10,980 matches
-
homo consumericus se străduiește să dea un răspuns palpabil, fie și superficial, eternei întrebări: cine sunt eu? Consum emoțional: ideea se bucură de mult credit la teoreticienii și actorii marketingului, care slăvesc meritele demersurilor ce permit consumatorilor să trăiască experiențe afective, imaginare și senzoriale. Această poziționare poartă astăzi numele de marketing senzorial sau experiențial. A trecut vremea funcționalității reci, e timpul atractivității sensibile și emoționale. Spre deosebire de marketingul tradițional, care punea în valoare argumente raționale și dimensiunea funcțională a produselor, numeroase mărci
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
astăzi numele de marketing senzorial sau experiențial. A trecut vremea funcționalității reci, e timpul atractivității sensibile și emoționale. Spre deosebire de marketingul tradițional, care punea în valoare argumente raționale și dimensiunea funcțională a produselor, numeroase mărci joacă astăzi cartea senzorialității și a afectivului, a „rădăcinilor” și a nostalgiei („retromarketing”). Alții pun accentul pe mituri sau pe ludism. Alții, în sfârșit, fac să vibreze coarda cetățenească, ecologică sau animalieră. Unele magazine solicită simțurile prin ambianța sonoră, prin difuzarea de arome sau prin puneri în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
își încredințează soarta acțiunii substanțelor chimice care îi modifică stările psihologice „din exterior”, fără analiză sau efort subiectiv: singurele lucruri care contează sunt eliminarea imediată a neajunsurilor (oboseală, insomnie, anxietate), eficacitatea cea mai rapidă posibil, dorința de a produce stări afective „la cerere”. În acest domeniu, exigența suveranității individuale se manifestă printr-un consum pasiv de molecule chimice. Dacă recursul banalizat la psihofarmacologie atestă existența dorinței de luare în posesie a trupului și a stării psihice, el ilustrează în același timp
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de divertisment (oferte de nopți petrecute în igluuri, cascadorii cu automobile, conducerea unui tanc, ascensiuni în montgolfier, deghizări spectaculoase) se dezvoltă tot mai mult. Dincolo de echipamente și de produsele finite, industriile consacrate petrecerii timpului liber perfecționează actualmente dimensiunea participativă și afectivă a consumului, înmulțind numărul ocaziilor de a trăi experiențe directe. Nu este vorba numai despre vânzări de servicii, acum trebuie oferite experiențe care se pot trăi, neașteptate și extraordinare, în stare să producă emoții, legături afective, senzații. În faza III
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
actualmente dimensiunea participativă și afectivă a consumului, înmulțind numărul ocaziilor de a trăi experiențe directe. Nu este vorba numai despre vânzări de servicii, acum trebuie oferite experiențe care se pot trăi, neașteptate și extraordinare, în stare să producă emoții, legături afective, senzații. În faza III, civilizația obiectului a fost înlocuită cu o „economie a experienței”6, aceea a divertismentului și a spectacolului, a jocului, a turismului și a distracției. În acest context, hiperconsumatorul caută nu atât posesia lucrurilor în sine, cât
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
încercate în copilărie, de a recrea un univers de tandrețe și de plăcere, de a nu renunța la nimic prin juxtapunerea consumurilor adulte și infantile. Hiperconsumatorul nu cumpără doar produse high-tech pentru a comunica în timp real, ci și produse afective, ce fac să călătorească în timp emoții din copilărie. Aceste produse sunt astăzi sistematic dezvoltate prin „retromarketing”, al cărui obiectiv este de a promova mărci afective ce valorizează nostalgia consumatorilor. Astfel, cu mult dincolo de „adulescenți”, consumul experiențial nostalgic a devenit
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nu cumpără doar produse high-tech pentru a comunica în timp real, ci și produse afective, ce fac să călătorească în timp emoții din copilărie. Aceste produse sunt astăzi sistematic dezvoltate prin „retromarketing”, al cărui obiectiv este de a promova mărci afective ce valorizează nostalgia consumatorilor. Astfel, cu mult dincolo de „adulescenți”, consumul experiențial nostalgic a devenit o imensă piață. De-acum înainte, indivizii încearcă să regăsească impresii trăite cândva în copilărie prin intermediul ofertei pieței; ei se joacă fără nicio inhibiție cu trecutul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
calității”, mai apt să interpreteze informația și să compare ofertele. Tot în pas cu hiperconsumatorul emoțional sunt și noile tipuri de magazine care se străduiesc să intensifice componenta „plăcere” a actului cumpărării, să-i facă pe consumatori să trăiască experiențe afective și senzoriale. Anumite lanțuri de librării (Chapters, Virgin) dispun acum de baruri, fotolii, mici saloane care dau spațiilor de vânzare o dimensiune de convivialitate. Alte magazine fac eforturi să dea o notă de farmec ansamblului, creând o atmosferă de vis
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
creativă” este expresia acestei schimbări. Nu mai este atât vorba de a vinde un produs, cât de un mod de viață, de un imaginar, de niște valori care declanșează o emoție: comunicarea se străduiește să creeze din ce în ce mai mult o relație afectivă cu marca. Obiectivele persuasiunii comerciale s-au schimbat: nu mai e de ajuns să inspiri încredere, să faci cunoscut un produs și să-l impui în memoria consumatorilor; trebuie să transformi marca într-un mit și să faci lumea să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de „căsnicie reușită” n-a exclus căsătoria din interes mai categoric ca în prezent. Și ce este mai prioritar, mai imperativ pentru noi decât afecțiunea părintească? Deși chestiunile bănești sunt omniprezente în cotidian, o altă logică, antinomică tocmai pentru că este afectivă, dezinteresată, exterioară valorii de piață, nu încetează să beneficieze de o imensă legitimitate, să ne modeleze așteptările, să ne reglementeze viața. Nu ne mulțumim să consumăm iubire via mass-media, dar chiar credem în ea, îi recunoaștem o valoare supraeminentă, organizăm
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dimensiune constituie pentru noi cea mai mare bogăție, ceea ce dă relief vieții private. Această parte rămasă în afara pieței nu este nici reziduală și nici arhaică. Dimpotrivă: cu cât se extinde comercializarea modurilor de viață, cu atât se afirmă valoarea polului afectiv în sfera privată. Universul consumului-lume nu pune capăt principiului afectivității sentimentale, el îl consacră ca valoare superioară, corelativă culturii individului care, aspirând la autonomie personală, refuză reglementările instituționale ale timpului privat. Astfel, cultura iubirii se generalizează în chiar proporția în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
profesională, viață sentimentală, viață ratată" Dar este oare consumul cel mai bun unghi de observație pentru a surprinde decepția hipermodernă? Cu siguranță, nu. Altele sunt domeniile în care ea se dezvoltă cu cea mai mare intensitate: viața profesională și viața afectivă constituie vectorii ei principali. Din cauza dereglementării pieței muncii și a precarității locurilor de muncă, sfera profesională generează numeroase sentimente de insecuritate, de confuzie, de îndoieli privind propria persoană. Dar noua situație liberală nu explică singură aceste fenomene de demoralizare: cultura
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a fi colonizat de la un capăt la altul idealurile și scopurile existenței. Dacă lipsurile materiale - odată ce necesitățile „primare” sunt acoperite - nu generează un sentiment de frustrare insuportabilă, asta se întâmplă pentru că valoarea recunoscută a legăturilor interpersonale, a vieții relaționale și afective continuă să exercite o dominație considerabilă. Prin aceasta, raporturile cu celălalt sunt în același timp ceea ce poate ridica cele mai mari obstacole pentru fericire și ceea ce împiedică lucrurile să adâncească prăpastia insatisfacției. Toți marii filosofi moderni au insistat asupra transcendenței
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
încărcată prea mult. Contrar a ceea ce s-a tot repetat, satisfacțiile materiale sunt mai importante decât insatisfacțiile. Norii negri vin din altă parte. Suportăm mai ușor suferințele generate de consumul obsesiv decât pe cele care-și au originea în viața afectivă, intimă, profesională. Frustrările legate de consum sunt limitate, cele relative la existența subiectivă și intersubiectivă se agravează, neîmplinirile cel mai frecvent exprimate referindu-se la comunicare, iubire, realizare profesională, recunoaștere, respect, stimă de sine. În vremurile hipermoderne, Penia se caracterizează
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sensibilități comune, dominate de „ieșirea extatică din sine” în microgrupuri. Astfel, de la viața obișnuită la marile momente de efervescență colectivă, societățile contemporane se caracterizează prin forma dionisiacă interpretată ca epuizare a principiului de individualizare și ca progresie corelativă a tribalizării afective, a emoțiilor trăite în comun, a sensibilității colective 5. Cotidianul trăit ca joctc "Cotidianul trăit ca joc" Este de netăgăduit că o întreagă parte a universului hiperconsumativ oferă spectacolul unui fel de bacanale luxuriante. Încă din faza II, Baudrillard a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
12, amestecă obiectele, combină stilurile pentru a compune un decor original, o ambianță „creativă” „care să-i semene”. Decorația casei s-a desprins de imperativul ostentației în beneficiul valorii de ambianță: logicii expunerii statutare îi succedă o logică de seducție afectivă, intimizată, intrafamilială. De aici rezultă o dinamică a pluralizării decorurilor de interior. Dacă ansamblurile de construcții se aseamănă, decorarea interioarelor se destandardizează, se personalizează, tinde să devină mai originală, purtând pecetea gusturilor particulare. După decorul „de clasă”, locuința hedonistă și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
semn al vreunei nevoi orgiastice de masă; majoritatea cititoarelor au asimilat-o pe autoare cu o excepție libidinală, un „animal bizar” căruia nu-i împărtășesc nici gusturile, nici practicile, considerate antierotice, triste, insipide prin tehnicismul cantitativ, golite de orice dimensiune afectivă sau complice. Să nu căutăm un efect de oglindă acolo unde nu există; dimpotrivă, ceea ce explică, în mare parte, succesul lucrării e tocmai distanța mare existentă între practicile extreme descrise și cele obișnuite, ca și noutatea unui discurs dinadins obiectivist
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să-și revendice rădăcinile, să trăiască experiența comuniunii colective, să-și afirme angajarea personală. Sărbătoarea s-a pus în slujba individului dornic de căldură comunicativă, de integrare și de securitate comunitară. În bucuria trăirilor împărtășite se exprimă căutarea unui „noi” afectiv, a unei încorporări comunitare ce permite punerea în perspectivă a propriei vieți confruntând-o cu experiența altora. Plăcere de a se regăsi „între ai săi”, de a înnoda legături complice și conviviale cu semenii, de a declara o anumită mândrie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în primul rând, așa cum s-a văzut, consacrarea socială a valorilor hedoniste și sanitare. Dar mai există și alții: să subliniem, în mod deosebit, dezagregarea legăturilor sociale, reculul sentimentelor de apartenență la o comunitate, sporirea incertitudinii, fragilizarea vieții profesionale și afective, slăbirea legăturilor familiale. Toți acești factori au accentuat, în cursul fazei III, sentimentul de izolare a ființelor, insecuritatea interioară, experiențele eșecului personal, crizele subiective și intersubiective. Într-un cuvânt, dificultatea de a trăi. O semnalează, mai ales, înmulțirea cazurilor de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ale iubirii? La ora pornografiei și a sexologiei, nu mai avem, declară dezamăgiții permisivității, decât un erotism hiperrealist și obsesiv, dezumanizat, văduvit de dimensiunea relațională cu celălalt. Logoreea emancipatoare și hedonismul cultural și-au dat mâna pentru a ruina conținutul afectiv al sexualității, reducând-o la nivelul unei deprinderi tehniciste, la niște relații contractuale jalnice și depoetizate, golite de imaginație și de afect 48. În vreme ce „dezerotizarea lumii” și impersonalitatea raporturilor cu semenii câștigă teren, faza III îi transformă pe oameni în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
jalnice și depoetizate, golite de imaginație și de afect 48. În vreme ce „dezerotizarea lumii” și impersonalitatea raporturilor cu semenii câștigă teren, faza III îi transformă pe oameni în purtători ai carenței de iubire, în automate incapabile să lege între ele relații afective autentice 49. În vitrina cu trofee a lui Superman ar putea figura acum și statueta decapitată a fermecătorului Cupidon. Și totuși, dragosteatc " Și totuși, dragostea" Neîndoielnic, imaginile și discursul având ca temă sexul au devenit omniprezente, dar aceasta nu înseamnă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
publicul din democrațiile de hiperconsum e amator de imaginar pasional. Promovarea socială a lui homo eroticus n-a provocat naufragiul așteptărilor și nici al discursului în materie de iubire. Cum poate cineva vorbi de lipsa sentimentului și de secătuirea conținutului afectiv al relațiilor, când despărțirea unui cuplu celebru ocazionează drame intime? Desigur, faza III este marcată și de creșterea numărului de căsătorii ale unei singure persoane. Dar nici idealul vieții în doi, nici dorința de a trăi o „mare iubire”, nici
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
articolele care disecă la nesfârșit resorturile vieții sentimentale; la televizor, bărbați și femei își mărturisesc, care mai de care, suferințele în amor; un mare număr de bărbați și de femei au câte un confident cu care vorbesc despre viața lor afectivă. Nu există nicio îndoială că nicio altă epocă n-a exprimat în cuvinte, n-a analizat, n-a dezbătut mai mult ca azi meandrele sentimentelor: o persoană din două declară că a vorbit „despre sentimente și despre iubire” cu partenerul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a dezbătut mai mult ca azi meandrele sentimentelor: o persoană din două declară că a vorbit „despre sentimente și despre iubire” cu partenerul/partenera în timpul ultimului raport sexual 57. Faza III este caracterizată nu atât de desimbolizare și de colaps afectiv, cât de psihologizarea „de masă” a sexualității și a vieții de cuplu. Dar dacă ideea de cultură antisentimentală nu rezistă probei faptelor, nu-i mai puțin adevărat că putem evidenția și transformări profunde purtând marca societății de hiperconsum. Este tot
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
alta, cât dintr-o poveste de iubire în alta. Pe de o parte, idealul de iubire pune un fel de opreliște consumului; pe de alta, viața sentimentală tinde să se alinieze temporalității efemere și accelerate a hiperconsumului. Nu anularea dimensiunii afective, ci o viață afectivă pe cale de a se structura ca turbo-consumerism, prin estomparea mitului iubirii eterne, descalificarea idealurilor de sacrificiu, înmulțirea relațiilor temporare, a instabilității și a dispoziției pentru schimbare. Consum sentimental care este orice în afară de euforie, într-atât se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]