10,972 matches
-
României. Împlinirile societății românești, progresul pe calea construirii comunismului și a societății multilateral dezvoltate se realizează ca funcție a maturizării progresive a Conducătorului. O foarte sumară, dar și foarte relevantă, analiză de conținut a manualului de Istoria contemporană a României relevă faptul că Nicolae Ceaușescu este citat de nu mai puțin de 45 de ori (!) cu diverse expuneri, cuvântări, rapoarte și aprecieri. Cultul textual al personalității intelectuale a lui Nicolae Ceaușescu este la fel de vibrant ca și cultul iconic al personalității sale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nicolae Ceaușescu este la fel de vibrant ca și cultul iconic al personalității sale vizuale. Cultul nominal atinge și el cote impresionante: numele "Nicolae Ceaușescu" apare de 128 de ori în cele 271 de pagini ale manualului. Dimensiunea cantitativă a cultului personalității, relevată de ocurența iconică, frecvența citării și incidența nominală, este completată de dimensiunea calitativă a cultului, care poate fi numită epitetica ceaușistă. În calitate de documente oficiale, manualele de istorie arborează, de regulă, o sobrietate analitică și un mai rezervat patos poetic comparativ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
direcția antinațională stabilită de M. Roller pentru a se putea afirma începutul unei reforme mnemonice. Istoria Patriei, publicat succesiv începând din 1957 până în 1989, este un veritabil barometru care înregistrează fidel fluctuațiile ideologice. Edițiile din anii '60 ale Istoriei Patriei relevă caracterul hibrid al discursului istoric românesc, lăsând să se întrevadă tensiunea polară subzistentă între două tendințe opuse: i) sovieto-centrismul, moștenirea rolleriană a anilor '60 și ii) naționalismul, din ce în ce mai viguros exprimat în cadrul paradigmei materialismului-dialectic. Sunt păstrate calendarul cronologic structurat după schema
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poluri alternative de putere în cadrul aparatului de stat comunist. Noua formațiune politică ridicată la cârma revoluției, cu titulatură salvaționistă, nutrea mai curând planuri reformiste înăuntrul sistemului decât gânduri revoluționare la adresa sistemului. Declarațiile la televiziune din primele zile de la preluarea puterii relevă intențiile de domolire a radicalismului iconoclast la adresa sistemului comunist, drept pentru care cuvântul "revoluție" a fost ocolit cu maximă precauție în cadrul primelor transmisii televizate din 22 decembrie 1989 (Gallagher, 2004, p. 95). Probe directe ale caracterului conservator pe care îl
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trai. Subminată de disensiuni interne, CDR a fost o "coaliție cu spinarea frântă" (Gallagher, 2004, p. 206) care nu a reușit să o rupă decisiv cu trecutul comunist. Dimensiunea catastrofală a guvernării CDR este reflectată și de statisticile economice, care relevă faptul că în 1997, de exemplu, s-a înregistrat o scădere cu 22,6 la sută a salariului real. Lipsa de vlagă a guvernării CDR a fost dezvăluită în forță de noua mineriadă din ianuarie 1999 condusă de același "luceafăr
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a postcomunismului românesc (1989-2000) a fost marcată de o revenire în forță a discursului naționalist specific perioadei interbelice, în care identitatea națională se articula la conjuncția dintre românism etnic și ortodoxism spiritual. Resurgența naționalismului etnic-ortodoxist în conștiința identitară românească este relevată pe multiple dimensiuni. Pe plan publicistic, cel al producției culturale, anii nouăzeci au cunoscut o explozie bibliografică fără precedent. Dispariția cenzurii de stat a deschis porțile pentru reeditarea lucrărilor canonice ale intelectualității interbelice. Numeroasele Cursuri universitare ale lui Nae Ionescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
subiectul analizei întreprinse de C. Goina (2000), care a urmărit suita "punctelor de inflexiune" care au marcat procesul de etnicizare a politicii postdecembriste a cărui climax s-a exprimat prin luptele stradale dintre români și maghiari. Analiza procesuală a etnicizării relevă celeritatea cu care etnia s-a impus în mentalul colectiv și în discursul public ca schemă identitară supremă (identity frame). Dacă în toiul evenimentelor contestatare anticomuniste din decembrie 1989 populația mureșană a manifestat o solidaritate trans-etnică, trei luni mai târziu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proeminenței factorului etno-național în conștiința românească (ceea ce echivalează cu tranziția înspre un regim al postnaționalismului) este certificată empiric de prăbușirea dramatică a partidelor de extrema dreapta ulterior anului 2000. Iată cum a evoluat suportul politic pentru partidele de extrema dreaptă, relevat de gradul de încredere declarat de respondenții întrebați în cadrul Barometrelor de opinie publică. Tabel 31. Evoluția suportului politic pentru extrema dreaptă românească (1994-2007)26 Anul PRM (%) PUNR (%) PNG (%) Total 1994 5,50 3,75 9,25 1995 6,25 4
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutul nu poate fi "decupată la încheieturi", din simplu motiv că aceasta pur și simplu nu are o structură articulară care să marcheze punctele în care continuitatea temporală să fie despicată. Spectrul întins de alternative ce stau la dispoziția istoricului relevă faptul că nu există, și nici nu poate exista, un sistem unic de organizare categorială a trecutului. Însă această constatare nu schimbă faptul că recurgerea la o formă sau alta de periodizare este o necesitate cognitivă. Un scurt moment autoreflexiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie contemporană", analiza întreprinsă indică faptul că în ceea ce privește cunoașterea aprobată social și validată politic prin introducerea în manualele școlare, teza lui Croce, într-o variantă modificată, este legitimă: întreaga istorie oficială este istorie contemporană! Analiza pe care am demarat-o relevă că modul de periodizare a istoriei oglindește fidel "spiritul timpului" (Zeitgeist) în general, și cu deosebire interesele clasei sociale aflate la cârma politică a societății. Ideea axială rezultantă în urma acestei analize indică faptul că schema de periodizare a trecutului, precum și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
I. Scurtu et al. (1999) reiterează tezele tradiționale ale național-comunismului. Excluzând influențele slavice, manualul evidențiază natura duală a sintezei poporului român: "elementele fundamentale ale etnogenezei românești sunt: componenta dacică (substratul) și componenta romană (stratul)" (p. 7). În privința glotogenezei, analiza lingvistică relevă fără echivoc că "limba română era formată în momentul în care aceste adaosuri lingvistice slave de sud au putut fi receptate. Prin urmare, nu se poate vorbi despre o a treia componentă etnică și lingvistică în etnogeneza românească" (pp. 10-11
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
presiunea opiniei publice și a reacției naționaliste, acesta a fost ulterior retras din circulația școlară de către același Minister al Educației Naționale. Independența I. Discursul monofonic (1991-1997). Împovărat încă de moștenirea discursului național-comunist, mesajul transmis de literatura didactică postcomunistă continuă să releve valențe duale sub forma luptei populare de eliberare socială desfășurată în paralel cu lupta politică de eliberare națională. Cele două valențe (socială și națională) ale discursului despre independență sunt ipostaziate în succesiunea de răscoale țărănești și revolte populare care interpunctează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
programe statale de confruntare a trecuturilor dictatoriale ca parte a procesului mai amplu de "justiție tranzițională" prin care s-au demarat eforturi de reparație a injustițiilor istorice (Olick și Coughlin, 2003, p. 37). Toate aceste măsuri emblematice pentru "politicile regretului" relevă că trecutul își păstrează relevanța simbolică și însemnătatea politică, iar memoria colectivă continuă să fie o sursă primară de legitimitate politică, așa cum a fost dintotdeauna. Trecutul rămâne, astfel, slujnica autorității. Ce s-a schimbat radical este, însă, modul de raportare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
plenară, factorul etnic a explodat în anii dintâi de după răsturnarea regimului, evocând pe alocuri cultul etnicității care a dat specificul fanaticismului naționalistic al interbelicului românesc. Pe fondul atrocităților înfăptuite în numele purității etnice în cadrul războiului civil din fosta Iugoslavie, care a relevat încă o dată potența distructivă a crezului etnicist, resurgența etnicului românesc a fost potolită prin introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
european sub auspiciile politice ale postcomunismului românesc. Călcând pe urmele analizei întreprinse de S. Szakács (2013), pașii ne poartă înspre aceeași destinație concluzională. Analiza de conținut tematică a curriculei naționale, programei de învățământ și manualelor de educație și cultură civică relevă o surprinzătoare convergență cu tendințele reperabile la nivel global în direcția unei orientări valorice structurată pe trei planuri: i) individualism liberal, în virtutea căruia sunt promovate noțiunile axiologice de demnitate a persoanei, autonomie rațională și realizare a sinelui; ii) angajament comunitarian
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
școlari, discursul normativ desfășurat prin intermediul manualelor de educație civică produce efecte în credințele internalizate ale elevilor. Aceasta este arătată de studiul "Implicarea civică și politică a tinerilor", derulat de Fundația pentru o Societate Deschisă în 2010. Tabelul de mai jos relevă faptul că elevii percep educația ca transmițându-le nu atât valori patriotice și de loialism național, cât mai ales abilități sociale (dezvoltarea spiritului de echipă prin lucrul în grup), atitudini ecologice (protecție a mediului) și o toleranță ideologică (înțelegerea oamenilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotismului, are întâietate în fața formelor tradiționale ale patriotismului etnic, exprimat de "loialismul național" sau de "devotamentul militar față de patrie". Se observă, în același timp, că "umanitarianismul" este valorizat aproape în aceeași măsură ca și "patriotismul și loialismul național", fapt ce relevă succesul programului educațional de infuzare a unui spirit civic postnaționalist. Putem chiar conclude că idealul patriotismului civic anunțat de F. Aaron (1843) în lucrarea sa Patria, patriotul și patriotismul și-a găsit drumul spre literatura didactică cu mai bine de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Capitolul 4 Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat Analiza manualelor de istorie postcomuniste, în special a celor din a doua generație marcate de polifonie discursivă, a relevat turnanta critico-reflexivă pe care s-a înscris reflecția despre trecut în literatura didactică românească. Ieșit din autarhia comunistă prin breșele deschise în urma Revoluției din 1989 și lărgite de reformele educaționale ce au urmat, discursul mnemonic s-a sculat din somnul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
realității, în deplină armonie cu spiritul politic al vremii. Raportul Tismăneanu, prezentat ca "adevărul istoric" exclusiv și singular despre comunism, a oficializat o nouă ortodoxie istoriografică, impunând în conștiința publică paradigma anticomunistă a memoriei recente românești. Această dogmatizare interpretativă este relevată cu atât mai clar de propunerea Raportului de "a se interzice drept forme de negaționism, pedepsibile prin lege, tentativele deapologie a regimului comunist" (p. 642). Orice disidență hermeneutică exprimată prin devierea de la linia interpretativă a Raportului care condamnă nu doar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dificilă, dar previzibilă, din comunism. Narativa anticomunistă elaborată de Raportul Tismăneanu se lovește frontal de o "rezistență nostalgică", pasivă dar tenace, a oamenilor ale căror vieți au fost bulversate de schimbarea de regim și tranziția transformatoare care a urmat. După cum relevă datele ce vor fi prezentate în cele ce urmează, Raportul Tismăneanu vine în răspărul unei considerabile părți a opiniei publice, care departe de a privi condamnator trecutul comunist, îl consideră ca o alternativă preferabilă decepționantului prezent tranzițional. Seria de studii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutul comunist să fie o strategie de a face față prezentului dificil într-o proporție mai mare în rândul indivizilor cu venituri economice scăzute. Am explorat această ipoteză realizând o crostabulare între modul în care indivizii își percep situația economică (relevată de răspunsurile la întrebarea " Ați obținut suficienți bani din sursa dumneavoastră principală de venit pentru a vă cumpăra ceea ce aveți nevoie cu adevărat?") și modul în care aceștia se raportează la comunism. Distribuția răspunsurilor este ilustrată în tabelul de mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cât indivizii își interpretează situația economică drept una precară, cu atât raportarea față de trecutul comunist este mai pozitivă. Viceversa, cu cât respondenții își apreciază veniturile ca fiind îndestulătoare, cu atât sunt mai prezentiști, i.e., focalizați înspre prezent. Testul Pearson Hi-Pătrat relevă faptul că între gradul subiectiv de îndestulare economică și aprecierea favorabilă sau nefavorabilă a comunismului există o relație semnificativă statistic, X2 (8, N=925) = 38.00, p = .000. Educația este o altă variabilă care modelează opiniile cu privire la vechiul regim, predispunându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunismului există o relație semnificativă statistic, X2 (8, N=925) = 38.00, p = .000. Educația este o altă variabilă care modelează opiniile cu privire la vechiul regim, predispunându-i pe cei cu mai puțin capital educațional înspre tentația nostalgiei comuniste. Testul Hi-Pătrat relevă existența unei relații semnificative din punct de vedere statistic între statutul educațional al respondentului (reflectat de numărul de clase absolvite) și aprecierea vechiului regim comunist, X2(8, N=924) = 28.58, p = .000. Tabelul de mai jos reflectă foarte clar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
respondenți, selectați potrivit unei scheme de eșantionare stratificate bi-stadiale din 86 de unități școlare. Studiul a conținut și un important modul axat pe reprezentările sociale pe care adolescenții le au despre regimul comunist. Întrebarea "Față de perioada comunistă, perioada actuală este...?" relevă că o treime din adolescenți manifestă o formă vicariantă de nostalgie comunistă. Iată distribuția răspunsurilor: Tabel 42. "Față de perioada comunistă, perioada actuală este... ?" Frecvența (N) Procentul (%) Mult mai bună 850 14,5 Mai bună 2.649 45,2 Mai rea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru niciun moment contact direct cu realitatea pre-decembristă a comunismului românesc. Analizele statistice pe care le-am rulat pentru a explora factorii care structurează atitudinea față de comunism a populației de peste 18 ani (pe baza de date "New European Barometers") a relevat existența unui set de factori care au o puternică influență asupra modului în care indivizii se raportează retrospectiv față de trecutul comunist. Situația economică, nivelul educației, generația (grupa de vârstă) și tipul localității sunt variabilele cu cea mai semnificativă influență în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]