11,078 matches
-
de lagăre aflate atât în partea europeană a Imperiului Rus, cât și în Siberia în regiunea Omsk și . Deoarece în proporție covârșitoare prizonierii etnici români erau la origine țărani, aceștia au fost repartizați mai ales în zonele agricole. Lagărele de prizonieri de război rusești au fost în mare parte, instalate în vechi , pe câmpuri de concentrare sau în tabere de exerciții ale Armatei Imperiale Ruse. Deoarece mulți dintre marii proprietari ruși care au folosit ca mână de lucru prizonieri au fost
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Lagărele de prizonieri de război rusești au fost în mare parte, instalate în vechi , pe câmpuri de concentrare sau în tabere de exerciții ale Armatei Imperiale Ruse. Deoarece mulți dintre marii proprietari ruși care au folosit ca mână de lucru prizonieri au fost filogermani sau filoaustrieci - având mulți dintre ei ascendență germană sau austriacă, supravegherea activităților lucrative pe domenii a fost adesea încredințată unor ofițeri aparținând popoarelor respective. Mai mult, comandanții lagărelor au păstrat organizarea militară austro-ungară a prizonierilor. Regimul rezervat
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de lucru prizonieri au fost filogermani sau filoaustrieci - având mulți dintre ei ascendență germană sau austriacă, supravegherea activităților lucrative pe domenii a fost adesea încredințată unor ofițeri aparținând popoarelor respective. Mai mult, comandanții lagărelor au păstrat organizarea militară austro-ungară a prizonierilor. Regimul rezervat de autoritățile ruse etnicilor români prizonieri din armata austro-ungară a fost unul foarte greu. Muncile grele la care au fost supuși alături de dorul de casă, hrana puțină - la limita supraviețuirii, gerurile iernilor rusești, abuzurile și discriminările, precum și bolile
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
având mulți dintre ei ascendență germană sau austriacă, supravegherea activităților lucrative pe domenii a fost adesea încredințată unor ofițeri aparținând popoarelor respective. Mai mult, comandanții lagărelor au păstrat organizarea militară austro-ungară a prizonierilor. Regimul rezervat de autoritățile ruse etnicilor români prizonieri din armata austro-ungară a fost unul foarte greu. Muncile grele la care au fost supuși alături de dorul de casă, hrana puțină - la limita supraviețuirii, gerurile iernilor rusești, abuzurile și discriminările, precum și bolile slab tratate din cauza lipsei cvasi-generale de medicamente au
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
murdar, de multe ori amestecat cu nisip și ciorbă - de felul unor lături, în care colcăiau gândacii. La Berezovka se putea comunica cu autoritățile ruse numai prin intermediul unui maior austriac. La Celiabinsk cel mai rău bătuți au fost românii, iar prizonierii slavi și români au făcut cele mai grele munci, în timp ce prizonierii maghiari și austrieci au fost protejați de autorități. Ca efect al condițiilor umane și sanitare, acești prizonieri etnici români au ajuns să arate foarte slăbiți. Discriminarea a mers până
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
unor lături, în care colcăiau gândacii. La Berezovka se putea comunica cu autoritățile ruse numai prin intermediul unui maior austriac. La Celiabinsk cel mai rău bătuți au fost românii, iar prizonierii slavi și români au făcut cele mai grele munci, în timp ce prizonierii maghiari și austrieci au fost protejați de autorități. Ca efect al condițiilor umane și sanitare, acești prizonieri etnici români au ajuns să arate foarte slăbiți. Discriminarea a mers până într-atât încât reprezentanții Crucii Roșii au dat ajutoare românilor numai
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
maior austriac. La Celiabinsk cel mai rău bătuți au fost românii, iar prizonierii slavi și români au făcut cele mai grele munci, în timp ce prizonierii maghiari și austrieci au fost protejați de autorități. Ca efect al condițiilor umane și sanitare, acești prizonieri etnici români au ajuns să arate foarte slăbiți. Discriminarea a mers până într-atât încât reprezentanții Crucii Roșii au dat ajutoare românilor numai dacă aceștia s-au declarat maghiari, deoarece respectivele ajutoare au fost împărțite numai ungurilor, germanilor și polonezilor
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
să arate foarte slăbiți. Discriminarea a mers până într-atât încât reprezentanții Crucii Roșii au dat ajutoare românilor numai dacă aceștia s-au declarat maghiari, deoarece respectivele ajutoare au fost împărțite numai ungurilor, germanilor și polonezilor. Posibilitățile financiare, atât ale prizonierilor (fie ei simpli soldați, subofițeri sau ofițeri), cât și ale celor care s-au angajat ulterior ca voluntari, au fost extrem de reduse. Acestea s-au limitat la micile solde plătite conform normelor de drept internațional de autoritățile ruse, solde care
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
la micile solde plătite conform normelor de drept internațional de autoritățile ruse, solde care abia dacă ajungeau pentru asigurarea existenței. Chiar și în condițiile deschiderii în luna octombrie 1917 a unei subscripții publice pentru constituirea unui fond de ajutorare al prizonierilor români din Rusia, bolnavi sau invalizi de război - inapți de a-și asigura traiul prin muncă, precum și a inițierii unor donații private în bani făcute de către persoane sau asociații filantropice, cerințele financiare au putut fi acoperite doar într-o foarte
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
aici lupta pentru eliberarea Transilvaniei. În fruntea lor s-au aflat vechiul memorandist Vasile Lucaciu și poetul Octavian Goga. Dată fiind închiderea graniței României cu Rusia pe perioada neutralității, imigrația ardelenească din Regat nu s-a putut interesa de soarta prizonierilor transilvăneni, considerați de statul român drept o problemă internă a Austro-Ungariei. Inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers intrarea României în război, apărând încă de la începutul conflictului mondial, deoarece mulți dintre prizonieri au dorit să
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
poetul Octavian Goga. Dată fiind închiderea graniței României cu Rusia pe perioada neutralității, imigrația ardelenească din Regat nu s-a putut interesa de soarta prizonierilor transilvăneni, considerați de statul român drept o problemă internă a Austro-Ungariei. Inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers intrarea României în război, apărând încă de la începutul conflictului mondial, deoarece mulți dintre prizonieri au dorit să se alăture efortului militar de distrugere a Imperiului Dualist. Cu predilecție, această inițiativă s-a datorat
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
interesa de soarta prizonierilor transilvăneni, considerați de statul român drept o problemă internă a Austro-Ungariei. Inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari a premers intrarea României în război, apărând încă de la începutul conflictului mondial, deoarece mulți dintre prizonieri au dorit să se alăture efortului militar de distrugere a Imperiului Dualist. Cu predilecție, această inițiativă s-a datorat intelectualilor aflați printre captivi și refugiaților transilvăneni din Regat, cu susținerea grupărilor proantantiste din țară. În condițiile neutralității României această acțiune
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
dar a constituit un mesaj politic cu impact semnificativ pentru susținătorii participării Armatei Române la efortul de război. Conform celor scrise de ziarele rusești din epocă, simpla știre a intrării regatului României în război a făcut ca 40 000 dintre prizonieri să solicite înrolarea în trupele române, dar cererea acestora a fost respinsă de către autoritățile țariste. Mai mult, cei care au insistat în continuare cerând eliberarea și înrolarea în Armata Română, au avut de suferit. În România anilor neutralității, atitudinea oficialităților
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
dar cererea acestora a fost respinsă de către autoritățile țariste. Mai mult, cei care au insistat în continuare cerând eliberarea și înrolarea în Armata Română, au avut de suferit. În România anilor neutralității, atitudinea oficialităților centrale față de preocupările de organizare a prizonierilor ardeleni și bucovineni a fost de totală indiferență. Mai mult, reprezentanți oficiali români din cadrul consulatelor de la Moscova și Odesa și cei ai Legației de la Petrograd, au refuzat să discute cu prizonierii români care au venit să vorbească personal. De asemenea
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
neutralității, atitudinea oficialităților centrale față de preocupările de organizare a prizonierilor ardeleni și bucovineni a fost de totală indiferență. Mai mult, reprezentanți oficiali români din cadrul consulatelor de la Moscova și Odesa și cei ai Legației de la Petrograd, au refuzat să discute cu prizonierii români care au venit să vorbească personal. De asemenea - la ordinul ministrului plenipotențiar Diamandy, nu au răspuns scrisorilor venite de la prizonierii români din lagăre. În prima fază, autoritățile politice și militare din Regat au tratat cu indiferență și neîncredere inițiativa
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
oficiali români din cadrul consulatelor de la Moscova și Odesa și cei ai Legației de la Petrograd, au refuzat să discute cu prizonierii români care au venit să vorbească personal. De asemenea - la ordinul ministrului plenipotențiar Diamandy, nu au răspuns scrisorilor venite de la prizonierii români din lagăre. În prima fază, autoritățile politice și militare din Regat au tratat cu indiferență și neîncredere inițiativa unor intelectuali ardeleni și bucovineni din Rusia, de a fi organizate unități de voluntari dintre prizonieri. Spre diferență de autorități, demersul
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
au răspuns scrisorilor venite de la prizonierii români din lagăre. În prima fază, autoritățile politice și militare din Regat au tratat cu indiferență și neîncredere inițiativa unor intelectuali ardeleni și bucovineni din Rusia, de a fi organizate unități de voluntari dintre prizonieri. Spre diferență de autorități, demersul a fost sprijinit însă de cei aflați în refugiu în România. Mulți dintre voluntari au considerat însă atitudinea autorităților jignitoare, iar pe alocuri ea s-a dovedit a fi demobilizatoare. Aceasta s-a întâmplat atât
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
valoare a semnificației politice a voluntariatului - care reprezenta însăși contestarea Dublei Monarhi de către cetățenii ei. Nu numai devotamentul ardelenilor și bucovinenilor față de România a fost contestat, ci a existat și suspiciunea unora precum că soluția voluntariatului a fost aleasă de către prizonierii din Rusia, doar pentru a scăpa din captivitate sau pentru a facilita pătrunderea propagandei și a spionajului inamice în tabăra română. Atitudinea s-a schimbat doar după șocul campaniei dezastruoase din 1916, odată cu declanșarea activității de refacere a Armatei Române
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
din captivitate sau pentru a facilita pătrunderea propagandei și a spionajului inamice în tabăra română. Atitudinea s-a schimbat doar după șocul campaniei dezastruoase din 1916, odată cu declanșarea activității de refacere a Armatei Române. Conștienți de faptul că nu toți prizonierii vor putea fi primiți în rândurile Armatei Române, unii dintre aceștia și-au exprimat dorința de a contribui prin donații la efortul de război. Mulți alții dintre prizonieri au evitat până la urmă înrolarea, fie din cauza faptului că au împărtășit alte
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
activității de refacere a Armatei Române. Conștienți de faptul că nu toți prizonierii vor putea fi primiți în rândurile Armatei Române, unii dintre aceștia și-au exprimat dorința de a contribui prin donații la efortul de război. Mulți alții dintre prizonieri au evitat până la urmă înrolarea, fie din cauza faptului că au împărtășit alte convingeri, fie temerii pentru familiile lor rămase acasă, fie incapacității fizice sau invalidității. Insuccesele trupelor române din anul 1916 au avut de asemenea, o influență demoralizatoare. La modul
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
închisă ermetic de ruși, astfel că voluntarii au pierdut contactul cu Regatul, contact care fusese stabilit în anii de neutralitate. Deoarece guvernul țarist avea nevoie de mână de lucru pe marile moșii și în fabrici, a privit cu rezervă eliberarea prizonierilor și s-a împotrivit acesteia. La manifestarea rezervei politicii guvernului rus a contribuit și lipsa de simpatie pentru o acțiune care nu ar fi corespuns scopurilor politice postbelice, existența unui stat român puternic rezultat din unirea provinciilor locuite de români
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
fiind de natură să constituie o piedică în calea planurilor ruse de expansiune spre Peninsula Balcanică și Europa Centrală. Totuși în octombrie 1916 la insistențele guvernului român, guvernul țarist a acceptat să permită trecerea în Regat a 15.000 de prizonieri etnici români, în schimbul a 15.000 de prizonieri germani și austrieci. În urma unor circulare date de comandamentul rus, ofițerilor, subofițerilor și intelectualilor cu grade inferioare aflați în lagăre (nu și simplilor soldați), li s-a permis încadrarea în Armata Română
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
calea planurilor ruse de expansiune spre Peninsula Balcanică și Europa Centrală. Totuși în octombrie 1916 la insistențele guvernului român, guvernul țarist a acceptat să permită trecerea în Regat a 15.000 de prizonieri etnici români, în schimbul a 15.000 de prizonieri germani și austrieci. În urma unor circulare date de comandamentul rus, ofițerilor, subofițerilor și intelectualilor cu grade inferioare aflați în lagăre (nu și simplilor soldați), li s-a permis încadrarea în Armata Română. Lagărul de prizonieri de război de la Darnița a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
în schimbul a 15.000 de prizonieri germani și austrieci. În urma unor circulare date de comandamentul rus, ofițerilor, subofițerilor și intelectualilor cu grade inferioare aflați în lagăre (nu și simplilor soldați), li s-a permis încadrarea în Armata Română. Lagărul de prizonieri de război de la Darnița a fost desemnat de STAVKA la data de 1/13 septembrie 1916, ca loc de concentrare a prizonierilor care au dorit să se înroleze ca voluntari în Armata Română. În aceeași zi fruntașii ardeleni Vasile Lucaciu
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
inferioare aflați în lagăre (nu și simplilor soldați), li s-a permis încadrarea în Armata Română. Lagărul de prizonieri de război de la Darnița a fost desemnat de STAVKA la data de 1/13 septembrie 1916, ca loc de concentrare a prizonierilor care au dorit să se înroleze ca voluntari în Armata Română. În aceeași zi fruntașii ardeleni Vasile Lucaciu, Octavian Goga și Octavian C. Tăslăuanu, au înaintat Consiliului de Miniștri din capitala României, un memoriu în care au solicitat Guvernului Român
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]