11,819 matches
-
ale locuitorilor lui (care erau agricultura, meșteșugurile legate de ea si comerțul), Găeștiul a avut si pe alocuri se mai vede si azi, un aspect urbanistic necorespunzător. Era situat pe o întindere prea mare si doar centrul lui - situat pe șoseaua națională - și câteva străzi mai bine amenajate ii confereau un oarecare aspect urbanistic. De altfel și unii călători străini, care au vizitat țara noastră in secolul trecut caracterizează Gaeștiul ca ""un popas cu căsuțe de lut, acoperite cu paie si
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
este un oraș în județul Iași, Moldova, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Pârcovaci. Orașul se află în nord-vestul județului Iași, pe malul Bahluiului. Este străbătut de șoseaua națională DN28B, care leagă Iașiul de Botoșani. La Hârlău, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ281A, care deservește comuna Deleni. La Hârlău se află capătul de linie al căii ferate Podu Iloaiei-Hârlău, pe care circulă trenuri de călători cu
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
Iași, Moldova, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Pârcovaci. Orașul se află în nord-vestul județului Iași, pe malul Bahluiului. Este străbătut de șoseaua națională DN28B, care leagă Iașiul de Botoșani. La Hârlău, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ281A, care deservește comuna Deleni. La Hârlău se află capătul de linie al căii ferate Podu Iloaiei-Hârlău, pe care circulă trenuri de călători cu destinația Iași. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Hârlău se ridică la locuitori, în
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
o populație de 8.894 locuitori. Orașul se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județele și , în Munții Bucegi, pe malurile râului Prahova, unde acesta primește apele afluenților Valea Cerbului, Valea Albă și Urlătoarea. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stațiile Bușteni și Poiana Țapului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Bușteni se ridică la de locuitori, în scădere față de
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
că locul unde Valea Cerbului se varsă în râul Prahova se numea „La Bușteni”, terenul nefiind locuit, dar presărat cu gropi. Primele case se construiesc în 1793 de către Vasile Drăguș, Niță Enache pe Valea Albă. Abia în 1846 începe construcția șoselei dintre Câmpina și Predeal, iar după 30 de ani se instalează și calea ferată care fac din locul strâmt un centru vital al transportului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bușteni era un cătun al comunei Predeal din plaiul Prahova
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
au îndreptat multe acțiuni represive împotriva preoțimii române. În afară de abuzurile la care erau supuși în satele lor, au fost numeroase cazuri când românii din Ardealul de Nord erau duși la muncă forțată în Ungaria, de cele mai multe ori pentru lucru la șosele. Aceștia aveau voie să scrie acasă și comunice unde se aflau. Aceste informații erau apoi și ele transmise la legația română din Budapesta și ministrul Eugen Filotti se deplasa personal cu mașina legației să vadă condițiile în care trăiau și
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
traseul sus-numit. Pe parcursul anilor 1902-1905 în preajma edificiului gării feroviare, înălțat în 1892, au loc lucrări de construcție a stației de pompare și castelului de apă, a două depozite pentru cereale și a unei rampe pentru încărcături, a doi kilometri de șosea, precum și a trei case de locuit. După anul 1905, pe ambele părți ale drumului de acces, astăzi strada Independenței, s-a început construcția primelor case particulare. Peste puțin, prin anul 1910 la Dondușeni au început să se facă iarmaroace, de
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
km². Din comună face parte și sătucul Zarojani, a cărui populație este formată în mare parte de ucraineni, ai căror rădăcini se trag din satul băștinaș cu același nume situat în raionul Hotin (Ucraina). Satul Gura Căinarului este situat în preajma șoselei Naționale Soroca-Bălți, prin sat trece calea ferată Bălți-Mateuți, satul este în vecinătate cu satele Putinești, Pragila, Lunga, Ivanovca, orașul Mărculesti. Teritoriul satului este scăldat de două rîuri Răut (Hidronimul- rîu) și Căinari (Hidronimul-izvor) de asemenea satul este renumit prin izvoarele
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
800 desetine de pământ arabil și 354 desetine de păduri, iar restul de 2000 de desetine se afla în stăpânirea țăranilor. Conform „Dicționarului geografic al Basarabiei” din 1904 satul Corjeuți făcea parte din Ținutul Hotin, volostea Edineț, fiind așezat pe șoseaua ce mergea de la Edineț spre Lipcani. Avea 298 case, cu o populație de 2310 suflete; biserică; o școală cu 60 elevi din 160 copii de vârstă școlară; 814 vite mari. Datele statistice din 1910 indică populația satului de peste 2800 de
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Hidrarea (literar Vidrarea) sau Hidrari (gârlă), Iezărul (baltă), Mlădițele Mari (baltă), Mlădițele Mici (baltă), Motranul (baltă), Prut (râu), Surda (baltă) Râpi: Râpa Bulucului, Râpa de la Chilatu Repere: De vale, În deal, La conacul lui Manolescu, La curte, La șușă (La șosea), La șușmé (La cișmea), Șleahul Mănții, Șleahul Pelineiului Alte microtoponime: Fântâna de câmp, Hățașul (drumul ce marca vechea limită a satului până în 1921), Movila lui Gologan (tumul vechi), Movila Săpată (tumul vechi), Pachetul cu Chir (teren înțelenit între patru drumuri
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
centru de asistență medicală cu 14 lucrători, farmacie, oficiu postal, grădiniță de copii cu 140 de locuri, 8 magazine și baruri. Situat la 2 km de centrul raional, 6 km de gara feroviară Văscăuți (Ucraina) și 237 km de Chișinău, șoseaua Chișinău-Cernăuți abia de atinge centrul de reședință administrativă raională, iar despre Grimăncăuți, care-i puțin mai la nord, nu pomenește nimic, nici cel mai neînsemnat indicator rutier. O movilă funerară de 0,5 cu o înălțime și un diametru de
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
Sadîc este o localitate-centru de comună în Raionul Cantemir, Republica Moldova. Satul Sadâc este situat în zona de sud a Republicii Moldova, în valea largă a râului Ialpugel, afluent de dreapta al Ialpugului, la o distanță de 4 km de șoseaua Cantemir-Comrat. La nord, moșia satului se mărginește cu moșia satului Congazcic, mai exact, peste pădurea de lîngă cătunul Dudulești. În partea de este se învecinează cu moșiile satelor Chirsova și Congaz, iar în cea de sud-cu moșia satului Taraclia
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
5.571 revin terenurilor agricole, restul terenurilor sînt ocupate de : plantații forestiere 491 hectare, drumuri de țară 295 hectare, terenuri sub ape 277 hectare, 129 hectare sînt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de șosea, 127 hectare de alte terenuri, inclusiv 56 hectare sînt ocupate de rîpi. Suprafața ocupată de localitate este de 366 hectare. În ceia ce privește zootehnia satului, locuitorii s-au specializat mai mult în creșterea ovinelor și caprinelor, aceasta datorîndu-se faptului
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
îndeletnicesc cu asemenea activități, împletind diferite articole vestimentare: bluze, mănuși, ciorapi, toate din lînă de oaie. În ceia ce privește căile de comunicație satul Colibași este un sat modern în comparație cu unele sate din Republica Moldova. El este situat la intersecția unor șosele naționale. Cei 10 km de șosea îi coferă un aspect urban. Șoseaua care trece prin sat este una națională, făcînd legătura între centrul raional orașul Cahul și cu satele vecine (Brînza, Vadul-lui-Isac). Tot această șosea este cea care leagă satul
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
articole vestimentare: bluze, mănuși, ciorapi, toate din lînă de oaie. În ceia ce privește căile de comunicație satul Colibași este un sat modern în comparație cu unele sate din Republica Moldova. El este situat la intersecția unor șosele naționale. Cei 10 km de șosea îi coferă un aspect urban. Șoseaua care trece prin sat este una națională, făcînd legătura între centrul raional orașul Cahul și cu satele vecine (Brînza, Vadul-lui-Isac). Tot această șosea este cea care leagă satul cu orașul Galați (România). Datorită finisării
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
din lînă de oaie. În ceia ce privește căile de comunicație satul Colibași este un sat modern în comparație cu unele sate din Republica Moldova. El este situat la intersecția unor șosele naționale. Cei 10 km de șosea îi coferă un aspect urban. Șoseaua care trece prin sat este una națională, făcînd legătura între centrul raional orașul Cahul și cu satele vecine (Brînza, Vadul-lui-Isac). Tot această șosea este cea care leagă satul cu orașul Galați (România). Datorită finisării in luna august 2008, a lucrărilor
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
este situat la intersecția unor șosele naționale. Cei 10 km de șosea îi coferă un aspect urban. Șoseaua care trece prin sat este una națională, făcînd legătura între centrul raional orașul Cahul și cu satele vecine (Brînza, Vadul-lui-Isac). Tot această șosea este cea care leagă satul cu orașul Galați (România). Datorită finisării in luna august 2008, a lucrărilor de construcției căii ferate Cahul - Giurgiulești, satul Colibași in prezent dispune de cale ferată. La moment are loc gazificarea satului, mai mult de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Briceva, la est - cu cele ale satelor Fântanița și Antoneuca, la sud - cu cele ale satelor Ochiul Alb și Mihăileni, la vest - cu cea a satului Ciubara, iar la nord-vest cu cele ale satelor Chetroșica și Caraiman. Prin Baraboi trece șoseaua secundara ce vine din Dondușeni și, urmând prin Mihăileni, se unește cu cea naționala Chișinău-Bălți-Briceni. Moșia satului Baraboi are o suprafață totala de 5062,85 ha, dintre care 1535 ha constituie vatra satului. În structura pedologică predomină cernoziomurile, cele mai
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
valea Cogâlnicului, până la valea Lopatingului sunt 24 de movilele, care poartă numele de "movilele strajori". Dealul din nord-est are o înălțime de 106,8 stânjeni deasupra nivelului mării. Poziția geografică 46 grade 42 latitudine și 26 grade 22 longitudine. Două șosele leagă târgușorul Gura-Galbenă cu Cubea și Chișinău, fapte menționate de Zamfir Arbore în "Dicționarul geografic al Basarabiei", București 1904. Tot din "Dicționarul geografic al Basarabiei", aflăm că acest sat este așezat în valea Galbenă, vale în județul Chișinău cu lungime
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
de-a lungul timpului apa Prutului. Dovezile se află în incunabile, cît și în cocumentele mai noi. Într-o menționare istorică este pomenit ca un „Sat mare... așezat în Valea Prutului pe rîulețul Țiganca, tocmai la gura văii Camenca, pe șoseaua care duce de la Lipcani spre Sculeni”. Denumirea, posibil, e una eronată, ce derivă de la slavonescul "boloto" (glod, mlaștină, baltă) și dovadă avem chiar în denumirile altor localități din preajmă: Glodeni, Bălți care se află la cîteva zeci de kilometri unele
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
localitate din Raionul Glodeni, Republica Moldova. a fost menționat pentru prima oara în documentele istorice în anul 1824. Atestat în 1824. Distanțe: pînă la centru raional Glodeni 12 km, pînă la Chișinău- 156 km. Sat așezat alături de un iaz enorm, între șoseaua Glodeni-Fălești și c.f. Glodeni-Răuțel, în regiune de mici coline. Pe moșia localității se conturează 7 movile funerare, ce vorbesc despre lupta înverșunată a strămoșilor noștri în adîncul istoriei cu hoardele păgîne, care năvăleau din stepele asiatice. La început satul
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
Mărăndeni este o localitate în Raionul Fălești, Republica Moldova. MĂRĂNDENI - localitate mare, în regiune de coline, pe partea stângă a magistralei M14 Brest - Odessa, în apropierea de răscrucea șoselei Fălești - Bălți, la 6 km sud de gara Răuțel. Are hotar cu satele Răuțel la nord, Hiliuți la vest, Natalievca la est, Glinjeni la sud. În jurul așezării se văd hârtoape împădurite, pe costișe - livezi întinse. Moșia satului e marcată cu
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
satul număra 1270 de oameni (647 de bărbați și 623 de femei), dintre care 1260 erau ortodocși. La 1904 Zamfir Arbore văzu localitatea cu ochi de geograf și statician: ,Mărăndeni, sat mare în jud. Bălți, volostea Slobozia-Bălți, spre est de șoseaua Bălți-Sculeni. Are 172 case, cu o populație de 920 de suflete. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 1231 desetine. Proprietarii Agop și Sergiu Popovici au 2172 desetine. Sunt vii, prisăci și livezi de pomi..., Ce epidemii și cataclisme au putut să
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
anul 2008 populația satului Bujor constituia 3.967 de locuitori, dintre care 1.970 bărbați și 1.997 femei. Partea de Vest a satului este traversată de Magistrala M-21 Balcani Chișinău- Leușeni-România și partea de sud-est este traversată de Șoseaua Națională Chișinău- Hîncești - Leușeni. Anul și data atestării este 1489. La intrare în sat, pe o suprafață de 46 ha, se întinde „Iazul din Jos”. În perioada estivală este locul de cuibărit pentru câteva familii de lebede, oferind astfel locuitorilor
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
Mereșeni este o localitate, centru de comună în Raionul Hîncești, Republica Moldova. De o rară frumusețe, satul e despărțit de orașul Hîncești printr-un enorm masiv de pădure seculară, de unde își croiește drum spre sud pârâul Sărata, creând, alături de șoseaua Hîncești - Leova o lungă ghirlandă de iazuri. Piscul împădurit dintre Mereșeni și Hîncești atinge altitudinea de 322 m, dând peisajului un aspect de regiune premontană. Localitatea e înconjurata cu mari plantații de vii, iar între sat și fabrica de vinificație
Mereșeni, Hîncești () [Corola-website/Science/305181_a_306510]