11,973 matches
-
și dragostea, - unicele nuclee care otrăvesc adevărata energie vitală, unicii dereglatori ai uriașei noastre electricități fiziologice”. Primele nemulțumiri ale lui Marinetti au fost legate de modul în care reacționa publicul adunat la întâlnirile cu el. Italianul se aștepta la o întâmpinare mult mai în concordanță cu spiritul doctrinei sale, răzvrătit, imprevizibil, considerând că succesul de suprafață, marcat de sălile pline, aplauze, buchete de flori, în genere componența publicului nu corespundeau nici pe departe spiritului și ideilor futurismului. Cum s-ar spune
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
Marinetti n-a zburat niciunul din ouăle clocite promise de pictorul Mihail Larionov! El nu dorea să se simtă în ospeție, ci în acțiune futuristă sfidătoare, încât unii dintre jurnaliști, reieșind din mărturisirile oaspetelui, constatau că italianul: „...e mâhnit de întâmpinarea care i se face - este aplaudat, în timp ce dânsul constată că aplauzele sunt un mod de a adormi energia. El preferă fluierăturile trezitoare, energice, și cea mai frumoasă zi din viața sa va rămâne pentru totdeauna cea în care la Milano
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
Luminița Marcu Numărul 24 de joi 29 iunie 1960, continuă paginarea cu casetă roșie „În întîmpinarea celui de-al III-lea Congres al PMR” șîncepută în numărul precedentț, dar cu precizarea „Acest număr al Gazetei literare este închinat temei SCRIITORII ȘI VIAȚA”. Viața, se înțelege, este în primul rînd cea care se desfășoară în uzine, pentru că
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5532_a_6857]
-
un Foarță; însă nu e mai puțin adevărat că, pentru orice scriitor, stagnarea și inerția constituie preambulul uitării. În aceste condiții, rezultatul întâlnirii dintre poezia lui Blaga și critica lui V. Fanache părea destul de previzibil. Puțin prezent în critica de întâmpinare, universitarul clujean a dat în schimb câteva meticuloase studii monografice. Unele fundamentale. Apărute la un interval de aproximativ zece ani, Caragiale (1984), Bacovia. Ruptura de utopia romantică (1994) și, de curând, Chipuri tăcute ale veșniciei în lirica lui Blaga indică
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
le întreprind. ARTICOLUL 25 ACCESUL PUBLICULUI LA COD 1.Instituția va lua măsuri pentru a informa publicul asupra drepturilor sale instituite prin prezentul Cod. Dacă este posibil, instituția va pune la dispoziție textul Codului în format electronic, în pagina de întâmpinare a site-ului de pe internet. 2.În numele tuturor instituțiilor, Comisia Publică difuzează Codul pentru cetățeni și sub forma unei broșuri. ARTICOLUL 26 DREPTUL DE A SE ADRESA MEDIATORULUI EUROPEAN Orice nerespectare a principiilor prevăzute în Cod de către o instituție
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
poeta își dezvăluie un proiect utopic: ,lumea să mă cheme/ de la ușă/ să împrospătez aerul/ din cutiile urbane". Ori notează vise inocente, îmbibate de efluviile naturii: ,visez că merg din nou/ prin lunca ieșită la soare/ ca o fecioară în/ întîmpinarea iubirii// mirosul ierbii din veac/ în viața din vis/ să-mi fie de leac" (visez că merg din nou). Așteptările sale sînt naiv-fabuloase, în continuitatea unei copilării care nu s-a epuizat, care-și trăiește intens uimirile, dezvoltîndu-le fin imaginativ
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
prea târziu și plătim scump. Noi decidem, noi hotărâm, nimeni nu ne forțează, vom cugeta adânc și vom pormi hotărâți spre binele nostru. Dumnezeu ne ajută pe toți, dar vrea ca noi să pornim către El. Și El vine în întâmpinarea noastră pe care să ne găsească. Ne strigă, ne așteaptă dar de multe ori nu ne vede pe calea către El. Noi de ce nu-L auzim? Nu mai avem urechi? Hai să pornim azi, către El, că ne așteaptă. Mâine
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
cea bună. El ne așteaptă, uneori nu ne vede pe cale, ne mai oprim la locuri urâte. Ne înșeală de tot felul de sclipiri și amăgiri. Noi să ne vedem de drumul nostru, de crucea noastră. Iisus ne spune: vin în întâmpinarea ta pe cale, tu unde ești? Unde ai rămas? Eu nu te văd. Vin spre tine, vreau să iți fie calea mai ușoară... Unde ești copilul meu?! Eu mam jertfit pentru tine ca să fii fericit, unde ai rămas?... Și iată-ne
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
Bunica îi binecuvântă și-i îmbrățișă cu drag, urându-le „noapte bună”! Noapte bună vă urez și eu, dragi copii! Fuga în Egipt. Uciderea Pruncilor -Seara a IV-a Ninsoarea s-a întețit, gătind întreaga natură în veșminte albe, pentru întâmpinarea Pruncului Iisus, care vine să ne aducă pace, liniște, mântuire. Clinchetele vesele ale clopoțeilor, de la căluții ce duc în zbor săniile ușoare, parcă și ele vestesc Marea și Sfânta Sărbătoare a creștinătății, Nașterea Domnului. Bunica și nepoțeii s-au așezat
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
și a făcut așa. 26. În anul următor, Ben-Hadad a numărat pe Sirieni și s-a suit la Afec să lupte împotriva lui Israel. 27. Copiii lui Israel au fost numărați și ei; au primit merinde și au ieșit în întîmpinarea Sirienilor. Au tăbărît în fața lor, ca două turme mici de capre, pe cînd sirienii umpleau țara. 28. Omul lui Dumnezeu s-a apropiat și a zis împăratului lui Israel: "Așa vorbește Domnul: "Pentru că Sirienii au zis: "Domnul este un dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
țigări. Ies în drum și o urmăresc cu privirea. Pașii mici se împletesc cu ploaia ca într-un dans al destinului. Mai are puțin să ajungă la poarta casuței părăginite unde locuiește. Plictisit de așteptare, taică-su ii iese în întâmpinare, cu reproșuri și înjurături, pe care nu le suportă hârtia, îi smulge fetiței pâinea de sub braț și cu un gest brutal o îmbrâncește spre poartă. Biata de ea, cade în genunchi și începe să plângă sfâșietor. Roua lacrimilor se amestecă
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
din grup și, cu o mutră ghidușă, a luat poziția de drepți și a comandat scurt: Atenție! Pe un rând, adunarea! Când cărăușii, chicotind, s-au alineat, a comandat: Drepți! Pentru raport, înainte! Apoi, cu pas soldățesc, a ieșit în întâmpinarea lui moș Dumitru și a lui Pâcu. S-a oprit la câțiva pași de ei și a raportat: Domnule căpitan! Grupa cărăușilor, formată din șase oameni, este adunată și așteaptă ordinele dumneavoastră! Moș Dumitru, urmat de Pâcu, amândoi gata să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
un ofițer de serviciu, a căror sarcină principală era să oprească legitimațiile celor întârziați. În rest, Dumnezeu știe ce făceau. Exact în momentul în care mașina de la municipiu opri, ușa principală se deschise larg, iar unul dintre directori ieși în întâmpinarea celor doi. Să ne trăiți, tovarășe secretar! Tocmai discutam cu generalul că, de aproape o lună, n-ați mai trecut pe la noi... Victor îi strânse mâna în trecere și, ținându-l pe Gheorghe de braț, îl împinse ușurel înăuntru. Străbătură
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
proprie, acea stăpânire de sine calmă pe care oamenii o simțeau si despre care-mi spuneau uneori că-i ajută să trăiască; tovărășia mea era căutată. Adesea, de pildă, mulți credeau că mă mai întâlniseră cândva. Viața îmi venea întru întâmpinare, cu ființele și cu darurile ei; îi acceptam ofrandele cu mândrie și bunăvoință, într-adevăr, fiind atât de om, din plin și cu simplitate, mă socoteam oarecum supraom. Mă trăgeam dintr-o familie onorabilă, dar modestă (tatăl meu fusese ofițer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
un cârd de rățuște fericite. Andrei zburdă și el cu ceilalți îngerași. La un moment dat, apare în poieniță un fel de înger mai mare, îmbrăcat în lumină. Ochii Lui sunt ca de Cer. Oh! E Iisus! Andrei aleargă în întâmpinarea Lui. Iisus îl ia în brațe, apoi se așează pe o buturugă și admiră un fluturaș ce se oprește pe mâna lui. Stau așa minute în șir, privind florile, lacul, rățuștele, cerul spre care ele zboară. Andrei e așa de
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
mai joasă speță. Nici pomeneală de remușcări, decât În două cazuri: unul, amorezul unei anumite doamne pe al cărei soț nu-l țineau curelele să-și reteze singur coarnele, băuse prea mult În noaptea când Diego Alatriste Îi ieșise În Întâmpinare pe o stradă prost luminată; iar căpitanul n-a uitat niciodată privirea lui tulbure, lipsită de orice Înțelegere față de ce i se Întâmpla, când, după ce-și scosese nesigura lui spadă din teacă, nenorocitul se trezise cu o palmă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
În mâna dreaptă, În timp ce cu stânga scotea din teacă daga vizcaína. La jumătatea drumului, din bezna porții ieși Încă o umbră, cu câte o scăpărare metalică În fiecare mână; și umbra aceea, alături de a căpitanului, se mișcă pe străduță În Întâmpinarea celorlalte forme omenești pe care fanarul le proiecta deja pe zid. Un pas, doi, Încă unul. Totul era Îndrăcit de aproape pe drumeagul acela atât de strâmt, Încât, dând colțul, umbrele se pomeniră Într-o mare Învălmășeală străbătută de sclipiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
-i izbi nările, gata să-l dea jos de pe picioare, un miros puternic de costiță afumată, cu varză. Câte-o holercă și ceva să-și astâmpere foamea flăcăul ista, spuse mecanicul femeii trupeșe, bălană și-ncă frumoasă, care ieși în întâmpinarea lor. Se așezară la o măsuță în fund, mai retrasă, cu toate că nu era nimeni înăuntru la ora aceea. Băură, mecanicul îl lăsă să înfulece, și până să termine, îi povesti el. N-avea fântână în curte, și-și construise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pentru ea. Gonea așa, săltând și-naintând prin valurile nămeților, scuturându-și coarnele rămurate în aerul încărcat de cristale, făcând să răsune tot cerul, ca un candelabru. Alerga dorind să trimită vestea înaintea lui. Cerboaica surâse, dar nu-i ieși în întâmpinare. Așteptă nemișcată în patul alb, pe cerga mițoasă, cu ochii pe geamul înfrigurat sub ninsoare. O izbitură, scurtă, zgudui ușa. Se ridică și-i deschise. Stătea în prag cu ramurile coarnelor ajungându-i până la umeri, nările umflate și botul negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-ți mai poți legitima existența? Pe terenul acesta, al paseismului ca răsuflătoare în zid, sau copcă în gheață, mă întâlnesc (și o admir sincer) cu Ioana Părvulescu, omul care a găsit forța de a se rupe de risipitorismul criticii de întâmpinare pentru a se dedica eseului istoric literar și de studiu al mentalităților. Cu rezul tate seducătoare, precum se știe. Cartea întrebărilor, culegerea de eseuri epistolare apă rută recent la Humanitas, este o încântare prin disponibilitatea autoarei de a se plia
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de nenu mărate ori ocazia să deplâng păgubitoarea inco municare dintre sfera cercetării științifice, lumea literară și zona jurnalisticii. Să faci o istorie a prozei contemporane preponderent cu teoreticieni, comparatiști și istorici literari, disprețuind tot ce ține de critica de întâmpinare; să detectezi sistematic în gazetele literare aberații, erori flagrante, dezinformări, malformări sau vicii referențiale, iar tu - specialist în domeniul cu pricina - să taci suveran și să strâmbi din nas, decretând magnanim imbecilitatea fără leac a celor care, totuși, fac opinia
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
citită pe termometru: "Îți amintești/ Era o iarnă a cuvintelor;/ gerul măreț, ca o marmură albă, naltă,/ înghețase șoaptele ca pe corali risipiți/ într-un deșert care a stat mai demult/ sub apăsarea apelor./ Gestul tău încremenise la jumătatea/ dintre întîmpinare și rămas-bun,/ ochii aveau liniștea unui sanctuar de gheață" (ibidem). Evident, clima algidă, înghețul care oprește procesele vitale sînt ipostaze antibaroce. Însă următoarea splendidă secvență reabilitează barocul în maniera unui parnasianism geologic: "Tăcută, spirala melcului se albește-n adîncuri,/ octopode
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
dar cealaltă voce, a amăgitorului, se ridică și ea. Aproape inexistentă, critica a dominat! (Te întrebi: în sau peste ce fel de literatură?) Ideea că literatura română sub comunism a fost critico-centrică nu e lipsită de noimă." (262). Critica de întâmpinare a suferit și a greșit. ținută europeană au stilisticienii, poeticienii, structuraliștii, naratologii, hermeneuții, semioticienii și... textualiștii (264). După această evaluare disociativă, asocierea deziluzionantă cade ca o ghilotină: "Din parafrază și din simple glosări mediocre în marginea unor texte se constituie
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
Ioan Holban George Bacovia (1987) este ultima carte tipărită de Mircea Scarlat, unul dintre cei mai importanți critici ai generației '80, stins mult înainte de vreme; cartea a trecut aproape neobservată de critica de întîmpinare - autorul dispăruse! -, celelalte cărți tipărite pînă atunci - Introducere în opera lui Miron Costin (1976), Ion Barbu. Poezie și deziderat (1981) și, mai ales, cele două volume din Istoria poeziei românești (1982; 1984) - plasînd acest excepțional Bacovia într-o nemeritată umbră
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
ori semnificativă; ea cuprinde sensul experienței literare (și existențiale, aș spune) a lui Bacovia și, în același timp, explică de ce lirica acestuia nu a făcut ceea ce se numește îndeobște "școală", în ciuda mulțimii imitatorilor de ieri și de azi. Critica de întîmpinare remarcă frecvent "influențe" bucoviene la cutare poet, dar acestea se reduc cel mai adesea la "atmosferă" (un termen atît de vag!), la un anume joc cromatic, la un vers, la prezența corbilor pe un cer de iarnă: sînt acestea semne
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]