110,888 matches
-
bunăstarea animalelor. Normele privind ecocondiționalitatea sunt obligatorii pentru fermierii care solicită plăți directe, ajutoare naționale tranzitorii, măsuri de sprijin pentru împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, plăți de agromediu și climă, sprijin pentru agricultură ecologică, sprijin pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică, plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, sprijin pentru sectoarele pomicol și vitivinicol, precum și alte scheme de sprijin din fonduri europene sau din bugetul național, în conformitate cu reglementările în vigoare. Agenția de Plăți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, sprijin pentru sectoarele pomicol și vitivinicol, precum și alte scheme de sprijin din fonduri europene sau din bugetul național, în conformitate cu reglementările în vigoare. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) sunt responsabile de implementarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pe care le gestionează. Controlul respectării normelor privind ecocondiționalitatea se realizează astfel: - APIA efectuează controlul și supracontrolul cerințelor legale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, cu excepția cazurilor de forță majoră sau circumstanțe excepționale prevăzute de regulamentul menționat. Informarea fermierilor cu privire la normele de ecocondiționalitate intră în responsabilitatea următoarelor instituții APIA, AFIR, ANF, ANSVSA, Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București, Camerele agricole județene și alte structuri cu atribuții de informare și consultanță agricolă din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Norme privind ecocondiționalitatea aplicabile schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri, începând cu anul 2015
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
menționat. Informarea fermierilor cu privire la normele de ecocondiționalitate intră în responsabilitatea următoarelor instituții APIA, AFIR, ANF, ANSVSA, Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București, Camerele agricole județene și alte structuri cu atribuții de informare și consultanță agricolă din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Norme privind ecocondiționalitatea aplicabile schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri, începând cu anul 2015 [în temeiul art. 93, art. 94 și anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 ] *Font 7* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Specificare GAEC/SMR │ Standarde și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
1^1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.809 din 31 iulie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 27 august 2015. Articolul 1^2 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin camerele agricole județene, asigură informarea și instruirea fermierilor și a autorităților administrației publice locale cu privire la măsurile prevăzute în Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, în conformitate cu prevederile art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
a autorităților administrației publice locale cu privire la măsurile prevăzute în Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, în conformitate cu prevederile art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 5 lit. a) și d) din Hotărârea Guvernului nr. 1.609/2009 privind înființarea camerelor agricole județene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanță agricolă județene, aflate în subordinea Agenției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
relații cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", București, șos. Panduri nr. 1. Articolul 3 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului și gospodăririi apelor, Constantin Popescu, secretar de stat p. Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Nicolae Flaviu Lazin, secretar de stat Anexă CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE PENTRU PROTECȚIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAȚI DIN SURSE AGRICOLE*) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── COLECTIV DE ELABORARE Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară - București ● Prof. dr. Gheorghe Valentin ROMAN - membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice - «Gheorghe Ionescu-Șișești» ● Conf. dr. Mircea MIHALACHE Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice - Argeș ● Dr. ing. Ion CREANGĂ Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ● Dr. ing. Constantin DARIE Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură ● Ing. Daniela Catană Administrația Națională "Apele Române" ● Ing. Dan Gabriel Drăgoi ● Geog. Ioana Nedelea «Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 cu modificările și completările ulterioare privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, având ca obiective reducerea poluării apelor cauzată de nitrații proveniți din agricultură și prevenirea acestui tip de poluare. În conformitate cu prevederile Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, o dată la 4 ani trebuie întreprinse următoarele acțiuni ● Desemnarea/redesemnarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
caz, a Programelor de acțiune care cuprind măsuri concrete pentru implementarea Codului de bune practici agricole. În România, prima desemnare a zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrați s-a făcut prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 241 / 196/2005 pentru aprobarea Listei localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole și a Listei localităților din bazinele/spațiile hidrografice unde există surse de nitrați din activități agricole (zone vulnerabile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
a Listei localităților din bazinele/spațiile hidrografice unde există surse de nitrați din activități agricole (zone vulnerabile și potențial vulnerabile). A doua resemnarea zonelor vulnerabile la nitrați s-a făcut prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.552 / 743/2008 pentru aprobarea Listei localităților pe județe în care există surse de nitrați din activități agricole. Prima versiune a Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
în care există surse de nitrați din activități agricole. Prima versiune a Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole a fost aprobată prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 . Obligația conformării cu prevederile Directivei Nitrați este inclusă și în politica agricolă comună, sub forma normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru agricultori, astfel: ● În perioada 2012-2014
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune. ● De asemenea, anumite măsuri având ca efect protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole sunt incluse în cuprinsul GAEC 2 "Respectarea procedurilor de autorizare, în cazul utilizării apei pentru irigații în agricultură", GAEC 3 "Protecția apelor subterane împotriva poluării", GAEC 4 " Acoperirea minimă a solului" și GAEC 5 "Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condițiile locale specifice pentru limitarea eroziunii solului" din lista normelor privind ecocondiționalitatea aplicabile în perioada 2015-2020 (vezi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
dejecții de animale, în curs de transformare biologică; - "gunoi de grajd" - produs rezidual de excreție (dejecții solide și lichide) de la animale, în amestec cu materiale folosite ca așternut, resturi de hrană, apă; - "îngrășământ" - în legislația națională în baza Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului și al ministrului sănătății nr. 6 / 22/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea îngrășămintelor în vederea înscrierii în lista îngrășămintelor autorizate cu mențiunea RO- ÎNGRĂȘĂMÂNT cu modificările și completările ulterioare, pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
țintă atingerea stării bune a tuturor apelor. 4. Îngrășămintele - sursă potențială de poluare a apei și solului a) Principii generale privind dinamica îngrășămintelor în sol și transferul lor către mediul acvatic (subteran și de suprafată) ... *Font 8* În condițiile unei agriculturi moderne care trebuie să ofere cantități tot mai mari de produse │ │agricole, în condițiile creșterii demografice mondiale, dar și pentru producția ecologică, destinată │ │unui segment mult mai redus și mai selectiv de piață, o importanță majoră o reprezintă orientările │ │spre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
care trebuie să ofere cantități tot mai mari de produse │ │agricole, în condițiile creșterii demografice mondiale, dar și pentru producția ecologică, destinată │ │unui segment mult mai redus și mai selectiv de piață, o importanță majoră o reprezintă orientările │ │spre o agricultură durabilă. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���────────────┐ │Stabilirea regimului de nutriție a plantelor constituie o prerogativă din perspectiva evaluării │ │dozelor de fertilizanți care să asigure un optim al nutriției și dezvoltării plantelor. Un îngrășământ poate fi un produs natural sau de sinteză, de natură minerală sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
10-20 % în primul an de la aplicare în cazul fosforului și 30-40 % pentru potasiu), acumulându-se în formațiunile minerale coloidale ale solului, fiind apoi blocate sub formă de fosfați greu solubili de calciu, magneziu, fier și aluminiu. În conformitate cu legislația națională, în agricultura din România se utilizează numai îngrășămintele cu marcajul (EC) produse în Uniunea Europeană, conform Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 , al Parlamentului și al Consiliului din 13 octombrie 2003, privind îngrășămintele, cu modificările și completările ulterioare, sau autorizate în România. Lista îngrășămintelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
sau poate fi distrus în totalitate prin fenomene de eroziune; un sol cu fertilitate naturală scăzută poate deveni productiv prin corectarea factorilor limitativi care împiedică creșterea și dezvoltarea normală a plantelor (aciditatea, excesul sau deficitul de nutrienți, ș.a.); Numai o agricultură de înaltă tehnicitate, care conservă și ameliorează fertilitatea solului și potențialul său productiv este capabilă să asigure sustenabilitatea sistemelor de cultură și să protejeze calitatea mediului ambiant; ● Conservarea și ameliorarea fertilității unui sol și crearea unor condiții adecvate de nutriție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
de sol, de climă și particularitățile culturii? ● care sunt epocile cele mai potrivite pentru aplicare? ● care sunt tehnicile de aplicare pentru a obține o eficacitate sporită în asigurarea culturii cu nutrienții necesari? *Font 8* Organismele tehnice de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale formulează │ │pentru fermieri recomandări privind fertilizarea terenului pe baza unor analize de probe │ │reprezentative de sol și material vegetal, în corelație cu habitatul și necesitățile nutritive ale │ │culturii, ținând, de asemenea, cont de însușirile fizice și chimice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
sol și material vegetal, în corelație cu habitatul și necesitățile nutritive ale │ │culturii, ținând, de asemenea, cont de însușirile fizice și chimice ale îngrășămintelor, de │ │comportamentul lor în sol, de condițiile climatice și de alți factori Pentru fermele care practică agricultură în sistem irigat și pentru fermele în care producția planificată necesită cantități mai mari de azot decât cele prevăzute de standardele maxime prevăzute în tabelele 7.4 și 7.5 este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiului agrochimic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
temperatură sau factori tehnologici, agrofond. În acest context, compoziția fertilizantului este determinantă în realizarea parametrilor cantitativi și calitativi ai recoltei, în special în cazul culturilor intensive de câmp, în sere și solarii. Utilizarea îngrășămintelor extraradiculare ca procedeu de fertilizare în agricultura modernă, constituie și o posibilă metodă de dezvoltare a agriculturii ecologice, datorită cantităților foarte mici de substanță activă aplicată. În dezvoltarea acestor fertilizanți se remarcă introducerea în matricea de tip NPK a unor cantități reduse de substanțe cu rol fitoregulator
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
este determinantă în realizarea parametrilor cantitativi și calitativi ai recoltei, în special în cazul culturilor intensive de câmp, în sere și solarii. Utilizarea îngrășămintelor extraradiculare ca procedeu de fertilizare în agricultura modernă, constituie și o posibilă metodă de dezvoltare a agriculturii ecologice, datorită cantităților foarte mici de substanță activă aplicată. În dezvoltarea acestor fertilizanți se remarcă introducerea în matricea de tip NPK a unor cantități reduse de substanțe cu rol fitoregulator, precum: - substanțe chimice de sinteză cu rol fitoregulator; - produse derivate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
anul 2007, nu face referire la fertilizanții chimici care au în structură și substanțe organice cu rol fitoregulator. La nivelul Uniunii Europene, țările membre au reglementări proprii în acest domeniu având în vedere că aceste produse se pot adresa și agriculturii ecologice. 5. Depozitarea și manipularea îngrășămintelor chimice - norme generale Poluarea mediului înconjurător cu anumiți compuși chimici rezultați în urma aplicării și/sau depozitării necorespunzătoare a îngrășămintelor este în cele mai multe cazuri determinată de neglijența umană. Producătorii agricoli au posibilitatea să cumpere îngrășămintele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
management al dejecțiilor. În general aceste criterii se corelează bine cu mărimea exploatațiilor exprimată prin numărul de capete de animale. Limitele utilizate pentru numărul de capete sunt în acord cu intervalele utilizate pentru analizele statistice incluse în "Ancheta structurală din agricultură" care se efectuează o dată la 2 ani. În continuare sunt prezentate limitele numărului de capete utilizate pentru delimitarea celor trei sisteme, precum și procentul de animale din fiecare sistem raportat la numărul total de animale din specia respectivă la nivelul țarii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
În continuare sunt prezentate limitele numărului de capete utilizate pentru delimitarea celor trei sisteme, precum și procentul de animale din fiecare sistem raportat la numărul total de animale din specia respectivă la nivelul țarii, bazat pe datele din "Ancheta structurală din Agricultură - 2007: ● Bovine: ● Sisteme gospodărești: ferme având 1-9 capete; 92,3% ● Sisteme medii: ferme având 10-49 de capete 5,2% ● Sisteme intensive: ferme peste 50 de capete 2,5% ● Porcine: ● Sisteme gospodărești: ferme având 1-49 de capete 76,6% ● Sisteme medii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]