15,863 matches
-
distanțe mari și merituoși primeau burse pentru a plăti cantina și cazarea. La școlile din comuna Hudești, în anul școlar 1951/1952 s-au înființat primele detașamente de pionieri care aveau ca scop educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de patria română și față de poporul român precum și organizarea de activități în timpul liber al copiilor. De îndrumarea activităților copiilor se ocupau la început învățătorii tineri ca mai apoi să se ocupe învățătorii claselor respective și diriginții. în anul școlar 1961-1962 sa generalizat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
război mondial. După ce România a stat doi ani în neutralitate, ea a intrat în război împotriva Puterilor Centrale, îndeplinind astfel năzuința fierbinte a maselor populare din ambele părți ale Carpaților-de a desăvârși unitatea națională a românilor, prin unirea Transilvaniei cu patria mamă. La declanșarea războiului, Regimentul 29 Dorobanți din garnizoana Dorohoi, a început mobilizarea în cazărmi încă din noaptea de 14/15 august 1916. în cadrul regimentului și a dublurii sale - Regimentul 69 Infanterie din Dorohoi au fost mobilizați majoritatea bărbaților din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe dușmani apărând cu mari jertfe fiecare bucățică de pământ. Faptele de vitejie ale ostașilor români amintite de veteranii din Hudești care au luptat la Mărășești, Mărăști și Oituz constituie un simbol al eroismului, o neuitată pildă de apărare a patriei, a pământului strămoșesc, de slujire a ideii de libertate și independență națională. în luptele duse în cadrul Regimentului 29 Infanterie precum și în regimentele 59 și 69 Infanterie, în care erau mobilizați, și-au jertfit viața pentru patrie 208 militari din comuna
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pildă de apărare a patriei, a pământului strămoșesc, de slujire a ideii de libertate și independență națională. în luptele duse în cadrul Regimentului 29 Infanterie precum și în regimentele 59 și 69 Infanterie, în care erau mobilizați, și-au jertfit viața pentru patrie 208 militari din comuna Hudești dintre care amintim pe: sublocotenentul Ionel I. Frank, sergenții Antochi Constantin și Alexoaie Gheorghe, soldații Brumă Vasile, Buliga Chirică, Dănilă Ioan, Cantea Toader, Sofronescu Gheorghe, Neghiuc Gheorghe, Zlei Nicolae etc. Un mare număr de luptători
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu ocazia centenarului Școlii Vatra. Pentru faptele lor glorioase de arme n-avem decât să rostim cu mândrie următoarele cuvinte: Glorie eternă eroilor și veteranilor din comuna Hudești, care au luptat în războaiele de neatârnare și reîntregire a neamului românesc - Patria recunoscătoare! Ca semn al prețuirii și aprecierii faptelor de arme, eroismului și sacrificiului hudeștenilor a fost alcătuit un volum care se intitulează Veteranii din Hudești povestesc autori fiind col. (r) Ilie Culișniuc - Olaru și cpt (r)Gheorghe Apătăchioae . Pentru verificarea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
descoperiri și de a le găsi aplicațiile practice prin metodele sale de cercetare. La trecerea sa prin viața pământească, profesorul Luca poate fi mulțumit de realizările obținute în rodnica sa activitate pe tărâm științific, de felul cum și-a servit patria și locurile natale, cu exemplară dăruire și pentru îndeplinirea nobilelor sale idealuri. De asemenea, noi, locuitorii comunei Hudești, trebuie să fim mândri cu fiul acestei comuni, plecat de pe locul natal, care și-a făcut cu cinste datoria prin întreaga lui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
perioada interbelică, se punea mare preț pe aniversarea unor evenimente istorice cu un profund caracter patriotic. Nu exista an să nu se organizeze acțiuni deosebite cu prilejul aniversării Unirii din 1859, a Marii Uniri de la 1918, a unirii Basarabiei cu patria mamă, a zilelor de 10 și 25 mai. După instaurarea regimului din septembrie 1940, la această școală se primește o circulară de o duritate extremă cerând măsuri de schimbare severă a stării de lucruri de atunci. Se cerea să dispară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înv. Pietraru Dumitru. Repertoriul corurilor dirijate de prof. N. Guragata a fost axat totdeauna pe probleme ce frământau masele de oameni ai muncii. A pus un mare accent pe cântece patriotice, cântece despre muncă și pace, cântece despre frumusețile naturii patriei noastre. Personal a compus cântece pe 2 și 4 voci, apreciate de oamenii de cultură. Echipa corală a fost însoțită de fiecare dată de formația de dansuri instruită de frații Costache, Gheorghe și Vasile Jacotă care în 1948 a obținut
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
al confucianismului și al taoismului, în vederea trecerii mai ușoare a spiritului în lumea morților. Confucius, care s-a născut la jumătatea secolului al VI-lea î.e.n. în provincia Shandong, propovăduia că singurul sacrilegiu este încălcarea regulii pietății față de familie, șef, patrie sau împărat. Tradiția taoistă, veche de peste 5.000 de ani, este un cumul de tradiții și practici magico-religioase, care se respectă și astăzi. În ambele tradiții părinții trebuie respectați și după moarte. O nouă variantă este lansarea cimitirului virtual gratuit
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
ospătau lăsând intenționat băutura și resturile culinare drept hrană blajinilor și morților neștiuți. Astăzi, ritualul sacru al blajinilor, cu rosturile sale metafizice bine definite, ia forma hedonistă a unor banale petreceri câmpenești. Sub chipul "duminicalismului" (Andrei Pleșu), poporul invadează pădurile patriei destrăbălându-se bahic și culinar. Gratarul, micii și berica simbolizează reala indiferență a multora dintre noi față de sensurile spirituale ale Paștelui Blajinilor. Aceste stranii creaturi mitologice ne invită, cu alte cuvinte, să ne asumăm o urgentă și necesară lecție de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sufletului; c) nevoia de împlinire spirituală; d) speranța unei vieți mai bune (venituri consistente, profesii sigure, succes social și economic etc.); e) dorința de vindecare a unor boli grave/incurabile; f) credința în miracolele provocate de atingerea moaștelor ; g) căutarea "patriei cerești"3; h) eventuala doză de conformism și stereotipie prezente în ritualul pelerinajului; l) (non) existența "pelerinajelor de ispășire" motivate de existența unor grave păcate și a unor veritabile fărădelegi . Ca ipoteză de lucru susțin că pelerinajul religios din România
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
mărar și pătrunjel..."; "Ioana îi zice eroului să-i bage aparatul în priză..."; "când veni fata, băiatul îi mângâie pisoiul...". Și istoricii au de ce să se "bucure". Nu este exclus să ajungă la ei mari iubitori și știutori ai istoriei patriei. Este vorba de peripețiile lui Robinson Crusoe după ce pleacă din Troia"; În China trăiește foarte multă lume care mănâncă o abundență de orez, se încheie la gât și a inventat guma de la capătul creionului..."; "Răscoala de la Bobîlna a început pe
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
trufaș al cancelariilor de la Petersburg, principiul care a ucis Obșteasca Adunare în cursul anului trecut reapare astăzi mai viu decât oricând și împuternicitul companiei rusești de mine nu se sfiește să adreseze A. S. S. Domnului Țării Românești, pe ruinele libertăților patriei sale, petiția aici anexată. Acesta o apostilează în mod favorabil, adresând-o sfatului său care o face să izbândească. Apoi, după ce dă seamă de hotărârea Patriarhului, care pronunță divorțul dintre amanta Domnului și soțul ei, divorț pe care mitropolitul țării
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
au de îndeplinit, atât față de Puterea Suzerană, cât și față de acea Protectoare, niște îndatoriri pozitive, cărora ele n-ar putea să se sustragă fără consimțământul prealabil al uneia sau al alteia. Uitând că cea mai mare parte din îmbunătățirile asigurate patriei lor sunt datorate numai protecției binevoitoare a Rusiei, ei (șefii mișcării) resping această protecție, pentru a reclama acea a altor puteri. Datoriile lor față de Poartă nu sunt mai puțin grav disprețuite... Numai faptul că au invocat, în sprijinul pretențiilor lor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de nesuferit. Generalul Lüders făcuse, se zice, în puținul timp petrecut aici, o mică avere, prin mijloace foarte ușoare, în poziția în care se găsea, și „care nu sunt osândite nici de moravurile țării, nici, zice-se, de acele ale patriei sale”. Domnul Moldovei ar fi dorit ca Poarta să-i pună de-a dreptul întrebarea dacă momentul de a retrage din țară oștirile celor două împărății a sosit, spre a putea răspunde afirmativ și a scăpa astfel de zdrobitoarea sarcină
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Are curajul să-l înfrunte pe teribilul Stalin și abilitatea să tragă foloasele cuvenite de la un Occident care ar fi dat orice numai să câștige „războiul rece”. Incontestabil s-a confundat de multe ori, până în 1980, cănd moare, cu istoria patriei sale. CAPITOLUL AL III-LEA Războiul „comuniștilor” Pretextând constituirea unei zone de protecție la hotarele estice, U.R.S.S. și-a extins propriul sistem socialpolitic asupra statelor aflate în centrul și răsăritul Europei. Foarte repede relațiile dintre țările blocului comunist au
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
controlului asupra țărilor pe care și le dorea în „lagărul socialist.” Era pentru prima dată, când un lider comunist, conducător de stat, îndrăznea să înfrunte supremația „tătucului”. El se erija, pe de o parte, în partizan fervent al intereselor propriei patrii, contestând principiile internaționaliste, pentru ca, în al doilea rând, să promoveze pentru partidul său un rol independent. Contesta și respingea în chip explicit pretențiile de monopolizare a adevărului, dogmă cominternista conform căreia toți comuniștii trebuiau evaluați după atitudinea lor față de Uniunea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Condițiile noi, în care evoluează relațiile internaționale, impun o redefinire a noțiunii de patriotism, orice om al muncii urmând a fi convins că Uniunea Sovietică nu este o țară oarecare, ci „reprezintă cel mai puternic scut al independenței propriei sale patrii, cel mai puternic sprijin al dezvoltării democratice, al înfloririi economice, al eliberării definive a poporului său de exploatarea capitalisă”. Se critică vehement „naționalismul burghez”, similar celui promovat pe teritoriul iugoslav de Draja Mihailovici sau la români de „partidele burghezo-moșierești care
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
altă parte era subliniată ideea luptei pentru pace, slogan, cum s-a văzut, extrem de îndrăgit pe atunci, în vederea zădărnicirii planurilor „criminale provocatoare de război ale imperialiștilor spioni și trădători, de țeapă clicii fasciste a lui I.B. Tito, descoperită recent în patria noastră”. Precizam, în legătură cu extrasul de mai sus, ca în ziua de 1 august începuse la Tribunalul Militar din București procesul unui „grup de spioni și trădători aflați în slujba serviciului de spionaj al clicii fasciste titoiste de la Belgrad”. Grupul era
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
grup de 11 cetățeni români de origine sârbă, sub acuzația de spionaj în favoarea Iugoslaviei și a „puterilor imperialiste”. Aceste sentințe, consemna publicația gorjeana, „arată clar că poporul nostru retează fără milă ghiarele acelora care încearcă să le înfigă în trupul patrie noastre”. Rețeaua se ocupă cu răspândirea de broșuri „pline de otravă minciunii titoiste, cu înarmarea de bande teroriste și caută să smulgă Banatul”. Se urmărea cu evidență învrăjbirea românilor cu minoritarii sârbi „pentru că Tito să aibă pricina ca să ceară alipirea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
agricole la suprafață de maxim 10 hectare, în cazuri excepționale 15. Ulterior, au fost luate măsuri pentru susținerea agricultorilor prin credite și subvenții și sau făcut investiții în mecanizare, chimizare, irigații. Pe aceste evoluții complexe, gorjenii sunt informați că în patria natală a lui Tito, Croația, în satul Glina, aproape de Zagreb, poliția a arestat un numar de aproximativ 200 țărani „care opuseseră rezistență autorităților titoiste ce luau cu forța de la țărani cereale din noua recolta”. Conform spuselor publicației, Iugoslavia ar fi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cerealelor aflate în depozitele amenajate de acestea. Relevant pentru atmosferă ostilă regimului de la Belgrad, ce domnea în țara noastră, ni se pare atitudinea unei muncitoare de la I.C.S. „Alimentară” Târgu-Jiu, Dănița Pandilovici, o emigranta desigur, care îi critică public pe liderii patriei sale. Invocând „Apelul de la Stockholm”, se angaja că va milită „pentru înlăturarea regimului fascist și pentru readucerea Iugoslaviei în rândul popoarelor libere, făcând ca clica fascista, trădătoare, a lui Tito - Rankovici să-și primească pedeapsă binemeritata”. Evoluții similare au intervenit
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ale închisorilor”. Pentru că efectul să fie deplin, autorul articolului relatează despre modul cum și-au exercitat votul marinării de pe vasul „Harkov”. Gh. Manda, originar din Turnu-Severin, se adresează colegilor săi cărora le mărturisește că și-a exprimat voința „pentru înflorirea patriei noastre, pentru pace, împotriva călâului Tito.” Rând pe rând, ceilalți marinari și lucrători au avut „cuvinte de ură la adresa lui Tito”. Același număr al ziarului publică o caricatură reprezentându-l pe Tito primind dolari americani, cu mâna dreaptă, în șapca de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
acest fond tensionat, la 9 septembrie 1951, în orașul Turnu-Severin s-a derulat o adunare a tineretului „pentru a demască mârșăviile puse la cale de titoiști împotriva țării noastre”. Inginerul Victor Sarghin a subliniat în cuvântul sau „cum cresc în patria noastră, că din pământ, mărețele hidrocentrale și furnale, cum se dezvoltă industria noastră, cum agricultură este mai superioară”. Din păcate toate aceste înfăptuiri „sunt privite cu ochi răi de imperialiștii americanoenglezi, de clica fascista a lui Tito”, care printr-o
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
defăimarea poporului iugoslav și a lui Tito”. Prin atitudinea să demnă, susține publicistul Marin Dumitru, întro lucrare recentă, a blocat ședința Biroului P.M.R. Constantă unde a afirmat fără echivoc că-l percepe pe liderul iugoslav drept „luptător partizan în apărarea patriei sale, luptând cot la cot cu partizanii iugoslavi de toate naționalitățile, în tranșee în timpul celui deal doilea razboi mondial cu riscul vieții”. O astfel de poziție nu avea cum să rămână nesancționata de către mai marii regimului. Într-o asemenea situație
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]