15,743 matches
-
pe baza cărora s-au întocmit toate celelalte. Documentele la care se face trimitere în ceea ce privește îndatoririle etice ale profesiunii de consilier sunt Codul Etic (Code of Ethics) și Standardele de Practică în Consiliere (Standards of Practice) ale ACA (Asociația Consilierilor Americani www.counseling.org)4. Publicate prima oară în 1961, documentele au suferit de-a lungul timpului o serie de modificări. În prezent, codul etic are opt secțiuni, care tratează: relația de consiliere, confidențialitatea, responsabilitatea profesională, responsabilitatea publică, responsabilitatea față de alte
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI[Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
e recunoscut prin critica sa intelectuală asupra artei, politicii și societății. Localizând valoarea supremă a operei de artă în actul de creație, Rosenberg s-a aflat în opoziție cu critica formalistă a lui Clement Greenberg. Articolul său din 1952, The American Action Painters, publicat în revista ARTnews a fost considerat manifestul expresionismului abstract și a avut un important efect asupra peisajului artistic new-yorkez în anii '50. Anii '60 '80 par a fi informați de scrierile lui Michael Fried, Rosalind Krauss și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe[Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
perspectiva auto-reflexivității și a activismului social, de pildă. Unul dintre teoreticienii care au încercat să codifice prin protocoalele sale de observație și reflecție o nouă identitate a criticii de artă, sedus fiind de ideile rupturilor istorice și a cezurilor epistemologice, americanul Hal Foster, încearcă să ofere în cartea sa Recodings: Art, Spectacle, Cultural Politics (Recodificări: artă, spectacol, politici culturale), scrisă în anii '80, o narațiune alternativă printr-o intervenție critică la nivelul noilor conexiuni politice și a noii hărți culturale a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe[Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Définir l'art ", în Gerard Genette (ed.), Esthéthique et Poétique, Edition du Seuil, Paris, 1992, pp. 9-32. Dickie George, "Beardsley's Phantom Aesthetic Experience" în Journal of Philosophy 62 (1965), pp. 129-136 și "The Myth of the Aesthetic Attitude" în American Philosophical Quarterly 1 (1964), pp. 56-66. Doherty Claire, "The New Situationists", în Claire Doherty (ed.), Contemporary Art from Studio to Situation, Black Dog Publishing, Londra, 2004, pp. 7-13. Doyle Brian, "Changing the culture of cultural studies", în Barbara Adam (ed.
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe[Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
John Dewey, Art as Experience, Capricorn, New York, 1958. 20 cf. Monroe Beardsley, Aesthetics, Hackett, Indianapolis, 1981. 21 George Dickie, "Beardsley's Phantom Aesthetic Experience" în Journal of Philosophy 62 (1965), pp. 129-136 și "The Myth of the Aesthetic Attitude" în American Philosophical Quarterly 1 (1964), pp. 56-66. 22 cf. Eddy Zemach, Real Beauty, Pennsylvania State University Press, 1997. 23 cf. Pierre Bourdieu, Distinction: A Social Critique of the Judgment of Taste [1979], trad. R. Nice, Routledge, Londra, 1989. 24 Alan Goldman
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe[Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
repede posibil. Discuțiile pe marginea acestor texte au la bază două presupoziții fundamentale: pe de o parte, istoria discursivă a domeniului pe care o pot eu furniza publicului român este de o comprehensibilitate rezonabilă și comparabilă cu "istoriile" pe care americanii înșiși le produc în texte numeroase, care devin din ce în ce mai accesibile nouă tuturor; pe de altă parte, aceeași istorie discursivă este eminamente legată de subiectivitatea mea, de posibilitățile mele concrete de a delinia între "semnificativ" și "mai puțin important", cu alte
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
1999, doamna profesor Lynda Dixon a avut ca invitați, câte unul sau câte doi la fiecare dintre întâlnirile noastre săptămânale, reprezentanții întregii comunități academice găzduite de Școala de Științe ale Comunicării pe care o urmam cu toții, studenți străini ("internaționali") sau americani. Aceste întâlniri, în contextul cursului de Introducere în Științele Comunicării, ne-au furnizat, tuturor celor "proaspăt veniți", ca masteranzi sau doctoranzi ai departamentului, un prim sens cu privire la dinamicile domeniului în studiul căruia ne angajasem. Invariabil, cadrele didactice de la Bowling Green
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
încă) împreună cu propriile noastre interpretări să rămână intacte. Poate că vă așteptați să continui argumentul acestei lucrări luând-o, cronologic, de la Wichelns încoace, într-o încercare temeinică și ambițioasă de a nu lasă pe dinafară nici unul dintre marii critici retorici americani ai secolului XX, pentru că numai așa "se poate" scrie istoria, la modul comprehensiv și fără "părtiniri" de nici un fel. Însă, cei care am rămas împreună în aventura textuală pe care o propun și suntem încă "pe aceeași pagină" știm că
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
evenimentul propriu-zis!) a fost suficientă pentru ca pastorul "să arunce o privire în subconștientul (unconscious soul, în limba engleză) acestei țări"82, privire care a accesat, fără posibilitatea de a o uita vreodată, "o imagine rar revelată a sufletului, a naturii americanilor"83. Chapman devine nespus de tranșant: este vorba de "inima unui criminal ceva rece și îngrozitor"84. " Am văzut, zice pastorul, moartea în inima acestui popor"85. Ne cutremurăm, desigur, în fața acestei declarații, mai ales că Chapman ne asigură, fără
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
clar, în ce constă acel "gol", al cărui efect asupra oamenilor care au asistat, precum niște obiecte, la scenă respectivă, "așteptând ca cineva sau ceva să le hotărască destinul"97 constă în crima propriu-zisă: este vorba de moartea din sufletele americanilor. În paragraful al șaselea, Jay Chapman contrapune "morții", "viața", într-o încercare discursivă de a (re)configura sensuri pentru cei doi termeni în mintea publicului său. Pastorul declară că, timp de o clipă, a întrezărit acel ceva de care poporul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și povara celor trei sute de ani de comerț cu sclavi pe care cei cincizeci de ani de la abolirea sclaviei în Statele Unite nu le-au putut, pur și simplu, șterge cu buretele, au lăsat "urme ale viciilor respective pe fețele"101 americanilor, așa cum nicăieri în Europa sau în lume nu s-a mai întâmplat. Chapman reamintește, în cuvinte elocvente, măsura impactului "paraliziei colective" asupra întregii națiuni, datorate ziarelor care au publicat știrea, astfel încât ea să ajungă la fiecare cetățean american. Și astfel
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
vindecării, [...] proces care aduce conștiența în ce privește natura răului"104 care a afectat o întreagă națiune, un "rău" care variază în dimensiune de la "boala" sclaviei la forma sa cronică, "războiul"105. Este necesar ca acea "dispoziție în inimile și sufletele"106 americanilor, de a își asuma, responsabil, întregul proces, să se traducă în disponibilitatea lor de a se raporta la valori precum "viața, dragostea, forța, speranța, virtutea"107, valori care să devină parte din ființa, natura sau inimile cetățenilor americani. Aceasta, zice
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
termenii lui Aristotel) exclude, în principiu, cu desăvârșire, "prezentarea unor idei jenante pentru public"125; adresa de la Coatesville nu ține seama de nici un fel de plan, necum de cutuma de a nu vorbi deloc într-o manieră lipsită de patriotism americanilor, a cărei încălcare, de către pastor, Black o numește "contravenție"126. Toate acestea îl determină pe profesor să exclame: "Dar la ce bun să continui? Discursul a avut un public virtual inexistent, așa că la ce bun să discut un solilocviu ascultat
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
concentra atenția publicului asupra acelei porțiuni din "realitate" pe care el însuși o consideră importantă și semnificativă. "Obiectul" de interes al lui Chapman, ce legitimează contextul identificat de Black, este "întregul": întreaga Americă, toată populația sa, secolele de istorie ale americanilor. Rămânem, parțial edificați, parțial neliniștiți, în expectativă, cu toate că știm deja, poate chiar mult înaintea receptării "loviturii de teatru" a profesorului Black, care încă ne așteaptă, cine este publicul pe care pastorul Chapman îl vizează în adresa sa. De dragul raționamentului și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
nu era clar"209. Ipotetic, scopul războiului, din punctul de vedere al Statelor Unite, desigur, era acela de a păstra/obține Vietnam-ul de sud "ca stat tampon între zonele comuniste și restul Asiei de sud-est"210. Hill apreciază că, în măsura în care americanii înțelegeau obiectivul politic, ca atare, aceștia nu îl vedeau mai aproape de realizare în 1969 decât în 1964. Costurile, în termeni de vieți umane și bani, erau imense"211, atestă criticul. Din acest motiv, o mișcare "masivă și zgomotoasă"212 în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
identificând ca grup al celor pe care președintele alege să îi "izoleze și stigmatizeze"220 pe cei care, dintr-un motiv sau altul, opuneau rezistență ("fanatică") războiului din Vietnam: "cei care sperau că Vietcong-ul va obține o victorie semnificativă împotriva americanilor și a aliaților din Vietnam-ul de sud, sau cei care negau faptul că înaintarea comuniștilor reprezintă o amenințare la adresa țărilor non-comuniste, sau cei care erau împotriva oricărui război din principiu"221. Aceștia sunt, zice Hill, cei cărora Nixon nu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
președintele nu exclude această categorie din rândul publicului său: cu alte cuvinte, comuniștii fac parte din publicul lui Nixon. Însă ei nu constituie publicul căruia președintele se adresează în primul rând. Richard Nixon, declară Hill, se adresează, cu preponderență, "acelor americani pe care fidelitatea față de nicio ideologie clar definită nu îi determină să se opună sau să sprijine războiul cu orice preț"224. Acestora se adresează președintele, în primul rând, într-un efort discursiv care poate fi esențializat în nemuritoarea frază
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de care vorbește Hill. Într-adevăr, Nixon a "strecurat", deja, în narațiune, două declarații fundamentale: că alegerea predecesorilor săi de a interveni în războiul din Vietnam este una corectă; că singura "slăbiciune" a deciziilor guvernamentale prealabile constă în faptul că americanii s-au bazat, într-o prea mare măsură, pe propriile forțe. Acestor "date" ale trecutului, președintele le va aduce "amendamente", în contextul, desigur, al expunerii sale a argumentării, ce ia formă demonstrativă, pe de o parte, și refutativă, pe de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
o posibilitate, din moment ce "istoria" a demonstrat și vom face referire la aceste argumente puțin mai târziu că "dușmanul nu va negocia cu seriozitate"231. În al treilea rând, Nixon se referă la posibilitatea transferului de responsabilitate în ce privește războiul, de pe "umerii" americanilor, asupra populației vietnameze, transfer însoțit de un anunț cu privire la retragerea forțelor armate ale americanilor din Vietnam la o dată fixată. Această alternativă, dovedește Nixon, este la fel de puțin realizabilă, din motive pe care, iarăși, le vom preciza la momentul potrivit. Rămâne ca
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai târziu că "dușmanul nu va negocia cu seriozitate"231. În al treilea rând, Nixon se referă la posibilitatea transferului de responsabilitate în ce privește războiul, de pe "umerii" americanilor, asupra populației vietnameze, transfer însoțit de un anunț cu privire la retragerea forțelor armate ale americanilor din Vietnam la o dată fixată. Această alternativă, dovedește Nixon, este la fel de puțin realizabilă, din motive pe care, iarăși, le vom preciza la momentul potrivit. Rămâne ca posibilitate "reală", unică de ieșire din impas, posibilitate pe care întreaga construcție demonstrativă a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
dușmanul devine posibilă sau nu. În final, Nixon reiterează cea mai oripilantă consecință negativă a alternativei ieșirii urgente din război, apreciind că un astfel de plan "va duce, în ultimă instanță, la pierderea încrederii"233 proverbiale, nu-i așa, a americanilor în propriile forțe. Argumentul refutativ, pe de altă parte, îi aduce în atenție, desigur, pe oponenții războiului, pe care Nixon îi caracterizează, fără ezitare, drept "minoritate irațională, care are pretenția ca astfel de chestiuni să se decidă în stradă, în timp ce
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în interesul lor"241. Dacă așa stau lucrurile, devine evident, iar Nixon nu ezită să extragă toate consecințele, "dușmanul" va profita de acest declin al încrederii aliaților în forțele americane, nu numai în Vietnam, ci peste tot în lume unde americanii sunt implicați în diferite angajamente (în baza mai vechiului dicton, nu-i așa, "dezbină și cucerește"). Nixon întărește aprecierea sa a acestor efecte negative, făcând apel la cuvintele nemuritoare ale președinților Eisenhower, Johnson și Kennedy. Ca și în cazurile precedente
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
dușmanii curenți sau potențiali) trebuie pusă sub semnul întrebării, ca atare, pentru a putea, ulterior, privi cu suspiciune cursul acțiunilor, așa cum îl precize Nixon. Forbes Hill pune în evidență, cu finețea care îl caracterizează în analiza sa critico-retorică, faptul că americanii vor fi și mai puțin înclinați să interogheze viziunea despre lume, fundamentală pentru propria experiență de viață, dacă sunt expuși sentimentului de teamă. Nixon definește teama ca pe "o stare de neliniște cauzată de imaginea unui rău iminent de natură
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cauzată de imaginea unui rău iminent de natură destructivă sau dureroasă"242. Astfel, mesajul lui Nixon induce o stare de teamă publicului său, expunând consecințele negative ale retragerii din Vietnam (pierderea de vieți și libertăți umane, distrugerea încrederii în puterea americanilor în lume, atacul potențial al dușmanilor) și, cum poporul american reprezintă, așa cum observă Hill, "prototipul în ce privește teama"243, un astfel de argument, neamplificat excesiv, aduce publicul exact în starea psihologică necesară pentru a accepta, în loc să chestioneze, concluzia lui Nixon, potrivit
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai ușoară a negocierii unui compromis cu puterile adverse. A rămâne în război, prin urmare, este opțiunea pe care numai apelul la valori supreme, precum binele păcii, o poate justifica și, bineînțeles, în acest caz, o și justifică. Mai mult, americanii care înaintează, ghidați de președinte, în starea psihică din perspectiva căreia înțeleg că li s-au făcut nedreptăți suficiente (ei pun valoare pe pace, însă orice încercări publice, private și secrete de a negocia, cu umilință, pacea, au fost sortite
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]