11,488 matches
-
km. Lățimea râului la intrare în sat este de 6 m și se mărește până la 10-11 m, adâncimea 0,1-1 m. În timpul viiturilor în lunca râului se formează mlaștini și bălți. Apa râului se caracterizează prin conținut sporit de săruri. Scurgerea medie anuală constituie 30-40 mm/an. Clima este de tip temperat continentală, cu veri calde și ierni blânde. Temperatura medie a lunii iulie este de +20 °C, a lunii ianuarie de -4. Predomină vânturile nord-vestice care contribuie la formarea climei
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
grămezi de lut ars, vase de argilă de culoare roșie din eneoletic (mileniile IV-III î.e.n.). Un din vetre se află la 3,2 km sud-est de la extremitatea de sud a satului Corlăteni, la 0,4 km nord-vest de locul de scurgere a râulețului Copăceanca în Răut, pe un promontoriu format de confluența acestor două râuri, la sud-est de stația de energie electrică. Materialele arheologice descoperite datează din perioada culturii Cucuteni-Tripolie. La sfârșitul mileniului II î.e.n. pe terenul comunei au existat alte
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
fost înregistrate 731 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Numele satului provine de la cuvântul „pohoarne”, adică râpi, formate atât prin alunecările de teren cât și provocate de scurgerea apelor rezultate din topirea zăpezilor și a ploilor torențiale din timpul verii și toamnei. Satul are o așezare pitorească pe pantele mai multor dealuri. În partea de est este străjuit de dealul „Ciocîrlan” și „Holm”, în partea de nord - de
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
de factori: radiativi, dinamici, fizico-geografici. Teritoriul satului este străbătut de râulețul Puhoi, care este afluent de stânga al râului Botna (bazinul Nistrului). Lungimea râulețului este de , suprafața bazinului . Izvorăște din partea de nord a satului la altitudinea de cu direcția de scurgere spre sud-est și se varsă în râul Botna în apropierea satului Căinari. Înălțimea versanților pe unele sectoare ajunge până la , dar în general adâncimea lor este mică. Versanții râulețului sunt slab dezvoltați. Râulețul formează o vale sub forma de "Y" moderat
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
temperatură de 36,8 °C. Iarna, când temperatura aerului scade sub 0 °C, râul îngheață la suprafață. În intervalul martie-aprilie, se scurge cam 37% din volumul total de apă dintr-un an, ca urmare a topirii zăpezilor. Cea mai redusă scurgere medie lunară se înregistrează în luna octombrie (2,4% din volumul anual). Cele mai mari viituri produse ca urmare a ieșirii din matcă a râului Nicolina au avut loc în ziua de 24 iulie 1980, când s-a înregistrat un
Râul Nicolina, Bahlui (Iași) () [Corola-website/Science/306056_a_307385]
-
a acestor activități. Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a sesizat Comisia specială de la Cotroceni cu privire la săvârșirea unei infracțiuni în exercițiul funcției de către Zsolt Nagy, numele său fiind vehiculat în dosarul privatizărilor strategice din domeniul energetic, fiind bănuit de scurgeri de informații secrete către rețeaua de spionaj a lui Stamen Stancev. La data de 19 martie 2007 președintele României, Traian Băsescu, i-a cerut ministrului justiției, Monica Macovei, să înceapă procedurile legale pentru urmărirea penală a ministrului Nagy. se bazează
Zsolt Nagy () [Corola-website/Science/304859_a_306188]
-
audă zvonuri de la indienii prizonieri despre legenda lui „El Dorado” și ritualurile care aveau loc în laguna de la Guatavita. Pe una dintre coastele acestei lagune există și azi un șanț mare- dovadă a faptului că în 1580 s-a încercat scurgerea apei din fosă, unicul scop fiind acela de a găsi comoara băștinașilor. Cea mai faimoasă expediție a căutării orașului „El Dorado” a fost cea a lui Francisco de Orellana în 1541, chiar dacă mai fuseseră demarate și altele înainte de aceasta.La
Eldorado () [Corola-website/Science/305538_a_306867]
-
și mai ușoară. Adevăratele atracții ale peșterii sunt "Domul Mic", care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenara a calcitei. Celelalte încăperii sunt Sală "Altarului", "Valul Altarului", "Amvonul", "Candelabrul Mare" și imaginea "Stâncii Însângerate" denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola înaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci. Alte câteva atracții sunt "Valul Muierii", "Bazinele Mari", "Cascadele împietrite", Dantelă "de Piatră", "Poartă", "Sală cu Guano", "Sală Turcului". În "Galeria Urșilor" a fost găsit un
Peștera Muierilor () [Corola-website/Science/305613_a_306942]
-
galeri pot fi găsite aproape toate formele endocarstice cunoscute. Accesul în peșteră se face la cel mai jos nivel, acolo unde întregul debit de apă iese la suprafață. Urmând pârâul amonte, pe o galerie largă și înaltă apar formațiuni gigantice, scurgeri parietale și stalactite (Torpila). Înalțimea galeriei scade și curînd devine inaccesibilă dar numeroase galerii fosile pot fi urcate în etajele superioare. Sunt trei etaje dinstincte formate din galerii, săli, puțuri și hornuri de dimensiuni și forme foarte diferite cu toate
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
scade și curînd devine inaccesibilă dar numeroase galerii fosile pot fi urcate în etajele superioare. Sunt trei etaje dinstincte formate din galerii, săli, puțuri și hornuri de dimensiuni și forme foarte diferite cu toate tipurile de speleoteme: stalactite, stalagmite, coloane, scurgeri parietale, cristale, gips... Se diferențiază Labiritul Racoviță, fiind cel mai încurcat sector de peșteră din țară sau Galeria Hipodrom, ca o galerie de metrou. Galeriile s-au dezvoltat pe patru nivele, dintre acestea cel inferior este activ, pe aceasta pârâul
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
între cele patru nivele de dezvoltare a peșterii. Cele mai importante puțuri sunt: Casa Scărilor, Puțul Greu, Puțul Bükki, Puțul Bagaméri, Puțul din sistemul Torpilei. În comparație cu mărimea peșterii formațiunile sunt puține, totuși pe alocuri întîlnim stalactite, stalagmite, coloane, draperii, coralite, scurgeri parietale, gururi, cristale de CaCO3 multiforme (helictite), cristale de aragonit și gips cu forme florale (anthodite), monocristale. În anul 2003, în cadrul unui proiect Phare, CSA a deschis oficial un traseu turistic în peșteră. Lungimea acestuia măsoară 730. Vizitarea se poate
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
iar cea mai rece ianuarie. Precipitațiile medii anule sunt cuprinse între 800 și 900 mm. Principalele râuri care străbat zona sunt Crasna, Almașul și Agrijul, având afluenți pâraie cu debit scăzut, alimentate de izvoare, zapezi și ploi, cu regim de scurgere permanent sau semipermanent. Caracteristică zonei este inexistentă lacurilor naturale. Arealul Munților Meseș adăpostește o gamă variată de animale sălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) specii de plante din floră (arbori, arbuști, ierburi, flori) spontană a nordului Apusenilor. Mamifere cu specii
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
de acumulare are următoarele caracteristici: este de tip baraj de anrocamente cu nucleu de argilă. Principalele caracteristici ale barajului sunt următoarele: Este amplasat în versantul stâng, fiind alcătuit dintr-un deversor cu nivel liber, continuat cu o galerie subterană cu scurgere cu nivel liber și aruncătoare în aval, toate executate din beton armat. Creasta deversorului este la cota 1289,00 mdM și are o deschidere de 16,20 m. Galeria subterană are un diametru D=4,25 m și o lungime
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
asimetrie hidrografică. De aceea, bazinul Siret colecteaza majoritatea covîrșitoare a cursurilor de ape din acest spațiu montan. Cît privește regimul hidrologic al apelor din Munții Vrancei, el se manifestă prin variația sezonieră a principalilor parametri. Cea mai mare parte a scurgerii are loc la sfîrșitul primăverii (circa 44%) și în prima jumătate a verii (aproape 30% cînd se produc și creșteri substanțiale de debite lichide, provocînd însemnate viituri. Durata acestora, precum și volumul debitelor tranzitate sînt proporționale cu mărimea bazinelor individuale, fiind
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
și creșteri substanțiale de debite lichide, provocînd însemnate viituri. Durata acestora, precum și volumul debitelor tranzitate sînt proporționale cu mărimea bazinelor individuale, fiind însă mai frecvente la cele mici, cu regim torențial tipic, îngreunînd uneori circulația turistică. În sezonul de iarnă, scurgerile lichide pe rețeaua de albii sînt minime (de pînă la 29%) și pe alocuri nule, datorita stocării apei în formațiuni de gheață ce pot forma adesea poduri extinse. Trăsăturile de ansamblu ale asociațiilor fito și zoogeografice din cuprinsul Munților Vrancei
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
constituției geologice predominant cristaline prin care curge, în condițiile unui climat cu precipitații abundente, înainte de confluența cu Dorna, Bistrița Aurie realizează aici un debit bogat (circa 12 mc/s). Un aport substanțial îi aduc afluenții care coboara din Suhard, cu scurgere permanentă și debite relativ constante. Cei mai importanți sînt: Rusaia, Gîndacu, Diaca (cel mai mare = 10 km lungime), Humoru, Scorușu, Pîrîu Rece și Ciotina. La aceștia se adaugă o serie de mici pîrîiașe, și anume: Rotunda, Zada, Măgura, Fundoaia, Stînișoara
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
înălțimi se află în vestul acestei subregiuni, anume Munții Măcinului.Catre est cu altitudini ceva mai reduse, se desfasoara dealurile Niculițelului, în mare parte împădurite și fragmentate de o serie de dealuri (cursuri de apă cu debit foarte redus, cu scurgeri permanente sau temporară). Ele se contiună cu dealurile Tulcei, cu altitudini mai mici și cu vai scurte ce se îndreaptă către lunca Dunării. În partea de sud, podișul Dobrogei de Nord cuprinde podișul Babadagului cu aspect de patrulater, dispus între
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
C, iar iarnă, în ianuarie, mediile termice se înscriu cu valorile între -1,9°C și -1,5°C. Maximă absolută s-a semnalat în 1968 la Jurilovca de 38°C. Precipitațiile sunt scăzute, fapt ce se reflectă negativ în scurgerea râurilor și într-o anumită măsură, în procesul de vegetație al culturilor agricole. În aria Munților Măcinului cade cea mai mare cantitate medie/ an de precipitații (circa 500 mm/an) din Dobrogea, iar în Depresiunea Nălbant și în porțiunea marginala
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
asemenea se presupune existența unor zăcăminte de gaz și mai mari în Iran. Gazul natural este un amestec puternic inflamabil, de regulă insipid și inodor (din care cauză pentru odorizare se adaugă gazului "mercaptan" cu scopul de a ușura detectarea scurgerilor) cu o temperatură de aprindere de circa 600 °C. Este un gaz mai ușor ca aerul; pentru arderea 1 m³ de gaz sunt necesari circa 10 m³ de aer. Gazul este clasificat după compoziție în diferite categorii, gaz "sărac" și
Gaz natural () [Corola-website/Science/306386_a_307715]
-
hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Începând cu sectorul al doilea, Sectorul Ogivelor, poziționat între Culoarul Stâlpilor și Culoarul Sufocant, peștera devine tot mai interesantă din punct de vedere geomorfologic: dantelării de țurțuri stalactitici, coloane intermediare, domuri, pâlcuri de stalagmite, bazine adânci, scurgeri parietale argiloase, ocru de peșteră, etc., unele dintre forme căpătând chiar denumiri grație spectaculozității lor. Peștera găzduiește o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de peșteră din Ordinul Microchiroptera, Genul Rhynophus, numit popular liliacul cu potcoavă, grație formei
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
Chișinău, 45 verste de la Bălti și 12 verste de la Rîșcani. Moșia este slab populată, cu caractere de stepa bună pentru creșterea cerealelor, vitelor și oilor. Pociva suglinisto-solanciacovii cerinoziom, pe unele locuri trecînd în solanciacuri. Pe moșie există două iazuri cu scurgere. La nord-vest sectorul ÎI al moșiei se mărginește cu s. Sturzeni și pămînturile bisericești ale s. Cucueți, la sud-est cu s. Bălan și la sud-vest cu sectorul nr. 1 al moșiei Cucueți. Semnele de hotar șunt bine vizibile. Suprafață sectorului
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Lunile cele mai secetoase fiind ianuarie - februarie pe când cele mai ploioase sunt lunile iunie -iulie. Din punct de vedere hidrologic, Zăbrăuțiul are un curs puternic influențat de variațiile de precipitații și teperatură, fapt reflectat în distribuția mediilor lunare de a scurgerii lichide. Din figurile de mai jos reies (fig 5-6) distribuțiile lunare ale scurgerii medii lichide. Cea mai mare scurgere are loc pe parcursul lunii martie, fapt datorat în primul rând creșterii cantității de precipitații, corelata cu topirea zăpezii dar și a
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
iunie -iulie. Din punct de vedere hidrologic, Zăbrăuțiul are un curs puternic influențat de variațiile de precipitații și teperatură, fapt reflectat în distribuția mediilor lunare de a scurgerii lichide. Din figurile de mai jos reies (fig 5-6) distribuțiile lunare ale scurgerii medii lichide. Cea mai mare scurgere are loc pe parcursul lunii martie, fapt datorat în primul rând creșterii cantității de precipitații, corelata cu topirea zăpezii dar și a unei permeabilități scăzute a solului. Variația mediilor lunare indică pentru p.h. Fitionești, ca
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
hidrologic, Zăbrăuțiul are un curs puternic influențat de variațiile de precipitații și teperatură, fapt reflectat în distribuția mediilor lunare de a scurgerii lichide. Din figurile de mai jos reies (fig 5-6) distribuțiile lunare ale scurgerii medii lichide. Cea mai mare scurgere are loc pe parcursul lunii martie, fapt datorat în primul rând creșterii cantității de precipitații, corelata cu topirea zăpezii dar și a unei permeabilități scăzute a solului. Variația mediilor lunare indică pentru p.h. Fitionești, ca minimă se produce în cursul lunii
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
Hemoragia sau hemoreea este scurgerea abundentă de sânge, internă sau externă, în urma ruperii sau tăierii peretelui unui vas sangvin. Hemoragia este cauzată de lezarea integrității vasului, provocată de o traumă, liza purulentă a peretelui vascular, dereglarea chimizmului sangvin. Putem deosebi mai multe feluri de hemoragii
Hemoragie () [Corola-website/Science/313009_a_314338]