KorAP: Find »[drukola/base=propagandă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...435 436 437 ...448 >

11,188 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

lume. Principiul comun care a stat la baza diferitelor definiții 42 ale acestui fenomen este folosirea deliberată a informației în diferite scopuri (politice, militare), în vederea ralierii opiniei publice sau a anumitor grupări la un obiectiv propus 43. Timpul istoric al propagandei are două dimensiuni: un trecut mitic, glorios prin care națiunea își definește identitatea sa istorică și un viitor ce presupune aceeași încărcătură eroică. Propaganda își are originea într-o mitologie a eliberării și a mântuirii și folosește un limbaj alegoric

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în vederea ralierii opiniei publice sau a anumitor grupări la un obiectiv propus 43. Timpul istoric al propagandei are două dimensiuni: un trecut mitic, glorios prin care națiunea își definește identitatea sa istorică și un viitor ce presupune aceeași încărcătură eroică. Propaganda își are originea într-o mitologie a eliberării și a mântuirii și folosește un limbaj alegoric, bogat în imagini, cu formule simple și imperative 44. Așa cum se poate identifica un "timp istoric" al propagandei, a fost conceput și un set

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
viitor ce presupune aceeași încărcătură eroică. Propaganda își are originea într-o mitologie a eliberării și a mântuirii și folosește un limbaj alegoric, bogat în imagini, cu formule simple și imperative 44. Așa cum se poate identifica un "timp istoric" al propagandei, a fost conceput și un set de reguli ce condiționează reușita acesteia, dar și pe cea a contrapropagandei 45: diferențierea grupurilor de indivizi care trebuie influențați, stabilirea scopurilor, crearea de organisme care să îndeplinească aceste scopuri, definitivarea formelor de acțiune

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
stabilirea scopurilor, crearea de organisme care să îndeplinească aceste scopuri, definitivarea formelor de acțiune propagandistică, conceperea unui plan de campanie, crearea unui centru de comandă, controlul permanent al rezultatelor obținute 46. Au fost identificate și principalele principii de funcționare a propagandei: simplificarea, prin utilizarea simbolurilor, deformarea și caricaturizarea, repetiția temelor principale, aservirea presei și aparența de autenticitate, unanimitatea 47. Biserica prin autoritatea sa supremă, Papalitatea a fost mereu preocupată să stabilească o legătură directă și profundă cu "masele", fiind interesată de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
să reprezinte viziunea respectivă 59. Tot ea a inițiat, dezvoltat și și-a "însușit" publicații, cu scopul stabilirii unui contact cu societatea, dar și pentru a-și transmite mesajul. Presa catolică a urmărit îndeplinirea a trei funcții: de informare, de propagandă și de evanghelizare . Mass-media a jucat un rol important în transmiterea și aplicarea viziunii și politicii promovate de Vatican, lucru demonstrat de numeroasele documente oficiale referitoare la mijloacele de comunicare în masă. I.1.1. Influența mediilor intelectuale catolice din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de Învățământ" influența puternic Ministerul de Instrucție Publică 186. În Spania, publicațiile catolice au dus o campanie de apărare a intereselor Bisericii (care se afla într-o continuă rivalitate cu statul), participând și la disputele politice și desfășurând o anumită propagandă mediatică pentru apărarea acestor interese. Înființarea sindicatelor muncitorești a dus la diversificarea presei catolice care trata "chestiunea socială". Mai târziu au apărut Revista Católica de Cuestiones Sociales (1895) și Boletín del Consejo Nacional de las Corporaciones Católico-Obreras, reprezentau oficial mișcarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
erau: 9 ziare oficiale, 15 neoficiale, 18 ziare de economie și 13 buletine (în total 55), cu un tiraj de 60.000 de exemplare 207. După Războiul civil care a împărțit Spania și a folosit mijloacele de comunicare pentru difuzarea propagandei, noul regim a început un control sistematic al acestora. În ceea ce privea presa, controlul s-a exercitat printr-o lege din 1938, care permitea cenzura, sistemul de instrucțiuni, desemnarea directorului, împărțirea rației de hârtie și controlul profesiei de jurnalist (prin intermediul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prezentarea mijloacelor de comunicare din Spania, pe care le vom urmări și în descrierea și analiza situației din Italia și Franța; ulterior, vom face o paralelă cu realitățile existente în România, strânsa legătură cu situația și evoluția politică de aici, propaganda realizată de Biserică prin presă 215, lipsa unei baze teoretice și unitare care să stea la baza fenomenului mediatic din interiorul bisericii; exista mai degrabă o poziționare față de problemele societății contemporane, care răspundea tendințelor, disputelor și realităților vremii, prezența unei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
tonuri combative. Cu timpul, inițiativele jurnalistice s-au înmulțit și numeroase orașe au ajuns să aibă propriul ziar catolic; pe lângă acesta, s-au dezvoltat treptat reviste săptămânale și bilunare, foi volante etc. Presa a reprezentat unul dintre principalele mijloace de propagandă catolică, concretizându-se și sub forma ziarelor populare cu caracter politico-religios220. Un bun exemplu de ziar popular catolic era săptămânalul La domenica dell'operaio (1890-1901). În jurul unor teme de doctrină social-creștină, la Roma a apărut Rivista internazionale di scienze sociali

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
A existat o legătură directă între contextul social-politic și cultural din diferite state și modul de manifestare al publicațiilor catolice, a viziunii Bisericii privitoare la rolul presei în societate. Mijloacele de comunicare au reprezentat pentru Biserica Catolică o formă de propagandă, ce nu s-a afirmat în forma sa clasică, ci a avut ca scop apărarea interesului Bisericii Catolice, crearea unei unități a comunităților catolice din întreaga lume, răspândirea mesajului creștin și a viziunii Bisericii cu privire la evoluția societății sub toate aspectele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă aceasta nu ar fi fost "asimilată" și dacă autoritatea ecleziastică nu ar fi stabilit regulile. Vaticanul a considerat mass-media o nouă formă de evanghelizare și de transmitere a mesajului crestin, un mijloc de propagandă și de apărare împotriva atacurilor îndreptate împotriva sa. Mai mult, presa reprezenta o nouă unelată de unificare a catolicismului din întreaga lume, prin crearea unor centre și organisme media foarte puternice, unitare în privința coordonării, care au transmis viziunea Bisericii cu privire la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de noutate a fost acela de schimbare a jurisdicției noii forme de administrație teritorială ecleziastică ce până în acel moment ținea de cardinalul Primat al Ungariei, cu sediul la Esztergom și trecerea sub jurisdicția directă a Sfântului Scaun (prin Congregația De Propaganda Fide)257. Vaticanul a adoptat și promovat principiul canonic de susținere a ierarhiei autohtone, fapt îndeplinit prin crearea unor ranguri ecleziastice românești. Sfântul Scaun a instituit o ierarhie proprie teritoriului statului român independent (cu perspectiva dezvoltării sale ulterioare conform principiului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
București, iar monseniorul Paoli era numit arhiepiscop; reședința era stabilită la București. La 27 iunie 1884, prin Scrisoarea apostolică Quae in christiani nominis incrementum 264, se înființa Episcopia de Iași. Ambele au fost subordonate jurisdicțional direct Vaticanului (prin Congregația De Propaganda Fide) și nu Nunțiaturii Apostolice din Viena. Măsurile luate de Sfântul Scaun au făcut ca Roma să devină centrul unic al întregii administrații teritoriale ecleziastice românești, prin Congregația De Propaganda Fide265. Aceste prevederi au fost agreate și susținute de autoritățile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Ambele au fost subordonate jurisdicțional direct Vaticanului (prin Congregația De Propaganda Fide) și nu Nunțiaturii Apostolice din Viena. Măsurile luate de Sfântul Scaun au făcut ca Roma să devină centrul unic al întregii administrații teritoriale ecleziastice românești, prin Congregația De Propaganda Fide265. Aceste prevederi au fost agreate și susținute de autoritățile politice din România, conștiente de faptul că schimbările erau benefice statului național român, îndepărtând autoritatea religioasă a unor ierarhi din state precum Ungaria, Bulgaria sau a Curții de la Viena. O

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
însă combătută de Biserica Ortodoxă Română 269, dar înțeleasă în schimb de o parte a clasei politice a vremii 270. Organizarea instituțională a Bisericii Catolice din România și subordonarea jurisdicțională a celor două eparhii direct Sfântului Scaun (prin Congregația De Propaganda Fide), au făcut ca Roma să devină centrul unic al întregii administrații teritoriale bisericești românești 271; s-au înlăturat astfel pretențiile ce puteau fi emise de Biserica catolică din Ungaria, motiv pentru care crearea unei ierarhii catolice românești a fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
locală, Apare la oraș/la țară/în alte episcopii, Cărei categorii de cititori se adresează (claselor educate, burgheziei, muncitorilor, țăranilor), Publicitatea se face prin gestiune directă sau contract, Sistemul predominant de vânzare: abonamente, sau vânzarea cu numărul, Mijloace deosebite de propagandă, Date istorice: unde, când și de către cine a fost fondat, caracteristicile remarcabile ale dezvoltării sale etc."333. Gradul de dezvoltare a presei catolice românești și a rolului cultural-informativ, dar și formativ pe care l-a avut, poate fi apreciat pe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
benedicte de la Einsiedeln 350, vicarul general al Episcopiei Catolice de Iași, Iosif Malinoreski 351, abatele Mano din Nisa352, fostul paroh al catedralei (aflat la Monaco) I. Baud353, prințul Vl. Ghika 354, Elisabeth O'Brien Christilch din Irlanda 355, prefectul Congregației De Propaganda Fide, cardinalul Gotti 356. Publicația s-a bucurat de recunoaștere atât în țară, cât și în străinătate, lucru ce demonstrează calitatea și buna ei difuzare. După apariția primului număr în martie 1912, aflându-se la Roma, arhiepiscopul Netzhammer a fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
moment l-a marcat pe Durcovici și din această cauză a scris articolul respectiv, pentru a împărtăși cititorilor acele clipe. Evenimentul dramatic a fost descris și într-o scrisoare adresată la 29 iulie 1918 cardinalului Van Rossum, prefectul congregatiei De Propaganda Fide479. Orizontul tematic al publicației a fost unul variat, ancorat în actualitate și cu valențe educative. Aparent, nu au existat teme adresate exclusiv tinerilor catolici. Însă prin substratul avut, prin maniera de adresare, limbaj și metafore, aceste articole erau materiale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
școală din Ploiești, iar în cele din urmă la București 530, unde s-a înscris ca seminarist la Liceul "Sfântul Iosif" (1898-1906). Pentru continuarea studiilor teologice a fost trimis la Roma (30 octombrie 1906), unde a studiat la colegiul De Propaganda Fide (1906-1911). A fost sfințit preot tot la Roma, în bazilica "Sfântul Ioan din Lateran" la data de 24 septembrie 1910. În țară s-a întors în iulie 1911.Aici a activat mai mulți ani ca profesor și ca preot

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
21 octombrie 1880 în București. În toamna anului 1892 s-a înscris la cursurile seminarului din capitală. Studiile le-a continuat din 1899 la Roma, unde a și fost sfințit preot la data de 6 iulie 1903, în Colegiul "De Propaganda Fide"549. La întoarcerea în țară a fost desemnat secretar al arhiepiscopului de București, monseniorul Xaveriu Hornstein, apoi i-a fost conferită funcția de prefect de studii la seminarul diecezan din București. A efectuat și o scurtă perioadă de pastorație

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
motivele pentru care populația se ruga în fiecare lună. În anul 1930 de exemplu, existau următoarele evenimente: "ianuarie ca toți să fie una; februarie sfințirea căsătoriei, școlile catolice în misiuni; martie Sf. Iosif, păstorul și modelul muncitorilor; august lupta împotriva propagandei adventiste între necatolici; noiembrie rugăciunea pentru sufletele din purgatoriu, convertirea budiștilor și mahomedanilor"592. Unele ocazii de rugăciune erau adaptate la realitatea din România, iar altele aveau caracter universal și misionar. Pe parcursul a numeroase articole s-a insistat pe această

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Bisericii ce viza tipăriturile cu caracter imoral (din punct de vedere religios): "Biserica Catolică a combătut totdeauna cărțile necuviincioase, care propagă moravurile rele"647. Materialele apărute în Sentinea catolică tratau așadar chestiuni controversate și de actualitate. Fiind o revistă de propagandă a Bisericii Catolice, ea apăra și argumenta deciziile și nelămuririle legate de o problemă care implica Biserica Catolică, dar și legăturile ei cu celelalte confesiuni (mai ales Biserica Ortodoxă Română) și cu Statul. Un subiect des abordat în paginile Sentinelei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la data de 4 septembrie 1915 în județul Iași, la Cotnari, unde a făcut și clasele primare. În anul 1928 a intrat la seminarul diecezan din Iași. A fost trimis la studii în străinătate în 1934, la colegiul internațional De Propaganda Fide; aici a avut mai mulți colegi din România, printre care: Anton Moraru, Petru Demșa, Andrei Gheguț și alții. A fost sfințit preot în martie 1939, apoi și-a susținut teza de doctorat 749 (în 1941), după care s-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care a scris; documentele au reprezentat schițe istorice ale unor viitoare monografii dedicate comunităților catolice în cauză 777. O perioadă importantă a vieții sale a fost cea petrecută la Roma, unde a întreprins cercetări istorice ample, în arhivele Congregației "De Propaganda Fide"; acestea s-au finalizat cu publicarea mai multor articole și lucrări de istorie 778. Studiile au apărut în reviste precum: Miscellanea francescana, Acta historica, ale Societății Academice Dacoromana. Preotul Bonaventura Morariu a fost un reprezentant marcant al programului cultural

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Miscellanea francescana, Acta historica, ale Societății Academice Dacoromana. Preotul Bonaventura Morariu a fost un reprezentant marcant al programului cultural al Școlii Române din Roma,care s-a bazat pe ample investigații în arhivele romane (în special cele ale Congregației "De Propaganda Fide" și ale Curiei Generale a OFMConv). A murit la 10 mai 1967, în capitala Italiei. Preotul Dumitru Sandu Matei Dumitru Sandu Matei s-a născut la 28 iulie 1913 la Sărata, județul Bacău. A urmat cursurile Seminarului diecezan "Sf.

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]