vel logofătului de Țara de Sus, Mihail Sturza, se precizează că ele se despărțeau la capete înainte de reclamata „împresurare prin linii drepte, adică dintr-o piatră ce esti chiotoare și colț la capătul moșiilor de sus numite și pără în ceialaltă piatră ce esti chiotoare și colț moșiilor. Și așa să se despartă”. Noțiunea din hotărnicie referitoare la colțurile moșiilor, prezintă un interes deosebit pentru înțelegerea și posibilitatea înfăptuirii mentale și intuitive a procesului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sturza, se precizează că ele se despărțeau la capete înainte de reclamata „împresurare prin linii drepte, adică dintr-o piatră ce esti chiotoare și colț la capătul moșiilor de sus numite și pără în ceialaltă piatră ce esti chiotoare și colț moșiilor. Și așa să se despartă”. Noțiunea din hotărnicie referitoare la colțurile moșiilor, prezintă un interes deosebit pentru înțelegerea și posibilitatea înfăptuirii mentale și intuitive a procesului de reconstituire a vechilor structuri teritoriale cu semnificația lor istorică, reconstituire ce se poate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin linii drepte, adică dintr-o piatră ce esti chiotoare și colț la capătul moșiilor de sus numite și pără în ceialaltă piatră ce esti chiotoare și colț moșiilor. Și așa să se despartă”. Noțiunea din hotărnicie referitoare la colțurile moșiilor, prezintă un interes deosebit pentru înțelegerea și posibilitatea înfăptuirii mentale și intuitive a procesului de reconstituire a vechilor structuri teritoriale cu semnificația lor istorică, reconstituire ce se poate face atât pe baza documentelor din categoria acelora din care am citat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor istorică, reconstituire ce se poate face atât pe baza documentelor din categoria acelora din care am citat, cât și pe aceea a cunoașterii concrete a teritoriului afectat de vechile structuri. Noțiunea și conceptul enunțate prin expresia de colț al moșiilor, în cazul că le cunoaștem și le pătrundem sensul dat prin hotărnicii, ne ajută să interpretăm în mod corect și să lămurim fenomenul puțin cunoscut și aproape deloc abordat în lucrările specifice, anume fenomenul numit însorărire. Îl aflăm pus în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iași, 1887, p. 342-348, autorul a urmărit, probabil, să-și instruiască contemporanii (acum și posteritatea !) cu sensurile unor termeni din documente vechi ori păstrați în cutume. Conachi definește noțiunea de însorărire în felul următor: „Însorărirea între două sau mai multe moșii este o legiuire pe care s-au întemeiat pururea judecățile în Moldova, în lipsă de scrisori vechi arătătoare de semne sau măsurătoare; la așa întâmplare, să pomăzuiesc (aici, cu sensul se apreciază - I. S.) hotărârile în lat după numărul siliștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au întemeiat pururea judecățile în Moldova, în lipsă de scrisori vechi arătătoare de semne sau măsurătoare; la așa întâmplare, să pomăzuiesc (aici, cu sensul se apreciază - I. S.) hotărârile în lat după numărul siliștilor, iară lungul după granița însorăritelor moșii dacă dovadă de scurtarea lor nu este sau prin scrisori, sau prin stăpânire stâlpită și pacinică... Moșiile date din locuri domnești nu sunt supuse la regulile moșiilor de a avea lățimea și lungimea, nici la ale însorăririlor, pentru că acestea fiind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la așa întâmplare, să pomăzuiesc (aici, cu sensul se apreciază - I. S.) hotărârile în lat după numărul siliștilor, iară lungul după granița însorăritelor moșii dacă dovadă de scurtarea lor nu este sau prin scrisori, sau prin stăpânire stâlpită și pacinică... Moșiile date din locuri domnești nu sunt supuse la regulile moșiilor de a avea lățimea și lungimea, nici la ale însorăririlor, pentru că acestea fiind bucăți de loc, rupte din locurile domnești, pot fi rotunde și în mai multe colțuri, precum au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]