10,956 matches
-
mai amestece în afacerile interne ale României. Sovietul Soldaților (de la Socola) a dat un răspuns bombastic: Punctul 1: toate zvonurile privind o posibilă demonstrație de forță rusească sau orice altă demonstrație din ziua de 23 martie sînt false. Nici o trupă rusească staționată în zona Iași, Vaslui sau Socola nu va participa la astfel de demonstrații; Punctul 2: spre deosebire de Rusia țaristă, noua Rusie revoluționară nu intenționează să se amestece în afacerile interne ale nici unei alte țări; Punctul 3: Armata rusă, bazată pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vedea de ce este în stare această nouă Armată rusă "bazată pe democrație"; și asta destul de curînd 86. Dar în atmosfera generală de prăbușire și anarhie, aceste cuvinte nu prea aveau legătură cu realitatea. În ziua de 23 martie, cîteva unități rusești răzvrătite și-au făcut apariția la Iași, amenințîndu-l pe regele Ferdinand. Nu mai era timp de pierdut. Iorga a scris în rusește și în românește un apel adresat direct Sovietului Soldaților de la Socola. "Fraților noștri, cetățeni ai NOII RUSII!" Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prăbușire și anarhie, aceste cuvinte nu prea aveau legătură cu realitatea. În ziua de 23 martie, cîteva unități rusești răzvrătite și-au făcut apariția la Iași, amenințîndu-l pe regele Ferdinand. Nu mai era timp de pierdut. Iorga a scris în rusește și în românește un apel adresat direct Sovietului Soldaților de la Socola. "Fraților noștri, cetățeni ai NOII RUSII!" Iorga explica faptul că România "ura sincer bun venit Armatei ruse în lupta împotriva autocrațiilor germane, austro-ungare, bulgărești și turcești, care încercau să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fusese bine primit de ruși88. La care se adăugau și intervenția energică a ambasadelor străine, acțiunile hotărîte ale lui Iorga și natura oscilantă a predominantei anarhii revoluționare. Dar poate că cel mai important factor a fost acela că semințele revoluționare rusești căzuseră pe o stîncă românească sterilă; iar Reforma Agrară și împroprietărirea oamenilor a făcut ca stînca aceasta să fie și mai solidă. Dar devenise clar tuturor că pentru imunizarea spiritului românesc față de contagiunea revoluționară și pentru ridicarea generală a moralului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și de războiul civil din Rusia și Ungaria și de o mișcare de stînga în Bulgaria. Rolul soldatului țăran român va fi hotărîtor în zdrobirea Sovietului maghiar. Dar cum mergea războiul în România (și în alte părți)? În vreme ce dezintegrarea forțelor rusești se accentua, o nouă armată română instruită și echipată de francezi era gata la sfîrșitul primăverii anului 1917. După afirmațiile lui Iorga, trupele nu erau doar instruite și echipate de francezi, dar aveau și un aspect francez și (spera el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ca naționalist, nu poate proceda altfel"100. În toamnă, situația devenise disperată în Moldova. Armata română era indiferentă față de anarhia din rîndul rușilor, dar nu și față de consecințele dezmembrării forțelor armate ale principalului ei aliat. În cele din urmă, unitățile rusești rămase au fost alungate de armata română. La plecare, rușii și-au demonstrat depravarea și lipsa de disciplină, comițînd o mulțime de crime 101. Iorga își amintea de zvonurile false și fantastice care circulau și atîrnau ca un nor întunecat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a fi dureros de precise 42. Tulburările postbelice din România au fost similare celor care au dominat restul Europei în anii aceștia. Așa că oamenii de stat s-au grăbit să fixeze granițele ca să contracareze fervoarea revoluționară (ținînd cont de exemplul rusesc). Procesul acesta însemna practic o restaurare a vechiului regim. Totuși, situația lăsa pe dinafară generația tranșeelor. O asemenea "revenire la normalitate" însemna în România restaurarea și consolidarea vechiului sistem politic și extinderea acestuia în teritoriile nou dobîndite. De acum înainte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în cea referitoare la comunismul din Rusia. Acest al șaselea simț a făcut ca operele lui Iorga să fie atît de valoroase. Iată cîteva citate din rîndurile scrise de el cu 60 sau mai mulți ani în urmă despre comunismul rusesc, atunci cînd puțini (chiar și din cei de la Kremlin!) se îndoiau de faptul că Rusia nu pășea pe adevărata cale a internaționalismului proletar. Măsurile tactice nu erau decît retrageri temporare, care, cu prima ocazie favorabilă, erau recuperate prin facerea a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
regat român diferea de cea a nou veniților. Evreii din vechiul regat erau români, în timp ce aceia de la Arad "visau încă să revină sub steagul Ungariei". Iar evreul de la Cernăuți vărsa încă lacrimi pentru prăbușirea Austriei. Cultura evreului de la Chișinău era rusească 88. Și mai era o problemă: practic, nici un evreu nici cei nou veniți, nici ceilalți nu manifesta interes față de sămănătorism. Condamnînd aspru aproape zilnic excesele antisemite, Iorga le cerea la fel de consecvent evreilor să-și părăsească ghetourile, să renunțe la izolarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în cadrul naționalismului său cultural! Ar fi considerat drept misiunea sa să-i întîmpine cu brațele deschise pe evreii din Transilvania cu cultura lor maghiară, pe cei din Bucovina cu cultura lor austro-germană și pe cei din Basarabia cu cultura lor rusească pentru a-i familiariza cu naționalismul lui cultural! Studenții evrei au sesizat limitele egalității, respingînd în continuare asimilarea și naționalismul românesc bazat pe sămănătorism. Faptul acesta era rezultatul antisemitismului al cărui vîrf de lance era studențimea. După înfăptuirea unității naționale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
facă gesturi față de ceilalți ca să dea impresia că sînt amabili"159. Iorga vizita cu plăcere Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia, țările acestea făcînd parte din Sistemul de la Versailles. El considera Polonia și chiar și Finlanda ca fiind aliați firești în fața amenințării rusești 160. Îl îngrijora Rusia, mai ales din cauza Basarabiei. Iorga a insistat întotdeauna ca România să recunoască Sovietele în schimbul retrocedării Basarabiei 161. Pe lîngă expansionismul rusesc cu care românii erau familiarizați de două sute de ani, mai exista și regimul comunist. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la Versailles. El considera Polonia și chiar și Finlanda ca fiind aliați firești în fața amenințării rusești 160. Îl îngrijora Rusia, mai ales din cauza Basarabiei. Iorga a insistat întotdeauna ca România să recunoască Sovietele în schimbul retrocedării Basarabiei 161. Pe lîngă expansionismul rusesc cu care românii erau familiarizați de două sute de ani, mai exista și regimul comunist. Iorga îl ura și vorbea despre "ideea nebunească a bolșevismului tiranic". A declarat presei franceze că "bolșevismul nu este acceptat de noi, românii, pentru că este incompatibil
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
începînd din 1905 ca un fel de erou modest, ca un luptător nonviolent. În 1927, cînd Gore a murit, Iorga i-a dedicat o evocare emoționantă, amintindu-și cum acesta își mărturisise sub loviturile de bici (groaznicele nagaici ale poliției rusești) credința în nația sa164. Nu există nici urmă de ură în corespondența lui Gore față de celelalte naționalități din Basarabia, nici măcar față de ruși. După ce Basarabia s-a întors la "Patria mumă", un Gore pocăit i-a scris lui Iorga, în calitatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca oricînd și mulți dintre ei nu primiseră nici o palmă de pămînt. Iorga nu a putut niciodată tolera o critică prea aspră la adresa României (cu excepția cazurilor cînd o facea el însuși). Astfel că a conchis: "Ce influență dezastruoasă a hamletianismului rusesc!"166. Sovietele cunoșteau situația și provocau tot timpul incidente la frontieră. Au înființat dincolo de Nistru Regiunea Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească pe post de un fel de magnet. Au organizat în 1924 tulburările de la TatarBunar și Nikolaievka. După părerea lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și mare om de stat, contele Istvan Bethlen (descendent al marii familii din Transilvania), a vizitat România și a încercat să găsească un oarecare compromis în această străveche dușmănie. Iorga și Bethlen au căzut de acord asupra faptului că pericolul rusesc reprezintă o amenințare pentru ambele țări, dar nu a reușit să ajungă la o înțelegere finală și semnificativă în privința Transilvaniei 77. URSS-ul nu a întreprins nici o acțiune serioasă asupra Basarabiei în timpul guvernului Iorga, deși au avut loc cîteva negocieri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
zilnic cum țăranii încercau să treacă Nistrul doar ca să fie împușcați de grăniceri. Erau lăsați răniți să moară pe gheață, fiind uneori devorați de cîini vagabonzi sub ochii țăranilor români și ruși. Nu li se acorda nici un ajutor de către partea rusească și nici părții române nu i se permitea să intervină dacă aceștia zăceau pe jumătatea sovietică a gheții 78. România a protestat zadarnic pe lîngă Liga Națiunilor. Iorga le-a făcut o vizită memorabilă deținuților politici din închisoarea Văcărești, însoțit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
motivație a politicii de forță a rușilor. Vedea întotdeauna în aceasta un șovinism total. Mult înaintea multor contemporani (și chiar a multor comuniști), Iorga scria: Nu sînt împotriva comunismului, nici a poporului rus", ci a cruzimii asiatice și a "conducerii rusești, ale căror metode rămîn aceleași indiferent de regim"132. Iorga judeca întotdeauna Rusia din perspectivă istorică. Așa că s-a opus politicii lui Titulescu (animozitățile personale cîntăreau greu și ele) și a încercării acestuia de a încheia o alianță defensivă cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
explica limpede că ungurii și românii de rînd nu se urăsc. Ura aceasta a fost răspîndită numai de presă, școli și de către intelectualii din cele două tabere. El apela la unguri și români ca să se unească împotriva dușmanului comun: bolșevismul rusesc 214. Reconcilierea oferită de Iorga era bazată pe Sistemul de la Versailles. În acest context, exista o unitate fără nici o fisură între istoricii Noii școli și Iorga. Ungaria se putea opune Sistemului de la Versailles prin unitatea dintre simpatizanții naziști, conservatori, liberali
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
le avea el pentru literatură. Iorga continua să se opună oricărui curent literar modern (ca simbolismul, futurismul sau suprarealismul). Se opunea pînă și realismului cu aceeași vigoare "realist naționalistă" cu care sovieticii se opuneau adevăratei literaturi realiste (în ciuda marilor tradiții rusești), atunci cînd aceasta contrazicea lumea propagandistă visată de ei. Atît sovieticii cît și Iorga fiecare în felul lor voiau să prezinte cititorilor lor nu cum stăteau lucrurile în realitate, ci cum ar fi trebuit ele să fie. Așa că l-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cooperau cu Berlinul. Suedia făcea de mult comerț cu Germania: chiar și Înainte de război, jumătate din importurile de minereu germane traversau Marea Baltică și trei sferturi din exporturile de minereu suedeze aveau ca destinație Germania. În orice caz, teama de ambițiile rusești Înclina de mult balanța neutralității suedeze spre Germania. Cooperarea cu naziștii (suedezii au permis tranzitul a 14.700 de soldați germani la Începutul operațiunii Barbarossa, precum și al soldaților germani din Norvegia aflați În permisie, și au amânat Înrolarea lucrătorilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bomba atomică, deși Îi Îngrijora pe ruși, făcându-l pe Stalin chiar mai sceptic În privința motivelor și intențiilor Statelor Unite, nu a afectat calculele militare sovietice. Acestea decurgeau direct din planurile politice ale lui Stalin, care Încununau la rândul lor obiective rusești străvechi. Primul țel era teritorial: Stalin urmărea recâștigarea zonelor pierdute În 1918 prin Tratatul de la Brest-Litovsk și doi ani mai târziu, În cursul războiului cu Polonia. Acest scop fusese parțial atins prin clauzele secrete ale pactelor cu Hitler din 1939
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
reformiștii nu vor mai apela niciodată la partidul aflat la putere pentru a-și realiza aspirațiile sau executa proiectele. Comunismul din Est s-a mai ținut o vreme pe picioare, sprijinit de o alianță neverosimilă de fonduri străine și baionete rusești. Carcasa putredă a fost scoasă din scenă abia În 1989, dar comunismul Își dăduse duhul cu douăzeci de ani Înainte: la Praga, În august 1968. Anii ’60 s-au sfârșit rău pretutindeni. Încheierea unui lung ciclu postbelic de prosperitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care În restul Uniunii Sovietice a dus la solicitări privind extinderea drepturilor economice și civile, a deschis În mod inevitabil chestiunea independenței. În această regiune, samizdatul a avut dintotdeauna și negreșit o tentă naționalistă. Un alt motiv a fost problema „rusească”. În 1945, populația celor trei state baltice era destul de omogenă: majoritatea locuitorilor aparțineau etniei dominante și vorbeau limba locală. Dar, din cauza expulzărilor forțate din timpul războiului și de după, ca să nu mai vorbim despre afluxul constant de soldați, administratori și muncitori
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de etnie și limbă estone; În Letonia, numărul de nativi letoni la recensământul din 1980 era de 1,35 milioane la o populație de 2,5 milioane: doar 54%. Zona rurală era Încă populată de baltici, dar orașele erau din ce În ce mai „rusești” și rusofone: o transformare detestată. Primele tulburări din regiune au fost așadar suscitate de problema limbii și naționalității, dar și de amintirea aferentă a miilor de localnici „subversivi” care fuseseră deportați În Siberia. Pe 23 august 1987 au avut loc
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu 124 de voturi pentru și 0 Împotrivă, reinstaurând simbolic „Constituția statului lituanian” din 1938 și declarând nulă autoritatea Constituției Uniunii Sovietice În Republica Lituania. Instabilitatea anului 1990, când Însuși guvernul Republicii Ruse și-a afirmat „suveranitatea” și primatul legilor rusești asupra legislației „Uniunii”, este ilustrată de faptul că singura reacție a liderilor sovietici față de declarația de la Vilnius a fost să amenințe cu boicotul economic; deși incapabil să Împiedice desprinderea Lituaniei de federația sovietică, Gorbaciov avea Încă suficientă autoritate pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]