11,309 matches
-
continu, cum sunt sonatele pentru vioară ale compozitorului austriac Heinrich von Biber. Termenul de "sonată" a fost atribuit de Domenico Scarlatti la peste 500 de opere pentru ""clavicembalo"", piese formate dintr-o singură mișcare, cuprinzând două părți cu același material tematic, piese de mare virtuozitate, executate și admirate și astăzi pentru varietatea lor inventivă. Sonatele lui Domenico Paradisi sunt opere melodice de acest tip, cuprinzând o a doua mișcare, scurtă și grațioasă. Acest stil este prezent și în operele altor compozitori
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
în totalitate de forma tradițională, Sonata lui în si minor, o lungă compoziție într-o singură parte, amintește mai degrabă poemul simfonic. În Franța, Hector Berlioz, Camille Saint-Saëns și Gabriel Fauré au compus în genul denumit "sonată ciclică" sau "sonată tematică". Importanța sonatei în semnificația sa clasică a reprezentat tema disputei dintre ""wagnerieni"" și ""brahmsiani"". Pentru aderenții săi, Brahms era considerat modelul de urmat în forma clasică, în timp ce Wagner și Liszt au suprimat granițele dintre genurile clasice, considerate arbitrare. Compozitorii din
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
completate prin depozitul legal, prin cumpărare, donații, precum și prin schimb interbibliotecar. Anual fondul Bibliotecii crește cu 13-14 mii de documente. BNRM este păstrătoarea unui valoros fond de documente volumul căruia constituie 2,5 mln. unități în 30 de limbi. Orizontul tematic și lingvistic al colecțiilor este universal. Colecțiile BNRM cuprind diferiți purtători de informații: tradiționale (monografii, seriale) și netradiționale (discuri, benzi magnetice, microfilme, hărți, documente electronice etc.). Colecția conține peste 21 de mii de documente: opere eminente prin autori, măiestrie grafică
Biblioteca Națională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/314528_a_315857]
-
-să scrie un articol în World Book Encyclopedia; -să fie căpitanul Kirk, din cunoscutul serial SF Star Trek; -să câștige animale de pluș în parcurile de distracții; -să devină un imagineer la firma „Disney”, pentru a crea atracții în parcurile tematice. a încercat cu adevărat să-și realizeze visurile și a relatat povestea fiecărei încercări în acest sens, pentru a ajuta auditoriul să găsească metode concrete de a-i urma exemplul. Chiar și obstacolele care i s-au pus uneori în
Randy Pausch () [Corola-website/Science/314552_a_315881]
-
românilor, studii despre boierii români, probleme de istorie universală, studii despre monedele românești, despre arestările abuzive din perioada comunistă, dar și despre greșelile făcute de-a lungul timpului de către conducători. Prima parte a caietului nr. 21-23 din 1971 are ca tematică filosofia, un omagiu adus filosofului Martin Heidegger. Alte subiecte tratate în paginile ,Destinului” sunt cele de antropologie și cultură europeană, cultură și civilizație românească. Totodată, printre preocupările revistei se numărau teme precum: politica, biserica, libertatea, justiția, științele, arta, economia și
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
La rubrica " De ce?" din pagina de titlu a revistei „Florile Dalbe” semnează remarcabile „altfel de editoriale”, care dau răspunsuri la întrebările expediate de cititori, abordând teme de etică, morală, estetică ș.a. Promovează instruirea filozofică a copiilor și adolescenților în pagina tematică lunară "Căderea pe gânduri" din „F.D.” și colorează „petele albe” din istoria românilor în pagina lunară „Patrimoniu”. Primește numeroase premii ale Uniunii Jurnaliștilor din Moldova pentru cea mai bună oglindire a tematicii ocrotirii monumentelor de istorie și cultură. În 2002
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
special în Ardeal, ea (Miorița) se mai aude schimbată în colind, numai în câteva versiuni scăzute și monotone.” Pavel Apostol (1964) susține faptul că în Transilvania variantele mioritice au fost generate de baladele extra-carpatice: „Paralel cu formarea versiunii baladă, elementul tematic a generat în Transilvania o versiune-colind” Cititor atent al studiului Apostol- Fochi (1964), Mircea Eliade (1970, născut la București) preia anumite informații din monografie și le reformulează în comentariul dedicat mioarei năzdrăvane. Acesta este motivul pentru care regăsim în concepția
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
adevărat valoros și important” Astfel, "balada Miorița", singura versiune (re)cunoscută (sau apreciată), trebuia, de asemenea, să fie opera desăvârșită a unui creator (necunoscut), pierdut în negura istoriei, iar variantele mai puțin reușite sub aspect artistic, ori comprimate sub aspect tematic, nu erau decât niște resturi, niște firimituri ale unei degradate capodopere inițiale. Seria reprezentanților acestui curent a fost inaugurată chiar de Alecu Russo, descoperitorul baladei, care îi invocă pe Virgilius și Ovidiu. „Pe lângă acești doi creatori de poezie antică s-
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
abordează "Miorița" din două perspective interesante. Capitolul „În căutarea epocii de comunitate culturală străromână” vizează geneza și circulația textelor mioritice (prin raportare la variantele aromâne), iar capitolul „Câteva capodopere în lumina eternității” debutează cu unele aprecieri despre Miorița - un rezumat tematic, reluarea tezei „morții tânărului nelumit” ca germene al textului, respectiv o teorie privind datarea. Mircea Eliade (1907-1986) publică, în 1970, la Paris, prima ediție a volumul "De la Zalmoxis la Genghis-Han - Studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Occidentale
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
galeriilor de artă și se va impune în continuare cu lucrări de înaltă ținută artistică. (Tudor Zbârnea). Victoria Rocaciuc se prezintă ca o tânără plasticiană ce posedă o pregătire artistică serioasă. Având vădite capacități ea se orientează liber în compoziții tematice cu conținuturi variate. Abordează cu succes diferite subiecte, are o imaginație fecundă și libertate în tratare. (Ada Zevin).
Victoria Rocaciuc () [Corola-website/Science/314197_a_315526]
-
bugetului, se trece la abordarea comună a programării. Programele operaționale de șapte ani sunt planificate de către Comisia Europeană împreună cu statele membre și cu regiunile lor. Aceste programe operaționale descriu domeniile de activitate care vor fi finanțate și care pot fi tematice sau geografice. Statele membre desemnează autoritățile naționale de gestionare a FSE care sunt responsabile cu selectarea proiectelor, cu distribuirea fondurilor și cu evaluarea progresului și a rezultatelor proiectelor. De asemenea, sunt numite autorități de certificare și audit care monitorizează și
Fondul Social European () [Corola-website/Science/314277_a_315606]
-
Există zece teme prioritare care au fost definite pentru programul cooperare. Acest program include și cooperarea dintre UE și alte țări. "Idei" este similar cu programul "cooperare", finanțează cercetarea științifică cu diferențele de mai jos. Nu este legat de prioritățile tematice ale PC7 și include inginerie științe sociale și umane. Nu este gestionat de comisia europeană ci de o entitate autonomă Consiliul European pentru Cercetare. Se concentrează asupra cercetării la frontierele cunoașterii, unde riscul este maxim. De aceea domeniile de cercetare
Program cadru șapte () [Corola-website/Science/313367_a_314696]
-
natură descriptivă, ci mai mult prescriptivă, ea trebuia să servească ca model pentru crearea unor noi opere și nu ca instrument analitic. Forma de sonată are o structură bitematică tripartită. Cele trei părți fundamentale sunt: 1. Expoziția (cu două grupe tematice: structură "bitematică"), uneori precedată de o Introducere; 2. Dezvoltarea și 3. Repriza sau Reexpoziția, uneori urmată de o Coda. Schema acestei structuri, incluzând subdiviziuni ulterioare, întâlnită de obiceiu în prima mișcare a unei compoziții mai ample (simfonie, sonată, concert etc.
Formă de sonată () [Corola-website/Science/313425_a_314754]
-
materialul din introducere reapare mai târziu în tempo-ul său originar, mai ales în "coda" finală, ca în cvintetul de coarde de Mozart (KV 593) sau în sonata pentru pian nr. 8 ("Patetica") de Beethoven. În expoziție se prezintă materialul tematic principal și se stabilește o tensiune armonică care își regăsește în secțiunile succesive elaborarea adecvată. La rândul ei, expoziția are patru subdiviziuni: Definirea tonalității dominante în interiorul primului grup tematic reprezintă o prioritate pentru stilul perioadei clasice, dar nu se exclud
Formă de sonată () [Corola-website/Science/313425_a_314754]
-
pian nr. 8 ("Patetica") de Beethoven. În expoziție se prezintă materialul tematic principal și se stabilește o tensiune armonică care își regăsește în secțiunile succesive elaborarea adecvată. La rândul ei, expoziția are patru subdiviziuni: Definirea tonalității dominante în interiorul primului grup tematic reprezintă o prioritate pentru stilul perioadei clasice, dar nu se exclud unele modulații, cu condiția de a nu compromite stabilitatea temei principale. În schema tradițională, al doilea grup tematic este mai redus, în așa fel încât se ajunge la caracteristica
Formă de sonată () [Corola-website/Science/313425_a_314754]
-
ei, expoziția are patru subdiviziuni: Definirea tonalității dominante în interiorul primului grup tematic reprezintă o prioritate pentru stilul perioadei clasice, dar nu se exclud unele modulații, cu condiția de a nu compromite stabilitatea temei principale. În schema tradițională, al doilea grup tematic este mai redus, în așa fel încât se ajunge la caracteristica "bitematică". O excepție de la această formă standard este dată de absența unei teme secunde ("expoziție monotematică") în acele compoziții în care se subliniează apariția unei tonalități contrastante, într-o
Formă de sonată () [Corola-website/Science/313425_a_314754]
-
prin aceasta, îndeplinește două sarcini distincte: Introducerea unei noi teme la începutul dezvoltării este folosită de Mozart (Sonata KV 332), în timp ce Beethoven folosește motivele ""codettei"" din expoziție (Sonata op. 2, nr. 3). Elementul cel mai relevant îl constituie totuși dezvoltarea tematică, adică utilizarea materialului melodic provenit din expoziție, elaborat în asemenea mod pentru a obține efectul de creștere coerentă și organică a compoziției și de intensificare a procesului dramatic (specific compozițiilor lui Beethoven). Tehnicile folosite pentru generarea acestor efecte sunt multiple
Formă de sonată () [Corola-website/Science/313425_a_314754]
-
dance în soft gold music, se urmărește diferențierea mai clară a Vibe FM de o altă stație a grupului, respectiv Radio 21, care difuzează muzică dance. Vibe FM s-a lansat în România pe 7 aprilie 2008, având un format tematic dance. Vibe FM a fost lansat pe frecvențele fostului post Radio Deea. "La momentul în care am preluat fosta rețea Deea și am transformat-o în Vibe FM, muzica dance nu avea o largă răspândire", a spus, pe 27 ianuarie
Vibe FM () [Corola-website/Science/313419_a_314748]
-
sale, a fost ales în Consiliul de conducere al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor Sibiu și a fost numit redactor-șef adjunct al anuarului "Studii și comunicări de etnologie", un periodic publicat de Academia Română. A fost membru al "Cercului de Cercetare Tematică a Ceramicii Europene", din Germania, și a activat ca expert al Ministerului Culturii și Cultelor în probleme de etnografie săsească. Cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani i-a fost decernat "Premiul Hans Christian și dr. Beatrix Habermann pe
Horst Klusch () [Corola-website/Science/313904_a_315233]
-
este una dintre cele mai valoroase colecții de profil din lume. La Muzeul „Franz Binder” poate fi văzută și o mumie egipteană cu sarcofag din lemn din Perioada Ptolemaică (peste 2000 de ani vechime), provenită din săpăturile arheologice de la Gamhud. Tematic, expunerea este structurată în două secțiuni. Sub titlul Din cultura și arta popoarelor lumii, expoziția permanentă (autorul concepției tematice: Maria Bozan, muzeografi responsabili: Maria Bozan, Adina Vărgatu) prezintă o selecție esențială din fondul de obiecte extraeuropene, majoritatea intrate în colecțiile
Muzeul de etnografie universală „Franz Binder” () [Corola-website/Science/314917_a_316246]
-
o mumie egipteană cu sarcofag din lemn din Perioada Ptolemaică (peste 2000 de ani vechime), provenită din săpăturile arheologice de la Gamhud. Tematic, expunerea este structurată în două secțiuni. Sub titlul Din cultura și arta popoarelor lumii, expoziția permanentă (autorul concepției tematice: Maria Bozan, muzeografi responsabili: Maria Bozan, Adina Vărgatu) prezintă o selecție esențială din fondul de obiecte extraeuropene, majoritatea intrate în colecțiile sibiene în secolul al XIX-lea. Denumirea generică Din creația artizanală a popoarelor lumii, include cea mai mare parte
Muzeul de etnografie universală „Franz Binder” () [Corola-website/Science/314917_a_316246]
-
construcțiile pescarilor din Delta Dunării și pe care sunt expuse mori și poduri plutitoare (la care se ajunge cu lotcile pescărești ancorate la debarcader), se află cel mai mare - ca teritoriu, mai bogat - ca patrimoniu și mai original - în concepția tematică, muzeu în aer liber din România și printre cele mai reprezentative instituții de acest gen din Europa. Într-un spațiu grandios, de 96 ha, străbătut de 10 km de alei, cu numeroase locuri de popas, sunt prezentate, în cadrul a două
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
printre cele mai reprezentative instituții de acest gen din Europa. Într-un spațiu grandios, de 96 ha, străbătut de 10 km de alei, cu numeroase locuri de popas, sunt prezentate, în cadrul a două expoziții permanente, distincte, perfect delimitate spațial și tematic, lumea de ieri a satului românesc (muzeul etnografic în aer liber, ce ocupă 42 ha) și reflexul acesteia în conștiința artistică contemporană (expoziția de sculptură modernă în lemn, cu opere realizate de reputați artiști români și străini, inspirate din universul
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
tradițional, căreia îi sunt destinate 3 ha). Muzeul etnografic în aer liber a debutat în anul 1963 ca un "muzeu al tehnicii populare", ambiționând, prin proiect, să ilustreze intreaga creație tehnică populară tradițională din România. Împărțit inițial în 4 sectoare tematice expoziționale, Producerea și prelucrarea produselor agro-alimentare, Extragerea și prelucrarea minereurilor și materiilor prime organice (nealimentare) și anorganice (lemn, vegetale, argilă, minereuri, piatră, metale), Prelucrarea pieilor, blănurilor și fibrelor textile (vegetale și animaliere), Transporturile tradiționale, muzeul abordează, fenomenologic, întreg sistemul ocupațional
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
de suflat și cu coarde), ale prelucrării cerii (boștinărit și lumânărit) și a stufului (rogojinărit), demonstrând o complexitate tehnic-meșteșugărească și un nivel de specializare a satului românesc în practicarea meșteșugurilor, impresionante. Categoria "monumentelor de tehnică populară" excelează prin marea varietate tematică (mori de cereale, teascuri - cu cea mai diversă funcționalitate, cuptoare, poverne, vâltori, pive de postav și dârste, ciocane, șteampuri și fierăstraie hidraulice) aparținând "instalațiilor de industrie populară", având în finalul expoziției cinci mari complexe de industrii țărănești (provenite din Oltenia
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]