12,372 matches
-
ei , Mihai Eminescu , Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici . Una dintre temele întâlnite în ,, Amintiri ’’ este și cea a copilăriei , jocului și joacă , si semnificațiile ei . Această temă este evidențiata cel mai bine prin limbajul folosit de autor, prin tehnică narativa care-l face mereu pe cititor să-și continue opera , stârnindu-i curiozitatea și umorul în universul humuleștean care reprezintă familia , bucuriile , jocurile , fericirea , o existență într-o colectivitate prietenoasă , o viață sub semnul tradiției care presupune și sărbătoare , dar
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
inclus în ultima clipă, a avut parte de o neașteptat de bună primire. Comentatorii cărții s-au oprit la el în mod special, unii aducând vorba, cu multă bunăvoință, despre ceva ce li s-a părut că ar fi harul narativ al autorului. L-aș fi avut, dar nu știusem, precum eroul lui Molière. Firește că această întâmpinare nu m-a lăsat nepăsător. Ba pot spune că m-a încurajat să scriu și alte texte de aceeași factură: și evocatoare, și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de vii. Viața aceasta strălucitoare, mirifică, ar fi putut să înghețe, desigur, în imagini convenționale de album de nu era umorul neîntrecutei povestitoare, inteligența, talentul ei de-a învia oameni și vremuri. Acestea trecuseră și în scrisul ei, aceste haruri narative, vreau să spun, și mai puțin lumea de grandoare și fast în care trăise până la jumătatea vieții. Printr-o reacție instinctivă de opunere și poate printr-un reflex de refugiu, lumea literaturii sale este, în tot spiritul ei adânc, țărănească
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
discret în paginile de critică propriu-zisă și mai vizibil, lucru firesc, în aceste pagini de amintiri (deghizate!) publicate în 1994. Ele sunt pline, într-adevăr, de culoare și de viață epică, de concretețe evocatoare, izbutind să recompună, cu evidentă îndemânare narativă, imaginea unor vechi (unele foarte vechi) întâmplări din lumea noastră literară și a celor care le-au fost protagoniști. Despre ce fel de „deghizare“ este vorba în amintirile sale, Crohmălniceanu ne lămurește în chiar primul paragraf al cuvân tului înainte
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
lui Zaharia Stancu, un aspect stilistic, sunt elementul care declanșează amintirile despre acest scriitor, despre acest lider necontestat al scriitorimii române din anii ’70,a cărui prezență a marcat memorabil acel interval. Sau, în cazul lui Sadoveanu, referirea la ceremonialul narativ din proza lui, tot un aspect stilistic, sau de tehnică literară, trimite la evocarea omului Sadoveanu, surprins în atitudini, în gesturi consonante, cum îi apar memorialistului, cu factura stilistică a operei. La drept vorbind, nu se poate spune precis cine
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
interesau cel mai mult formele inedite, înnoirile, un apanaj desigur al tinereții, dar astfel a fost și în scrisul său, îndeosebi în primele cărți, care toate îl arată pe Titel foarte preocupat de „sincronizare“, de adoptarea celor mai noi tehnici narative. Apt de entuziasme, de mari jubilații subite, Sorin Titel reacționa totuși selectiv, pentru că avea spirit critic. Era bonom, prietenos, părea dispus să îmbrățișeze totul cu universală bunăvoință, dar de fapt nu îmbrățișa chiar totul și nici nu evita să spună
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
întâlniri cu români aflați în trecere prin Paris, când mai nota impresii de lectură sau transcria din corespondența purtată cu români din țară sau de prin alte locuri ale lumii, deci după această perioadă de calm epic, cum spuneam, ritmurile narative se precipită odată cu factura evenimentelor trăite. Aceasta din momentul în care, la București, are loc, la mijlocul lunii iulie, cutremurul ideologic. El determină unele reacții de împotrivire ale scrii torimii, mai voalate la București și mai tranșante la Paris, unde Breban
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Vladimir Streinu, N. Manolescu etc. ci și Cornel Ungureanu, Mircea Tomuș, Eugen Simion, care vedeau acum în bucățile publicate „opere încărcate de metafore” ori de „atmosfera care lipsise până atunci” în literatura română, care, nebănuit, deveneau „capodopere ale prozei românești narative”. Cum scrisese Vladimir Streinu în prefață, „proza voiculesciană dădea povestirii românești o altă vârstă literară”, și-a „croit un drum în literatura universală”. Sonetele erau caracterizate „operă unică în concepția și structura literaturii noastre”, renăscute. „O împlinire magistrală”, le socotea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Brothers", în Renaissance Studies în Honour of Hans Baron, Anthony Molho and John Tedeschi (eds), Northem Illinois University Press, Dekalb, 1971, pp. 409-444. Capitolul XI Eternitatea lumii și gândirea istorică renascentista* În scopul de a dezvolta formă non-providențială a istoriei narative care este precursoarea scrierilor istorice moderne, a trebuit că umaniștii italieni din secolul al XV-lea să-și elibereze narațiunile de acele prime lucruri din trecutul îndepărtat care sunt explicate în Biblie. Geologia și știința evoluționistă nu existau încă pentru
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cititorilor cu o disciplină combativa. Dar cei mai mulți istorici accepta că există o diferență între teleologie și etiologie și că aceasta din urmă este obiectul istoriei. Aristotel a ajutat la codificarea distincției într-un mod pe care scriitorii renascentiști de istorie narativa par să-l fi înțeles. În discuțiile sale despre schimbare, el a separat cauzele teleologice sau "finale" de cele "materiale", "formale" și, cele mai importante pentru un om de știință și istoric, cauze "eficiente"4. Un mod de a descrie
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Christianity and Islam, vol. 2, Harvard University Press, Cambridge, 1947. Zellini, Paolo, A Brief History of Infinity, trans. David Marsh, Penguin Books, Londra, 2004. Capitolul XII Narațiunea istorică a Renașterii italiene* În timpul Renașterii timpurii în Italia a apărut un gen narativ distinct de scriere a istoriei, moștenit de multe dintre scrierile istorice de astăzi. Istoricii renascentiști au accentuat mai cu seamă elemental uman, decat dimensiunea divină a istoriei. Ei au experimentat ceea ce se numeste periodizarea istorică, dezvoltând ceea ce avea să devină
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
istoriei, dar compuse de fapt de către istorici au fost selecționate și publicate separat pentru folosul viitorilor oameni de stat. Pe fundalul unei producții de mii de istorii mai mici și cronici, Renașterea italiană a dat naștere unei serii de istorii narative impresionante și lizibile, scrise pe banda de către distinși autori italieni care continuă să fie printre cei mai buni ghizi ai noștri în perioada modernă timpurie, atât în Italia, cât și în lume. Istoricii moderni mai au încă de făcut progrese
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lucrări se refereau la regaliatea (Kronungsfahrt) lui Henric al VII-lea al Luxemburgului între 1310-1314 și la perioada de după moartea sa din 13217. Deși acestea au arătat o nouă preocupare pentru elocventa, ele au rămas în continuare exemple ale stilului narativ sallustian care fost frecvent în Evul Mediu 8. Scriind cu o generatie mai tarziu, la mijlocul secolului al XIV-lea, Francesco Petrarca, cunoscut în lumea vorbitoare de limbă engleză că "Petrarch", a manifestat o sensibilitate istorică cu totul diferită. Stilul a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pretindea că au fost emise de către Cezar și Nero13. Prietenul său mai tanar și corespondentul Coluccio Salutați a deșteptat interesul pentru astfel de preocupări în Florența, unde a devenit cancelar. Deși Salutați, ca și Petrarca, nu a scris o istorie narativa, el a studiat mărturiile istorice cu un ochi critic, stabilind prioritatea informațiilor din texte și judecând în consecință acuratețea lor14. Salutați a contribuit la introducerea studierii grecilor în Florența, si aceasta a constat în citirea istoricilor greci, mai ales Tucidide
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
contribuit la introducerea studierii grecilor în Florența, si aceasta a constat în citirea istoricilor greci, mai ales Tucidide și Polybius, care par să fi avut o influență decisivă asupra prietenului lui Salutați, Leonardo Bruni, care va scrie într-un stil narativ devenit model pentru istoriografia ulterioară renascentista 15. Historiae Florentini populi [Istoria Poporului Florentin] a lui Leonardo Bruni, începută în 1415 și încheiată în 1442, a avut un impact puternic asupra contemporanilor. Că și Istoria Romei a lui Liviu, Istoria Florenței
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
substanțial diferite de comunele din Evul Mediu a avut repercusiuni semnificative asupra scrisului istoric. Bruni și urmașii săi în ale scrisului istoric din Florența și din alte state italiene au adoptat o nouă abordare critică a surselor, iar stilul lor narativ a fost mai coerent și mai elocvent decât cronică medievală, insă istoriile lor nu au fost neutre din punct de vedere ideologic 23. Istoriile lui Bruni sunt citite adesea astăzi că o încercare de a legitimă hegemonia Florenței asupra altor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a scrie o istorie a cuceririi regatului a trebuit să fie scurtata, devenind biografia tatălui lui Alfonso, Gesta Ferdinandi regis aragonum [Istoria lui Ferdinand, rege al aragonezilor], compusă în 1445-1446. Acesta a fost singura lucrare a lui Valla de istorie narativa. Deși ea se ridică la standardul riguros stabilit pentru adevărul istoric, însoțită de o înclinație de a spune adevărul despre putere -, "încă de atunci", după cum scrie un istoric modern "Ferdinando, de fapt, ațipea în timpul intervențiilor ambasadorilor și încă de atunci
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Poporul Florentin a fost destinată unor lucruri mărețe. Nu au existat învingători în noile istorii doar lupta după lupta, prădarea orașelor, precum și un mare număr de schimbări violente de regim. Istoricii au desfășurat, uneori, o muncă superbă în impunerea ordinii narative cu privire la evenimentele pe care le descriau, dar direcția în care acele evenimente au fost puse în mișcare a rămas fundamental nesigură. Cei mai influenți istorici ai "Generației 1500" au venit de la Florența, acolo unde s-a scris mai puțin istoric
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
modelului lui Bruni în critică legendelor medievale, descrierile lui Thomas Wolsey din cărțile ulterioare dezvăluie un autor eminamente familiarizat cu realitățile secolului al XVI-lea50. Dincolo de toți acești istorici, Francesco Guicciardini din Florența a fost acela care a scris capodoperă istoriei narative renascentiste. Guicciardini a făcut două eforturi substanțiale, dar incomplete, de a istorisi despre orașul său natal, Storie fiorentine [Istorii florentine] (scrisă între 1508-1510), acoperind perioda de la 1382 la 1506, si Cose fiorentine [Chestiuni florentine] (scrisă între 1527-1534) care relata istoria
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
avut, uneori pretenții arheologismul, de exemplu, sau hegemonia spaniolă, sau apariția unei "arte a istoriei" academice (ars historica), despre care se presupunea că înlătura lucrul real52 a existat, de asemenea, o credință implicită potrivit căreia cultură Countra-Reformei a provocat istoria narativa renascentista, genul care a prosperat, în ciuda modificărilor, și în timpul barocului 53. Cu toate acestea, cu fiecare deceniu care trece, eticheta barocului pierde mult din specificitatea să. Separarea barocului italian din nordul Europei este mult mai greu de realizat acum când
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
barocului italian din nordul Europei este mult mai greu de realizat acum când istoricii subliniază convergență tendințelor culturale și sociale în spațiile catolice și protestante în timpul unei vârste commune de "confesionalizare"54. Acest lucru este valabil mai ales pentru istoria narativa italiană, pentru capodoperele sfârșitului secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, aparținând în mod clar unei filiații renascentiste care a trecut de la Bruni prin Machiavelli și Guicciardini. Și multi cititori din Europa de Nord care au achiziționat lucrări italiene
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de Guido Bentivoglio. Importantă pentru evoluțiile ulterioare în istoriografia europeană a acestor povestiri scrise de italieni ai Renașterii târzii a fost confirmată de către nimeni altul decât Edward Hyde, conte de Clarendon care a fost, fără îndoială, cel mai mare istoric narativ din Anglia secolului al XVII-lea. Într-un eseu din anii 1660, " Despre viața activă și contemplativa", Clarendon i-a menționat că demni de laudă pe Davila și Bentivoglio, în același timp respingând că greoaie Annales et Historiae de rebus
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
nivel compozițional" ci și la nivelul "micro-structural, cel al formelor, stilurilor și prozodiei". Exegetul este pregătit de-acum a urmări "zona filosoficului", care în proză, bunăoară, propune "o mixtură de secvențe textuale, un gen hibrid, construit sintagmatic din fragmente textuale narative, dialogale, epistolare, eseistice, ironice, retorice", ducând totul într-o zonă a fantasticului în care "visul devine la nivel narativ modul de organizare textuală" (se emplifică prin nuvela Sărmanul Dionis). Tot în zona problematicii filosofice în gândirea eminesciană, se oprește asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
urmări "zona filosoficului", care în proză, bunăoară, propune "o mixtură de secvențe textuale, un gen hibrid, construit sintagmatic din fragmente textuale narative, dialogale, epistolare, eseistice, ironice, retorice", ducând totul într-o zonă a fantasticului în care "visul devine la nivel narativ modul de organizare textuală" (se emplifică prin nuvela Sărmanul Dionis). Tot în zona problematicii filosofice în gândirea eminesciană, se oprește asupra alternativei Ființă/Neființă, așa cum apare în "viziunea arheului eminescian" ("Principiul Ființei/Neființei, ca principiu al Identității, cu nume eminescian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de mine "lumea posibilă" a Luceafărului și o alta, cea a lui Hyperion, ca "proiecții de ontologii diferit structurate" /.../din punctul meu de vedere, figura divinului se poate dezambiguiza în poem prin asumarea consecințelor evaluative ale sintagmei extrem rezumative a narativului poetic: Luceafărul devine Hyperion") ș.a.m.d., în diferend sau în consens cu Petru Creția, Ion Negoițescu, Zoe Dimitrescu-Bușulenga, Lucian Blaga, dar și Irina Petraș, Mircea Cărtărescu, Cicerone Poghirc și mulți alții. Tematic vorbind, studiile din actualul volum, gravitează în jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]