12,660 matches
-
14), iar schimbările vizează organizarea programelor sportive: sportivii trebuie să aibă mai multă libertate pentru a stabili relații și în afara vieții sportive și pentru a trăi experiențe dincolo de sport. Pentru a evidenția mai bine rolul sportului în societate și sarcina sociologiei, autorul acestei cărți, a trecut sportul prin filtrul a cinci mari teorii: teoria funcționalistă, teoria conflictuală, teoria critică, teoria feministă și teoria interacționistă. Astfel cu ajutorul lui Coackley vedem sportul ca o „instituție socială valoroasă care aduce beneficii atât societății, cât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
alternative, definiția tradițională a sporturilor pune accent pe alte caracteristici: „sporturile sunt activități competitive instituționalizate care implică exerciții fizice severe sau folosirea unor abilități fizice relativ complexe de către participanți, motivați de recompense externe și interne”. La întrebarea „De ce vorbim despre sociologia sportului și nu despre psihologia sportului?” răspunsul oferit de lucrare este că: „sporturile sunt în mod clar legate de sferele mari ale vieții sociale, inclusiv de familie, de economie, de mass-media, de politică, de educație și religie” (24). Așadar sportul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sporturile drept contexte pentru a face lumea un loc mai bun” (p. 589), după cum spune autorul. Bibliografie Parks, J.B., Quarterman, J. (1998 /2003). Contemporary Sport Management. United States: Human Kinetics. Andreea Costin Expunere la Conferința: Traian Herseni - personalitate ilustră a sociologiei, antropologiei și psihosociologiei românești, Chișinău, 28 septembrie 2007. Versiuni anterioare ale materialului au beneficiat de comentarii din partea mai multor colegi. Mulțumim în special dlui. prof. Dumitru Sandu pentru observațiile sale detaliate referitoare la specificarea modelelor multivariate și la statisticile utilizate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
județul Ialomița) și Voinești (județul Dâmbovița). Autorul subliniază pe această bază diferența dintre „colectivismul păgubos și conflictual” al celor din Crăsani și „înclinarea spre asociere și întrajutorare” de la Voinești (cf. Mihăilescu, 1996, 14). PAGE PAGE FILENAME \p D:\CARTI\Catalina\sociologie%20romaneasca%20nr.%204 2007.doc PAGE 155 Harta nr. 1 Harta nr. 2 Harta nr. 3 Harta nr. 4 Harta nr. 5
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Système industriel ⁄ Sistemul industrial (1820-1822). Acest gânditor își imaginează că poate oferi puterea de a conduce societatea marilor industriași și inginerilor, într-un simulacru de tehnocrație. Se inspiră din filosofi cum ar fi Auguste Comte, care inventează o știință nouă, sociologia, având drept scop studiul societăților percepute ca obiecte culturale. Aceste idei și imagini dau naștere unor texte care, precum cele scrise de Jules Verne, contribuie la progresul tehnic și sporesc puterea inginerilor cf., de pildă, De la Terre à la Lune
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
acestor texte în sfera reflecției / speculației, de exemplu consecințele dezvoltării științelor exacte. Astfel, textele SF din anii 1970-1980 s-au apropiat de granițele literaturii generale. Cu atât mai mult cu cât științele invocate de noii autori erau cu precădere psihanaliza, sociologia, etnologia, antropologia așa-zisele "umane" sau științe soft și nu, ca înainte, fizica, astronomia sau așa-zisele științe exacte, "dure". Cu toate acestea, textele recente revin asupra acestor presupoziții și încearcă să integreze literar diferitele tipuri de speculație, prezentându-le
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
familie, cu componentele sale de violență domestică, în cuplu, maltratare a copilului și abuz și neglijare a bătrânilor, reprezintă un domeniu de larg interes al ultimilor ani, atât din punctul de vedere al sănătății fizice și mentale, cât și al sociologiei, culturii și politicilor sociale. în cazul copilului, participarea ca martor la scene de violență, mai ales la acte de violență între părinți, poate declanșa o suferință mai mare decât aceea a unui abuz suferit în mod direct. Violența psihologică la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ce aveau în centrul atenției ființa umană cu toate caracteristicile și avatarurile ei au încetat să mai fie studiate în universități, iar viața științifică în aceste domenii, chiar dacă a continuat, era mult slăbită și oarecum clandestină. în 1978, psihologia și sociologia și-au închis studiile universitare. Asistența socială nu se studia și nu se practica deja de ani buni2. Această situație s-a însoțit de o persecutare a profesioniștilor la locul de muncă, mulți dintre ei schimbându-și orientarea profesională spre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din realitate, și anume doar cazurile în care s-a depus o plângere. Site-ul www.anpf.ro promovează și un număr de telefon pentru servicii de urgență, pentru București. Un sondaj întreprins în lunile martie-aprilie 2008, de centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), pe un lot de 1.304 persoane, arată că în ultimele 12 luni, aproximativ 1.600.000 de persoane au suferit diferite forme de violență domestică, înregistrându-se o creștere de 4,1%, comparativ cu anul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diferit în care realitatea i se oferă, o mobilare neobișnuită a spațiului de viață. Prin această abordare diferită a sărăciei în funcție de ceea ce are și ceea ce face putem înțelege perspectiva singulară a genialității. Spre deosebire de alte metode care vizează deficitul în literatură (sociologia câmpului internațional al literaturii, perspectiva sistemică asupra literaturii mondiale, economia literară), cultura geniului nu implică doar o privire asupra distribuției relative a instituțiilor, o măsurare geografică sau cantitativă a ceea ce o literatură deține: nu e o evaluare contabilă a penuriei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
doilea ca titular al primului curs de arheologie din universitățile românești și ca autor al unor cercetări esențiale pentru evoluția cunoașterii în domeniu. În privința alianțelor cu discipline "străine", înainte ca literații să fie pasionați de psihologie ca Mihail Dragomirescu, de sociologie ca E. Lovinescu sau de lingvistică asemeni lui Tudor Vianu sau Dimitrie Caracostea, au fost fascinați de arheologie. Or, pentru ca literatura să convoace imaginația unei științe, trebuia ca reprezentările acesteia să fie capabile să circumscrie proprietăți fundamentale ce țin de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
își imaginează că arheologia are acces la viață în sensul cel mai condiționat de actualitatea trăirii dar și cel mai precar, afectat imediat de trecerea timpului în micro-manifestările sale78. Acest criteriu de apreciere a descoperirilor arheologice e binecunoscut specialiștilor în sociologia patrimonială. În general i se spune "autenticitate" și definește continuitatea perceptibilă între momentul actual și cel în care obiectul a fost produs sau folosit: "Autencitatea unui artefact vine din continuitatea în același timp substanțială și stilistică între momentul prezent și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
le căutăm. Mai întâi, mi se pare important chiar faptul că mecanismul care ne interesează se găsește într-o teorie a imitației sociale. Toate temele dezvoltate de râvnă și implicate în fondarea literaturii române țin în esența lor de o sociologie generală (nu literară). În acest cadru vorbim de raportul simplu dintre două ființe umane, de afecțiunea care le justifică acțiunile solidare, de dorință și invidie ca generatoare ale țesutului social. Suntem încă departe de specializarea instrumentelor, de constituirea "autonomă" a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pour une interprétation de l'esthétique romantique", în Jean Bessière, Philippe Roussin (éds.), Partages de la littérature, partages de la fiction, Honoré Champion, Paris, 2001, pp. 121-146. Mauss, Marcel, "La Nation" (1920), în Œuvres 3. Cohésion sociale et division de la sociologie, Minuit, Paris, 1969, pp. 573-625. McMahon, Darrin, Divine Fury: A history of Genius, Basic Books, New York, 2010. Mihalache, Andi, Contribuții la istoria ideii de patrimoniu. Surse, evoluții interpretări, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2014. Morency, Catherine, Poétique de l
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 276. 24 G. Asachi, "Omul literat" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 288. 25 Spinoza a devenit o referință a unei sociologii contemporane aflate în căutarea de noi instrumente pentru înțelegerea efectului de contagiune care organizează acțiunea indivizilor în societate. Apropierea de gândirea filosofului materialist îmi e mediată de lectura propusă de Yves Citton (în Yves Citton et Frédéric Lordon (dir.), Spinoza
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau Gramatica poezii", p. 124. 34 Pascale Casanova (dir.), Des littératures combatives. L'internationale des nationalismes littéraires, Raisons d'Agir, Paris, 2011, pp. 10-31. 35 Marcel Mauss, "La Nation" (1920), în Œuvres, 3, Cohésion sociale et division de la sociologie, Minuit, Paris, 1969, p. 603. 36 I. Heliade Rădulescu, "Despre autori" (1840), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 294; Asachi, "Omul literat", p. 286; G. Barițiu, "Cărți, cititori" (1843), în Ivașcu, Din istoria teoriei și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
trebuiau diseminate, insuflate și încrustate în fibra morală și psihică a națiunii. Trebuia ca poporul nostru să fie supus, îngenunchiat prin crimă și teroare. Metoda de interviu pe care am ales-o este cea care în domeniul psihologiei, antropologiei și sociologiei se numește istoria sau povestea vieții. Desigur, m-a interesat cu predilecție să aflu cum anume s-au răsfrânt asupra existenței individuale deciziile politice ale unui stat și regim politic totalitar, în care Partidul unic și Securitatea se aflau în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
momentul în care ne vom referi la orizontul bibliografic. 2. Opțiuni metodologice și modul de organizare a lucrării Subiectul cercetării se încadrează în domeniul istoriei presei și al istoriei ecleziastice. Este o temă cu implicații interdisciplinare din spectrul istoriei, jurnalismului, sociologiei și al teologiei. Studiul mass-mediei a fost introdus relativ târziu între izvoarele pe care se bazează metodologia cercetării istorice (imaginea transmisă de presă fiind considerată una distorsionată); istoria de tip pozitivist încă domina scena istoriografică, deși cercetările au evoluat spre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
II-a, revizuită și completată, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Dicționarul statistic al României, București, 1915 și Recensământ general al populației României din Decembrie 1899, cu o introducere de Leonida Colescu, șeful Servicului Statisticei Generale, București, 1901. Dicționar de sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1993. Gabor, Iosif, Dicționarul comunităților catolice din Moldova, Editura Conexiuni, Bacău, 1995. Idice dei Fondi e relativi mezzi di discrizione e di ricerca dell΄Archivio Segreto Vaticano, Citta del Vaticano, 2011. Idice delle opere citate-Romania
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
S., Histoire de la france au XX e siècle: 1900-1930, Editions Complexe, 1999. Biserica noastră și cultele minoritare. Marea discuție parlamentară în jurul Legii Cultelor, Editura Albatros, București, 2000. Bon, Gustave, Învățămintele psichologice din războiul european, Editura "Librăriei Stănculesu", București,. Bondrea, Aurelian, Sociologia opiniei publice și mass-media, ediția a III-a, Editura " Fundația României de Mâine", București, 2007. Bota, Ioan M, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Editura Viața Creștină, Cluj-Napoca, 1994. Brânzeu, N., Cultele din România
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
deoarece omul manifestă nevoia de a transmite mesaje. Odată cu evoluția omului și modernizarea societății, acesta și-a perfecționat și diversificat modalitățile de interacțiune cu ceilalți, ajungându-se astăzi la o adevărată industrie a comunicării, reprezentată tocmai de mass-media (Dicționar de sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1993, p. 237). 35 Despre mass-media se poate vorbi practic începând cu jumătatea sec. al XIX-lea, când numărul de cititori a crescut. Publicațiile apărute până în acel moment se adresau mai mult unor elite și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
omogene. Interesul studierii și teoretizării fenomenului media nu s-a datorat în primă instanță creșterii audienței, ci mai cu seamă influenței acesteia asupra vieții sociale. Preocuparea pentru studierea conceptului de mass-media a dus la apariția unor discipline precum: istoria mass-media, sociologia mass-media etc., centrate pe analiza exclusivă a modului de funcționare a mass-mediei în societate și a efectelor sociale ale comunicării. Studierea în timp a acestor efecte a dus la numeroase controverse, cristalizate finalmente în două curente, două tabere antagonice: pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parte imaginea negativă, subminarea, industria deculturalizată. Iată caracteristici ale mass-mediei văzute ca benefică, respectiv malefică (Isidor Mărtincă "Biserica, mass-media și cultura", partea II, în Pro Memoria, nr. 4, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 2005, p. 257). 36 Aurelian Bondrea, Sociologia opiniei publice și mass-media, ediția a III-a, Editura " Fundația României de Mâine", București, 2007, p. 16-35. 37 În ciuda faptului că nu avem o definiție sui generis, cercetătorii sunt de acord că opinia publică este o colecție de păreri individuale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Anthropologie de l'honneur (Hachette, 1997). Pe această temă precisă, Supplément au voyage de Bougainville de Diderot și Supplément au voyage de Cook de Girodoux oferă ficțiuni instructive și picante. 5 Publicat în Année sociologique în 1923-1924 (reeditat în Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, 1960. 5 *Marcel Mauss, Eseu despre dar, traducere de Silvia Lupescu, studiu introductiv de Nicu Gavriluță, Editura Polirom, Iași, 1997 (nota trad.). 6 *Termenul polinezian "mana" desemnează o forță naturală, reunind în același cuvânt, ideea de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la care asistăm și care ne influențează viața cotidiană. În realizarea volumului autoarea a utilizat o paletă diversificata și originală a surselor de informatie: de la documente și rapoarte oficiale (rezoluții, tratate și articole), presa electronică, lucrări edite, la metode proprii sociologiei prin chestionarul adresat unor oameni politici, ambasadori, exegeți reputați, solicitați să răspundă unor frământări ale autoarei privind șansă de soluționare ale disturbanțelor din Orientul Mijlociu în general și a conflictului israeliano-palestinian în particular, insistând asupra diplomației UE în gestionarea și soluționarea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]