11,999 matches
-
de dolari, plus întreținerea trupelor de ocupație sovietice. Deși, teoretic, țara se afla sub supravegherea Comisiei Aliate de Control, din care făceau parte atît reprezentanți americani și britanici, cît și sovietici, guvernul sovietic avea practic controlul deplin. În acest timp, Aliații occidentali căzuseră de acord asupra faptului ca România să facă parte din sfera Uniunii Sovietice. Această decizie, care va fi analizată în rîndurile care urmează, nu era cunoscută de conducătorii României. Bulgaria Dintre aliații Axei, Bulgaria a beneficiat poate de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
practic controlul deplin. În acest timp, Aliații occidentali căzuseră de acord asupra faptului ca România să facă parte din sfera Uniunii Sovietice. Această decizie, care va fi analizată în rîndurile care urmează, nu era cunoscută de conducătorii României. Bulgaria Dintre aliații Axei, Bulgaria a beneficiat poate de cea mai bună situație în timpul războiului. Spre deosebire de omologul lui român, soldatul bulgar nu a participat la campania sîngeroasă de pe teritoriul sovietic. Contribuțiile lui la eforturile războiului s-au limitat la asigurarea serviciilor de garnizoană
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Exista o mare îngrijorare și în privința unor posibile acțiuni ale turcilor, cu toate că semnaseră în februarie 1941 un pact de neagresiune cu aceștia. În ciuda faptului că Turcia avea în continuare relații comerciale cu Germania, statul era din punct de vedere tehnic aliat cu Marea Britanie. Cu toate temerile lui, guvernul bulgar nu a ezitat totuși să se alăture partenerilor Pactului Tripartit și, după atacul japonez de la Pearl Harbor, să declare război Statelor Unite. America era departe, iar Bulgaria era deja în război cu Marea Britanie
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
panici generale. Ca și guvernul român, cel bulgar și-a dat seama că va trebui să depună eforturi în vederea ieșirii din război, neavînd deloc de gînd să împărtășească soarta Germaniei. Cu toate că s-au făcut încercări de a intra în legătură cu oficialii Aliaților, conducătorii Bulgariei nu se bucurau de aceleași relații favorabile cu Occidentul ca vecinii ei de la nord. În plus, s-au ivit o serie de aspecte practice, în primul rînd probabilitatea ca, dacă bulgarii încheiau pacea, țara lor să fie ocupată
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1941. El avea și o organizație de tineret care cuprindea aproximativ 19.000 de membri.6 Soarta partidului nu fusese deci favorabilă în timpul războiului. După cum am văzut, în perioada pactului nazisto-sovietic, urmînd directivele Kominternului, el își concentrase toate atacurile împotriva Aliaților occidentali "imperialiști". Firește că, după declanșarea Operațiunii Barbarossa, atitudinea aceasta s-a schimbat. Deși partidul primise directive clare de la Moscova de adoptare a unei politici active, conducerea lui se dezbinase în privința chestiunii dacă nu ar fi fost mai înțelept să
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fuga regelui, țara a trecut sub controlul puterilor victorioase, Germania și Italia, care au împărțit între ele teritoriile cucerite în sfere de influență. Liniile de demarcație ale acestora pot fi cel mai bine înțelese din consultarea Hărții 10. La început, aliații Axei au reușit să satisfacă o parte a ambițiilor naționale din zonă. Cea mai mare parte a Macedoniei, așa cum am văzut, a trecut în stăpînirea Bulgariei. În privința părții primite de Ungaria, aceasta a pus mîna pe teritoriile stăpînite de ea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
despre masacrarea sîrbilor, primite nu numai din teritoriile controlate de croați, ci și din regiunea Kosovo, care era sub stăpînire albaneză și italiană. Preocupați de temerile privind o sinucidere națională, comandanții cetnicilor, care se așteptau la o victorie zdrobitoare a Aliaților, nu vedeau rostul unor acțiuni care ar fi putut eșua și ar fi putut implica pierderi enorme, astfel încît au preferat să-și organizeze forțele și să se pregătească pentru intervenția Aliaților, în care își puseseră atîtea speranțe. Riscul acestei
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care se așteptau la o victorie zdrobitoare a Aliaților, nu vedeau rostul unor acțiuni care ar fi putut eșua și ar fi putut implica pierderi enorme, astfel încît au preferat să-și organizeze forțele și să se pregătească pentru intervenția Aliaților, în care își puseseră atîtea speranțe. Riscul acestei politici era desigur dificultatea de a menține o organizație de gherilă entuziastă în situația în care membrii ei aveau rareori ocazia să intre în luptă. O mare parte a forțelor lui Mihailović
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
partizanilor. Comandamentul german era tot timpul îngrijorat de eventualitatea debarcării în peninsulă a unei forțe aliate și de faptul că detașamentele de gherilă vor face imediat front comun cu aceasta. Convingerea tot mai fondată că războiul va fi cîștigat de Aliați contribuia și ea ca autorităților germane să le fie tot mai dificil să beneficieze de cooperarea organizațiilor locale: toate erau preocupate de cum va fi situația lor după război. Pe măsură ce războiul se apropia de sfîrșit, era limpede că partizanii obținuseră un
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
era recunoscută. Au fost organizate alegeri pentru stabilirea faptului dacă regele și miniștrii lui urmau să se întoarcă sau nu în țară, în cadrul cărora a fost încă o dată reafirmată organizarea federală. Existau deci două autorități iugoslave separate. În ciuda faptului că Aliații continuau să recunoască guvernul de la Londra, ajutorul militar era acordat partizanilor. În mai 1944, comandamentul german a lansat un atac aerian asupra cartierului general temporar al lui Tito de la Drvar, în Bosnia, acesta reușind cu greu să scape nevătămat. El
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Iugoslavia și Grecia, prin intermediul misiunilor lui militare din Balcani, guvernul britanic insista asupra unirii celor două grupuri de rezistență. Înaintea invaziei din Sicilia, agenții britanici doreau să dea impresia că era în curs de elaborare un plan de debarcare a Aliaților în peninsulă. Din motive de securitate, grupurile locale de partizani trebuiau convinse de faptul că o asemenea acțiune urma să fie fără îndoială transpusă în viață. Guvernele occidentale aveau tot interesul să-și asigure sprijinul tuturor detașamentelor de partizani în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
securitate, grupurile locale de partizani trebuiau convinse de faptul că o asemenea acțiune urma să fie fără îndoială transpusă în viață. Guvernele occidentale aveau tot interesul să-și asigure sprijinul tuturor detașamentelor de partizani în campania împotriva Axei. La inițiativa Aliaților, liderii celor două organizații majore s-au întîlnit în august 1943 la Mukaj, unde au fondat Comitetul de Salvare al Albaniei. A apărut aici o divergență asupra viitorului statut al regiunii Kosovo, pe care Balli Kombëtar voia să o anexeze
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din cauza necesității de a lupta împotriva invaziei italiene, iar regele a devenit simbolul rezistenței. După capitulare, Ghiorghios II, ca și regele Petru, a fugit peste hotare și a format un guvern în exil la Londra, care a fost recunoscut de Aliați. Un al doilea centru al activității grecilor a fost stabilit la Cairo după victoriile repurtate de britanici în Africa de Nord asupra Axei. Au fost organizate aici o armată, o flotă și o forță aeriană grecească, care operau sub egida comandamentului armatei
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pînă la sfîrșitul războiului. Majoritatea foștilor lideri militari și politici au rămas la Atena, manifestînd o atitudine pasivă. Cea mai mare parte a lor așteptau pur și simplu rezultatul războiului și ceea ce ei sperau că va fi o victorie a Aliaților. Unii, cum erau arhiepiscopul Damaskinos și colonelul Evert, șeful poliției, și-au păstrat funcțiile și au putut acorda pe ascuns ajutor britanicilor. Prima iarnă de ocupație a fost un dezastru național. Înainte de război, Grecia importase aproape 45 % din grîul ei
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ceea ce putea fi realizat doar prin suprimarea oricărei rezistențe. O asemenea alternativă era practic iluzorie, dat fiind că rezistența fusese deja organizată înainte de sosirea în Grecia a ofițerilor britanici datorită în primul rînd inițiativei anti-monarhiștilor."13 În vara anului 1943 Aliații aveau nevoie de cooperarea grupurilor de gherilă pentru o altă acțiune majoră. În ajunul invaziei din Sicilia, comandamentul aliat dorea să distragă atenția puterilor Axei, făcîndu-le să creadă că principala lovitură avea drept obiectiv Peninsula Balcanică. În iunie și iulie
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fusese deja organizată înainte de sosirea în Grecia a ofițerilor britanici datorită în primul rînd inițiativei anti-monarhiștilor."13 În vara anului 1943 Aliații aveau nevoie de cooperarea grupurilor de gherilă pentru o altă acțiune majoră. În ajunul invaziei din Sicilia, comandamentul aliat dorea să distragă atenția puterilor Axei, făcîndu-le să creadă că principala lovitură avea drept obiectiv Peninsula Balcanică. În iunie și iulie a fost astfel declanșată Operațiunea Animalele. Datorită faptului că securitatea era în Grecia mai precară decît în toate celelalte
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de partizani, în special cele din EAM/ELAS, aveau o poziție mult mai puternică. EAM pusese mîna pe suficient de mult echipament italian ca să-și asigure superioritatea asupra celorlalte organizații de gherilă rivale. Depinzînd în mai mică măsură de aprovizionarea Aliaților, liderii au reușit să adopte o atitudine mai independentă. Ei sperau că războiul se va sfîrși curînd și erau convinși că un efectiv militar considerabil va fi trimis în Grecia. Anticipînd faptul că guvernul britanic va încerca să restabilească vechiul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și pe artilerie, mortiere și mitraliere. Cu toată superioritatea aceasta, ELAS a reușit să domine doar unitățile independente de gherilă restrînse ca număr; EDES și-a păstrat statutul independent. Prin preajma Crăciunului devenise limpede că nu va fi nici o debarcare a Aliaților și că EDES urma să fie și pe mai departe activă. Britanicii au mediat în februarie 1944 încheierea unui armistițiu. O altă forță armată importantă și-a făcut apariția în această perioadă. În vara anului 1943, în mare măsură ca
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu un aranjament care practic îi asigura în final lui Tito controlul deplin. Atitudinea diferită față de cele două țări este ilustrată dramatic de o conversație mult citată care a avut loc între Churchill și Fitzroy Maclean, comandantul misiunii militare a Aliaților acreditată pe lîngă Tito, la sfîrșitul anului 1943. Așa cum a descris ulterior episodul chiar Maclean, opinia lui exprimată cu această ocazie în cadrul discuției asupra situației din Iugoslavia era că partizanii vor constitui factorul politic decisiv în Iugoslavia postbelică și că
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de refuzul Statelor Unite de a face învoieli, el a încercat într-adevăr să ajungă la un fel de aranjament neoficial cu Stalin. Pe măsură ce armatele sovietice se apropiau de granițele statelor sud-est europene, a devenit evidentă nevoia încheierii unei înțelegeri între Aliați asupra administrării lor după ocupația sovietică. Pînă în acest moment, Uniunea Sovietică nu făcuse nici o încercare fățișă de a instala regimuri pur comuniste. În cadrul mișcărilor de partizani dominate de comuniști era preferată instalarea regimurilor gen front popular. În ciuda acestei politici
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
au obținut 32 de locuri, iar liberalii 3, restul fiind cîștigate de FND și de suporterii lui. Hațieganu și Rîmniceanu au demisionat, astfel că FND deținea controlul deplin asupra guvernului. În februarie 1947, odată cu semnarea tratatului de pace final dintre Aliați și România, toate mecanismele diplomatice de controlare a activității comuniștilor au fost retrase. Partidul Comunist putea lua acum măsuri hotărîte împotriva a ceea ce mai rămăsese din opoziție. Înainte de război, principala putere politică fusese deținută de partidele Liberal și Țărănesc, iar
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Justiția. Bulgaria În Bulgaria, conducerea comunistă a deținut de la bun început o poziție mai puternică decît aceea din România. Ea jucase un rol important în politica bulgară interbelică și dobîndise o largă audiență în rîndul populației, beneficiind totodată și de aliați mai influenți. Frontul Patriei, deși dominat de comuniști, reprezenta o combinație de partide cu adevărat puternice, care îi includea pe social-democrați, pe agrarienii facțiunii Pladen și pe membrii grupului Zveno, toate bucurîndu-se mult înainte de perioada aceasta de un prestigiu politic
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o luptă cu mîinile goale. De fapt, asemeni majorității prizonierilor, nemții erau ca paralizați și nici nu se apărau, nici nu încercau să fugă.25 8 Noile aranjamente din perioada postbelică: războiul civil din Grecia și conflictul sovieto-iugoslav DESTRĂMAREA COALIȚIEI ALIAȚILOR După cum am văzut, în perioada cînd războiul se apropia de sfîrșit în Europa, forțele aliate nu reușiseră să încheie nici un acord preliminar în privința felului în care urma să arate viitoarea pace. Conducătorii Statelor Unite continuau să aibă o mare încredere în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
italiană Venezia Giulia. În mai 1945 forțele partizanilor ocupau cea mai mare parte a acestei regiuni. În urma puternicei presiuni a Statelor Unite și Marii Britanii, ele au fost nevoite să se retragă din Istria apuseană pe o linie care lăsa în mîinile aliaților occidentali orașe importante ca Pula, Triest și Gorizia. În negocierile legate de formularea unui tratat de pace pentru Italia, Uniunea Sovietică a susținut la început pretențiile iugoslave, inclusiv pe cele relativ la Triest. Guvernele britanic și american voiau în schimb să
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fricțiune era provocat de faptul că sovieticii nu apreciau cum se cuvine ceea ce partizanii considerau drept realizările lor majore din timpul războiului. Extrem de încrezătoare în ea însăși, chiar arogantă, conducerea iugoslavă era convinsă că adusese o contribuție însemnată la victoria Aliaților. Se pare că nu numai oficialii sovietici nu înțelegeau greutățile speciale ale luptei partizanilor, dar nici Stalin însuși nu ezita să-l ia peste picior pe Tito în legătură cu performanțele superioare ale soldaților bulgari, comentînd: Iar ai dumneavoastră, iugoslavii, ei sunt
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]