11,260 matches
-
că în ciclu se pot folosi presiuni și temperaturi mari, ceea ce mărește randamentul său. Practic, din cauza necesității obținerii la ieșirea din corpul de joasă presiune a unui abur cu un titlu suficient, supraîncălzirea intermediară devine o necesitate dacă la temperatura aburului viu de 535 presiunea depășește 125 bar. Dezavantajul soluției este instalația foarte complicată și greu de reglat (coordonat). Dacă la ciclurile simple era posibilă funcționarea mai multor cazane sau turbine în paralel, toate fiind legate la o magistrală de abur
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
aburului viu de 535 presiunea depășește 125 bar. Dezavantajul soluției este instalația foarte complicată și greu de reglat (coordonat). Dacă la ciclurile simple era posibilă funcționarea mai multor cazane sau turbine în paralel, toate fiind legate la o magistrală de abur comună, iar fiecare instalație putea fi reglată separat, la ciclul cu resupraîncălzire intermediară sistemul de reglaj nu face față decât dacă fiecare turbină este alimentată de generatorul său de abur, formând un "bloc cazan-turbină". Căderea unei componente (cazanul sau turbina
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
turbine în paralel, toate fiind legate la o magistrală de abur comună, iar fiecare instalație putea fi reglată separat, la ciclul cu resupraîncălzire intermediară sistemul de reglaj nu face față decât dacă fiecare turbină este alimentată de generatorul său de abur, formând un "bloc cazan-turbină". Căderea unei componente (cazanul sau turbina) înseamnă oprirea întregului bloc, cealaltă componentă neputând fi utilizată independent sau în combinație cu altă componentă. Există posibilitatea inclusiv a dublei resupraîncălziri intermediare, însă această soluție se pretează doar la
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
altă componentă. Există posibilitatea inclusiv a dublei resupraîncălziri intermediare, însă această soluție se pretează doar la cicluri care lucrează la presiuni supracritice, de 245 - 350 bar. Procedeul de resupraîncălzire intermediară se aplică chiar și dacă ciclul lucrează exclusiv în domeniul aburului umed, cum este cazul la centralele nucleare, caz în care randamentul ciclului nu crește prin resupraîncălzire, dar crește titlul aburului la ieșirea din turbina de joasă presiune. În cazul ciclului "cu preîncălzire regenerativă" apa rezultată din condensarea aburului în condensator
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
presiuni supracritice, de 245 - 350 bar. Procedeul de resupraîncălzire intermediară se aplică chiar și dacă ciclul lucrează exclusiv în domeniul aburului umed, cum este cazul la centralele nucleare, caz în care randamentul ciclului nu crește prin resupraîncălzire, dar crește titlul aburului la ieșirea din turbina de joasă presiune. În cazul ciclului "cu preîncălzire regenerativă" apa rezultată din condensarea aburului în condensator, posibil subrăcită, înainte de a alimenta generatorul de abur este preîncălzită în zona de preîncălzire regenerativă folosind abur prelevat din diferite
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
în domeniul aburului umed, cum este cazul la centralele nucleare, caz în care randamentul ciclului nu crește prin resupraîncălzire, dar crește titlul aburului la ieșirea din turbina de joasă presiune. În cazul ciclului "cu preîncălzire regenerativă" apa rezultată din condensarea aburului în condensator, posibil subrăcită, înainte de a alimenta generatorul de abur este preîncălzită în zona de preîncălzire regenerativă folosind abur prelevat din diferite puncte ale turbinei. În diagrama alăturată, apa în starea 2 este amestecată cu abur în starea 4, ambele
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
caz în care randamentul ciclului nu crește prin resupraîncălzire, dar crește titlul aburului la ieșirea din turbina de joasă presiune. În cazul ciclului "cu preîncălzire regenerativă" apa rezultată din condensarea aburului în condensator, posibil subrăcită, înainte de a alimenta generatorul de abur este preîncălzită în zona de preîncălzire regenerativă folosind abur prelevat din diferite puncte ale turbinei. În diagrama alăturată, apa în starea 2 este amestecată cu abur în starea 4, ambele fiind la aceeași presiune, obținându-se starea 7. Ciclul cu
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
dar crește titlul aburului la ieșirea din turbina de joasă presiune. În cazul ciclului "cu preîncălzire regenerativă" apa rezultată din condensarea aburului în condensator, posibil subrăcită, înainte de a alimenta generatorul de abur este preîncălzită în zona de preîncălzire regenerativă folosind abur prelevat din diferite puncte ale turbinei. În diagrama alăturată, apa în starea 2 este amestecată cu abur în starea 4, ambele fiind la aceeași presiune, obținându-se starea 7. Ciclul cu preîncălzire regenerativă este folosit în diferite variante în toate
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
apa rezultată din condensarea aburului în condensator, posibil subrăcită, înainte de a alimenta generatorul de abur este preîncălzită în zona de preîncălzire regenerativă folosind abur prelevat din diferite puncte ale turbinei. În diagrama alăturată, apa în starea 2 este amestecată cu abur în starea 4, ambele fiind la aceeași presiune, obținându-se starea 7. Ciclul cu preîncălzire regenerativă este folosit în diferite variante în toate termocentralele. Avantajul ciclului cu preîncălzire regenerativă este creșterea randamentului termic al ciclului prin recuperarea căldurii din debitul
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
starea 4, ambele fiind la aceeași presiune, obținându-se starea 7. Ciclul cu preîncălzire regenerativă este folosit în diferite variante în toate termocentralele. Avantajul ciclului cu preîncălzire regenerativă este creșterea randamentului termic al ciclului prin recuperarea căldurii din debitul de abur folosit la preîncălzirea apei (debitul recirculat), căldură care altfel ar fi evacuată prin condensator. Cota de abur recirculat este, totuși, limitată de căldura care poate fi preluată de apa preîncălzită, a cărei temperatură nu poate depăși temperatura punctului 4 din
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
în diferite variante în toate termocentralele. Avantajul ciclului cu preîncălzire regenerativă este creșterea randamentului termic al ciclului prin recuperarea căldurii din debitul de abur folosit la preîncălzirea apei (debitul recirculat), căldură care altfel ar fi evacuată prin condensator. Cota de abur recirculat este, totuși, limitată de căldura care poate fi preluată de apa preîncălzită, a cărei temperatură nu poate depăși temperatura punctului 4 din diagramă, egală cu a punctului 7. Pentru un număr infinit de fluxuri de preîncălzire randamentul termic al
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
folosite de obicei la încălzirea apei din rezervoare cu acumulare. Schimbătoarele cu serpentine șerpuite sunt formate din mai multe serpentine în paralel, cu capetele legate la colectoare. Sunt schimbătoarele obișnuite pentru recuperarea căldurii din gazele de ardere la generatoarele de abur, caz în care aceste serpentine, prin care circulă apa sau aburul, sunt plasate în canalele de gaze de ardere. Trecerile succesive ale țevilor prin canalul de gaze determină un model al amplasării țevilor, care poate fi în linie (în paralel
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
cu serpentine șerpuite sunt formate din mai multe serpentine în paralel, cu capetele legate la colectoare. Sunt schimbătoarele obișnuite pentru recuperarea căldurii din gazele de ardere la generatoarele de abur, caz în care aceste serpentine, prin care circulă apa sau aburul, sunt plasate în canalele de gaze de ardere. Trecerile succesive ale țevilor prin canalul de gaze determină un model al amplasării țevilor, care poate fi în linie (în paralel, în coloană) sau alternat (în zig-zag, în eșichier). Modelul amplasării în
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
țevilor, care poate fi în linie (în paralel, în coloană) sau alternat (în zig-zag, în eșichier). Modelul amplasării în șah este, la aceleași viteze de circulație ale fluidelor, mai eficient din punctul de vedere al transmiterii căldurii. La generatoarele de abur acest tip de schimbătoare de căldură se întâlnește în special la spraîncălzitoarele de convecție și la economizoare. La supraîncălzitoare volumul aburului care trebuie supraîncălzit este relativ mare față de volumul unui lichid. Viteza de curgere a aburului prin interiorul țevilor este
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
la aceleași viteze de circulație ale fluidelor, mai eficient din punctul de vedere al transmiterii căldurii. La generatoarele de abur acest tip de schimbătoare de căldură se întâlnește în special la spraîncălzitoarele de convecție și la economizoare. La supraîncălzitoare volumul aburului care trebuie supraîncălzit este relativ mare față de volumul unui lichid. Viteza de curgere a aburului prin interiorul țevilor este cuprinsă între valorile de 12-25 m/s, valorile mai mici corespunzând presiunilor mari ale aburului. Pentru a realiza secțiunea necesară pentru
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
căldurii. La generatoarele de abur acest tip de schimbătoare de căldură se întâlnește în special la spraîncălzitoarele de convecție și la economizoare. La supraîncălzitoare volumul aburului care trebuie supraîncălzit este relativ mare față de volumul unui lichid. Viteza de curgere a aburului prin interiorul țevilor este cuprinsă între valorile de 12-25 m/s, valorile mai mici corespunzând presiunilor mari ale aburului. Pentru a realiza secțiunea necesară pentru curgerea aburului destul de frecvent se amplasează în planul serpentinei câte două sau trei țevi în
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
și la economizoare. La supraîncălzitoare volumul aburului care trebuie supraîncălzit este relativ mare față de volumul unui lichid. Viteza de curgere a aburului prin interiorul țevilor este cuprinsă între valorile de 12-25 m/s, valorile mai mici corespunzând presiunilor mari ale aburului. Pentru a realiza secțiunea necesară pentru curgerea aburului destul de frecvent se amplasează în planul serpentinei câte două sau trei țevi în paralel, rezultând așa-zisele serpentine duble, respectiv triple. Pentru a-și putea îndeplini sarcina, supraîncălzitoarele trebuie plasate în zone
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
trebuie supraîncălzit este relativ mare față de volumul unui lichid. Viteza de curgere a aburului prin interiorul țevilor este cuprinsă între valorile de 12-25 m/s, valorile mai mici corespunzând presiunilor mari ale aburului. Pentru a realiza secțiunea necesară pentru curgerea aburului destul de frecvent se amplasează în planul serpentinei câte două sau trei țevi în paralel, rezultând așa-zisele serpentine duble, respectiv triple. Pentru a-și putea îndeplini sarcina, supraîncălzitoarele trebuie plasate în zone de temperatură înaltă a gazelor, la care materialele
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
a-și putea îndeplini sarcina, supraîncălzitoarele trebuie plasate în zone de temperatură înaltă a gazelor, la care materialele nu rezistă dacă nu sunt răcite. Serpentinele sunt susținute de țevi de susținere răcite prin circulația în interior a apei sau a aburului. Necesitatea intercalării în fascicul a țevilor verticale de susținere face ca amplasarea alternată a serpentinelor să fie mai puțin eficientă ca în cazul economizoarelor. La supraîncălzitoare se folosește curgerea fluidelor atât în contracurent, cât și în echicurent, sau în scheme
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
permite aranjarea țevilor atât în linie, cât și alternat. În caz că gazele de ardere conțin cenușă, adică provin din arderea cărbunilor, se preferă dispunerea în linie, care reduce eroziunea țevilor. Altfel se preferă dispunerea alternată, mai eficientă la transmiterea căldurii. Spre deosebire de aburul care curge prin supraîncălzitoare, apa care curge prin economizoare are o concentrație de săruri mult mai mare, săruri din care o parte se depun în interiorul țevilor, colmatându-le. Sunt folosite în industria alimentară, de exemplu la încălzirea și răcirea laptelui, berii
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
căderi de presiune relativ mici și pot fi folosite pentru fluide care pot colmata ușor canalele, tipul de curgere prin schimbător favorizând autocurățirea. Radiatoarele (caloriferele) sunt schimbătoare de căldură folosite la încălzirea centrală cu apă caldă și, mai rar, cu abur. Caracteristic acestora este faptul că de la suprafața de încălzire spre aerul din spațiul încălzit căldura se transmite prin convecție liberă. Radiatoarele pot fi din fontă, oțel sau aluminiu. Radiatoarele din fontă sunt concepute să lucreze în instalații de termoficare, la
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
trebuie condensați, scufundate într-un vas cu apă de răcire, sau, de exemplu la mașinile frigorifice, din serpentine cu suprafețe extinse în exteriorul cărora circulă aerul de răcire. Unele dintre cele mai mari condensatoare sunt folosite în termocentrale, la condensarea aburului evacuat de turbinele de abur, în vederea realizării unei presiuni cât mai scăzute la ieșirea din turbină. Condensatoarele de suprafață permit realizarea unor presiuni foarte mici (un vid foarte înaintat), iar condensatul obținut este foarte pur, fără aer. Ele sunt formate
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
vas cu apă de răcire, sau, de exemplu la mașinile frigorifice, din serpentine cu suprafețe extinse în exteriorul cărora circulă aerul de răcire. Unele dintre cele mai mari condensatoare sunt folosite în termocentrale, la condensarea aburului evacuat de turbinele de abur, în vederea realizării unei presiuni cât mai scăzute la ieșirea din turbină. Condensatoarele de suprafață permit realizarea unor presiuni foarte mici (un vid foarte înaintat), iar condensatul obținut este foarte pur, fără aer. Ele sunt formate dintr-o manta și un
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
diametrul de 17-24 mm și grosimea peretelui de 0,5-1 mm, din alamă sau titan, fixate prin mandrinare în două plăci tubulare. Drept mediu de răcire, care circulă prin interiorul țevilor, se folosește în general apa și foarte rar aerul. Aburul condensează pe suprafața exterioară a țevilor. Pentru a evita scurgerea condensatului în jos din țeavă în țeavă, ceea ce ar mări grosimea peliculei de apă pe țeavă și ar înrăutăți schimbul de căldură, între țevi sunt plasați din loc în loc pereți
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
trebuie înlocuite. Se folosesc în cazurile în care lichidul trebuie transformat în vaporii săi, prin fierbere, cum ar fi în industria chimică, la distilare. În acest caz schimbătorul este cu fascicul tubular, iar vaporii formați se adună în spațiul de abur de sus. Alt tip de fierbător este cel din sistemele fierbătoare ale generatoarelor de abur. Aceste vaporizatoare sunt formate actual exclusiv din țevi verticale cu suprafețe netede, asamblate prin sudare la colectoare. Centralele nucleare produc curent electric folosind turbine cu
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]