11,919 matches
-
nr. 567, 20 septembrie 1926, p. 1 și 3, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 480. 11 Nae Ionescu, Tot despre facultatea Chișinăului (I), în "Cuvântul", an III, nr. 567, 24 septembrie 1926, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 481-482: "Și așa s-a ajuns mai acum câteva luni la o declarație categorică, în public, după care facultățile noastre de teologie nu s-ar simți legate de Biserică; ele fac doar... știință. Nu este o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în "Cuvântul", an III, nr. 567, 24 septembrie 1926, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 481-482: "Și așa s-a ajuns mai acum câteva luni la o declarație categorică, în public, după care facultățile noastre de teologie nu s-ar simți legate de Biserică; ele fac doar... știință. Nu este o aberație? Să presupunem că, în adevăr aceste înalte școli fac știință (am pe masa mea de lucru toate cursurile care se predau la una din facultățile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
s-ar simți legate de Biserică; ele fac doar... știință. Nu este o aberație? Să presupunem că, în adevăr aceste înalte școli fac știință (am pe masa mea de lucru toate cursurile care se predau la una din facultățile de teologie din țară!). Ce fel de știință e asta? Și de la cine deține, în cadrul religiei noastre ortodoxe, o școală dreptul și delegația de a învăța pe alții? Nu de la Biserică? Atunci? Atunci suntem raționaliști protestanți și trebuie să constatăm că aici
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o școală dreptul și delegația de a învăța pe alții? Nu de la Biserică? Atunci? Atunci suntem raționaliști protestanți și trebuie să constatăm că aici ne-a dus patronajul statului român modern și oblăduirea Ministerului de Instrucție asupra facultăților noastre de teologie". 12 Ibidem: Faptul că cea mai înaltă școală de teologie scapă de sub controlul și supravegherea Bisericii era, în adevăr, ilogic și dureros. Dar nu putea face altfel. Și atunci a încercat o soluție tranzacțională: a cerut pentru ea dreptul de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Nu de la Biserică? Atunci? Atunci suntem raționaliști protestanți și trebuie să constatăm că aici ne-a dus patronajul statului român modern și oblăduirea Ministerului de Instrucție asupra facultăților noastre de teologie". 12 Ibidem: Faptul că cea mai înaltă școală de teologie scapă de sub controlul și supravegherea Bisericii era, în adevăr, ilogic și dureros. Dar nu putea face altfel. Și atunci a încercat o soluție tranzacțională: a cerut pentru ea dreptul de a avea un cuvânt la numirea profesorilor. I s-a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se dezintereseze de acest învățământ și să încerce a-și crea singură un sistem de școli superioare, apropiat necesităților religiei și Bisericii noastre". 13 Ibidem. 14 Ibidem, p. 483. 15 Nae Ionescu, Pentru încheierea discuției. În chestiunea noii facultăți de teologie, în "Cuvântul", an III, nr. 591, 22 octombrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 486: "Ce trebuia să facă Sinodul? Nu era decât o cale: să se dezintereseze de facultăți. Nu a făcut-o pentru că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
școli superioare, apropiat necesităților religiei și Bisericii noastre". 13 Ibidem. 14 Ibidem, p. 483. 15 Nae Ionescu, Pentru încheierea discuției. În chestiunea noii facultăți de teologie, în "Cuvântul", an III, nr. 591, 22 octombrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 486: "Ce trebuia să facă Sinodul? Nu era decât o cale: să se dezintereseze de facultăți. Nu a făcut-o pentru că nu a avut curajul. Sinodul plutește și el în prejudecăți. El este de părere, ca
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Este o părere numai. Soliditatea culturii academice e, după sistemul actual de învățământ universitar, iluzorie. Iar cât despre legăturile Bisericii cu statul, garanția lor stă cu totul în altă parte decât în prezența mizeră și absolut figurativă a facultăților de teologie în cuprinsul universității... Biserica nu are decât o cale de urmat, care să fie și demnă, și rodnică. O cunoaște. I s-a spus de atâtea ori; a gândit-o ea însăși de atâtea ori. Să tragă, fără frică, consecințele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
situației și să-și organizeze pe seama ei învățământul superior teologic. De la facultățile Ministerului de Instrucție ea nu mai poate aștepta nimic bun". 1 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an IV, nr. 1230, 24 septembrie 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 236: "Căci, pe când latura metafizic-dogmatică a acestei chestiuni se impunea spiritului public aproape de la sine, grație incontestabilei renașteri a interesului religios și, deci, a conjuncturii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dificilă, dată fiind golirea de sens a instituțiilor noastre ecleziastice, realizată mai ales prin pozitivismul așa de vrăjmaș simbolicei al veacului trecut". 2 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an IV, nr. 1272, 5 noiembrie 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 250: Ceea ce caracterizează mai ales acțiunea ASCR (Asociația Studenților Creștini Români) în ultimul timp este serioasa ei bază științifică. Tinerii citesc, studiază, învață. Astfel, s-a ieșit din faza "atitudinilor" creștine; au fost depășite spleenul, cafard
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la Paris, ecoul întâlnirii. Dar toate acestea se petreceau în lipsa mea, care mă bucuram numai de ele, citindu-le în străinătate". 7 Nae Ionescu, Ecclesia docens, în "Cuvântul", an III, nr. 623, 28 noiembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 212: "Se proiectează la București apariția unei mari publicații periodice de cultură ortodoxă. Ea ar fi să dea publicului studii științifice de teologie, filosofie și artă religioasă, precum și informații precise și ample asupra vieții creștine din
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cuvântul", an III, nr. 623, 28 noiembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 212: "Se proiectează la București apariția unei mari publicații periodice de cultură ortodoxă. Ea ar fi să dea publicului studii științifice de teologie, filosofie și artă religioasă, precum și informații precise și ample asupra vieții creștine din Europa răsăriteană. Între inițiatori se găsesc oameni de credință fermă, de talent și de carte. Este, de asemenea, cert că o colaborare statornică din lumea ortodoxă de peste
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
creat în 1926), frecventator al grupului de intelectuali care participau la dezbaterile teologice din casa filosofului neotomist Jacques Maritain, de la Meudon, unde, l-a cunoscut și Nae Ionescu; cel care avea să asigure existența curentului neopatristic, la congresul internațional de teologie ortodoxă de la Atena, din 1936. 10 Georges Florovsky, L'idée de la creation dans la philosophie chrétienne, în "Logos". Revue Internationale de Synthèse Orthodoxe, nr. 1/1928, pp. 3-30. 11 Nikolai Berdiaev (1874-1948), face parte din grupul celor 25 de intelectuali
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1924 părăsește Berlinul și se instalează la Clamart, lângă Paris. Participă la întâlnirile grupului "Esprit" (Emmanuel Mounier, Gabriel Marcel); la decadele de la Pontigny (Martin Buber, Jean Wahl, Léon Brunschvicg). La Clamart, Berdiaev găzduiește întâlniri regulate, cu discuții pe teme de teologie și mistică, ale unor importanți gânditori, scriitori francezi și străini: Jacques și Marissa Maritain, Étienne Gilson, Lucien Laberthonnière, Louis Massignon, Maurice de Gondillac, Charles du Bos, Leon Șestov, Senghor et alii. 12 Léon P. Karsavin, Sur les deux natures dans
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
naturi nu este nicidecum desființată de unire, ci, dimpotrivă, proprietățile fiecăreia rămân neatinse și se întâlnesc într-o singură persoană sau ipostază [...]" (Denzinger-Schönmetzer, Enchiridion Symbolorum Definitionum et Declarationum, ediția XXXVI, Roma, Herder, 1986). 13 Victor N. Popescu (1897-1978), doctor în teologie în 1929; teolog și prefect de studii la Internatul teologic din București (din 1927), urmând lui Nae Ionescu, apoi preot și spiritual la același Internat (1934-1948); preot și profesor la Liceul "Societății Ortodoxe a Femeilor Române"; director al Școlii de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
seară (1927); Problema religioasă în țara noastră (1933); Simbolurile euharistice în frescele din catacombe (1937); Orientări creștine (1937); Sufletul preotului în luptă cu ispitele (1943); Icoana Maicii Domnului (1944) etc. 14 N. N. Glubokovsky (1863-1937), o figură de prim rang a teologiei ortodoxe, plecat în 1921 de la Petersburg la Universitatea din Belgrad, în 1923 la Universitatea din Sofia, pentru ca ulterior să ajungă la Institutul Saint-Serge de la Paris; el se opune direcției slavofile din teologia rusă, reprezentată de Homiakov; scrie importante lucrări despre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Glubokovsky (1863-1937), o figură de prim rang a teologiei ortodoxe, plecat în 1921 de la Petersburg la Universitatea din Belgrad, în 1923 la Universitatea din Sofia, pentru ca ulterior să ajungă la Institutul Saint-Serge de la Paris; el se opune direcției slavofile din teologia rusă, reprezentată de Homiakov; scrie importante lucrări despre Teodoret al Cyrului sau despre Sfântul Pavel. 15 Thomas Greenwood, filosof și logician, maître ès arts la Universitatea din Londra, un apropiat al lui Nae Ionescu din perioada prizonieratului său în Germania
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de filosoful român încă din 1916 -, cu privire la falimentul logisticii școlii russelliene, într-un capitol intitulat L' Axiome de réductibilité et la faillite de la logistique. 16 Vasile N. Gheorghiu (1872-1959), profesor de studiu biblic și exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuți, considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român din perioada interbelică. 17 P. Partenie (1882-1946), director al Seminarului Central din București. 18 H. Strohl, Orient et Occident, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe, an I, nr. 2
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din București. 18 H. Strohl, Orient et Occident, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe, an I, nr. 2./1928, p. 293. 19 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an VI, nr. 1698, 13 ianuarie 1930, p. 1; în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 291: "Părintele Patriarh ar fi hotărât să sprijine apariția unei mari reviste de sinteză ortodoxă. Ideea e mai veche. Îmi aduc cu deosebită plăcere aminte
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dumitru Stăniloae, "Scurtă interpretare teologică a națiunii", în Ortodoxie și românism, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1939, p. 5. 4 Ibidem, p. 23. 5 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 612, 15 noiembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 390. 6 Ibidem, p. 391. 7 Ibidem: "Dar această îmbucătățire a realității a avut ca rezultat coborârea vitalității reale. Ca idee, fiecare dintre aceste aspecte
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
altceva". 8 Dumitru Stăniloae, Primirea Tradiției în timpul de azi, în "Scara", revistă de oceanografie ortodoxă, an II, nr. 3, februarie 1998, p. 226. 9 Ibidem, pp. 226-227. Pentru o mai bună înțelegere a Predaniei, vezi Andrew Louth, Dumitru Stăniloae și teologia neo-patristică, în Dumitru Stăniloae sau Paradoxul teologiei, volum coordonat de Teodor Baconsky și Bogdan Tătaru-Cazaban, București, Anastasia, 2003, pp. 121-152. 10 Ibidem. 11 Ibidem, p. 227. 12 Ibidem. 13 Ibidem, p. 228. 14 Ibidem, p. 229. 15 Ibidem, p. 230
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de azi, în "Scara", revistă de oceanografie ortodoxă, an II, nr. 3, februarie 1998, p. 226. 9 Ibidem, pp. 226-227. Pentru o mai bună înțelegere a Predaniei, vezi Andrew Louth, Dumitru Stăniloae și teologia neo-patristică, în Dumitru Stăniloae sau Paradoxul teologiei, volum coordonat de Teodor Baconsky și Bogdan Tătaru-Cazaban, București, Anastasia, 2003, pp. 121-152. 10 Ibidem. 11 Ibidem, p. 227. 12 Ibidem. 13 Ibidem, p. 228. 14 Ibidem, p. 229. 15 Ibidem, p. 230. 1 Simion Mehedinți, Creștinismul românesc, București, Anastasia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
extrem de delicate a iconomiei, a se vedea Pr. Arhim. Dr. Chesarie Gheorghescu, Învățătura ortodoxă despre iconomia divină și iconomia bisericească, ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2001, o contribuție academică riguroasă la lămurirea acestui aspect primordial al teologiei clasice. 9 Ibidem, p. 104. 10 Cf. Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, București, Christiana, 1995; Vladimir Lossky, Vederea lui Dumnezeu, Sibiu, Deisis, 1995. 11 Mircea Vulcănescu, op. cit., p. 107: "Sfânta Fecioară este ferită printr-un act exterior special al Harului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, p. 113. 15 Ibidem, p. 115. 16 John Meyendorff, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003, p. 7: Problema istoriei mântuirii, abordată de Cullman și în operele anterioare, a fost discutată în cadrul dialogului ecleziologic între teologia provenită din Reformă și teologia catolică (n.n. C.M.) -, sub toate aspectele, și în special sub acela esențial, referitor la relația dintre jertfa lui Hristos și prezența Lui în Biserică. Cea mai mare parte a problemelor care îi despart astăzi pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Anastasia, p. 113. 15 Ibidem, p. 115. 16 John Meyendorff, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003, p. 7: Problema istoriei mântuirii, abordată de Cullman și în operele anterioare, a fost discutată în cadrul dialogului ecleziologic între teologia provenită din Reformă și teologia catolică (n.n. C.M.) -, sub toate aspectele, și în special sub acela esențial, referitor la relația dintre jertfa lui Hristos și prezența Lui în Biserică. Cea mai mare parte a problemelor care îi despart astăzi pe creștini ține de răspunsul pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]