12,241 matches
-
a unei persoane și care se hrănește cu sufletul acesteia, putându-i provoca, prin exces de utilizare, moartea. Deși publicat în 1994, Săritorii în gol e alcătuit din texte scrise anterior, publicate de-a lungul timpului în reviste, culegeri și antologii de gen. Volumul conține piesa cea mai cunoscută a lui G., Cântecul libelungilor, fantezie poetizant-melancolică pe tema invaziei unor ființe ce par să aibă atributele unor divinități mitologice necanonice. Povestirile din această culegere fixează și detaliază mai coerent premisele unor
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
Poezii din folclorul naționalităților conlocuitoare, pref. Ovidiu Papadima, București, 1971; Székely János, Turnul tăcerii, pref. Mihai Beniuc, București, 1973; Tompa László, Lampa lui Diogene, pref. trad., București, 1975; Cartea celor o mie și una de nopți, I-III, București, 1978-1982; Antologie de poezie armeană clasică și contemporană, București, 1981 (în colaborare cu Dumitru M. Ion și Carolina Ilica); Cele șapte călătorii ale lui Sinbad marinarul, București, 1977; Antologie de poezie bulgară de la începuturi până azi, pref. Simeon Hadjikosev, București, 1977 (în
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
1975; Cartea celor o mie și una de nopți, I-III, București, 1978-1982; Antologie de poezie armeană clasică și contemporană, București, 1981 (în colaborare cu Dumitru M. Ion și Carolina Ilica); Cele șapte călătorii ale lui Sinbad marinarul, București, 1977; Antologie de poezie bulgară de la începuturi până azi, pref. Simeon Hadjikosev, București, 1977 (în colaborare cu Victor Tulbure); Aladin și lampa fermecată, București, 1991; Sclava ursitei. Poeți din 1001 de nopți, București, 1991. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Elegii și egloge”, RL
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
poet își face studiile medii la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, unde îl are profesor pe Pericle Papahagi. La București studiază literele, filosofia și dreptul. În timpul vieții G. publică foarte puțin în reviste cultural-literare, fiind cuprins și în unele antologii (Un veac de poezie aromână, 1985, Ecou de cântec aromânesc, 1985). Postum, îi apare în SUA volumul intitulat Sonete (1990). Scrie o poezie hieratică, în forma fixă a sonetului, vădind o limpede aspirație spre clasicitate. Versul este strict din punct
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
totodată traducător în românește al cronicii a fost slavistul Ioan Bogdan, pus în contact cu sbornicul rusesc prin intermediul celor două ediții ce refac, la Petersburg (în 1793-1794 și, respectiv, 1857), colecția de povestiri istorice strânse cândva spre uzul „pravoslavnicilor” cneji. Antologia, cu vădită aplecare spre mitul întemeietor, rodoslovii și genealogii, rezerva un capitol cronicii Moldovei, probabil nu întâmplător anticipată, în versiunea consemnată astfel, prin două sugestive -tematic și artistic - secvențe narative: legenda, cu valoare eponimă, privindu-i pe frații Roman și
CRONICA MOLDO-RUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
1930, sub numele real, în paginile revistei „Izvorașul” (Bistrița-Mehedinți), colaborează cu versuri, articole, interviuri, la „Jurnalul” (Craiova), „Luceafărul literar și critic”, „Conștiința națională”, „Buna Vestire”, „Sfarmă-Piatră”, „Condeiul”, „Tribuna tineretului” ș.a. A alcătuit împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor și Const. Jaleș o antologie a poeților tineri olteni (Album, 1935) și a dat la iveală plachetele Svon de lumini (1935), Jad (1936) și Poezii (1941). Anunța acum și alte volume: Mers de legendă (poezii), Symposion (eseuri) și Recea (roman). În perioada următoare, informațiile asupra
CRISTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
O, frumoase elegii ș.a.) se vădește un început de personalizare a discursului liric. Mort prematur, C. rămâne unul dintre numeroșii epigoni ai lui Radu Gyr. SCRIERI: Svon de lumini, pref. Radu Gyr, București, 1935; Jad, Craiova, 1936; Poezii, Craiova, 1941. Antologii: Album, Craiova, 1935 (în colaborare cu C.S. Nicolăescu-Plopșor și Const. Jaleș). Repere bibliografice: Metzulescu, Literile, I, 44-46; C. Dan Pantazescu, Sergiu Cristian, „Svon de lumini”, ȚA, 1935, 1034; Paul I. Papadopol, Începători și mai înaintați, PL, 1937, 5-6; Mircea Florentin
CRISTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
care „și-a format Eminescu stilul său inegalabil”. Sunt puse, de asemenea, în ecuație date noi despre unele etape ale vieții poetului. Aspecte ale influenței operei eminesciene asupra literaturii și spiritului public românesc sunt discutate dintr-o consecventă perspectivă morală. Antologia Proverbe, maxime, asemănări și idiotisme colectate din graiul românilor din Transilvania și Ungaria (1901) are ca modele realizările similare datorate lui Iordache Golescu, Anton Pann, Gheorghe Alexici, Petre Ispirescu, Iuliu A. Zanne, I.C. Hințescu, Karl Schuller, Otto von Reinsberg-Düringsfeld, Karl
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
timpului, Cluj-Napoca, 1997, Fragmente de cer, Cluj-Napoca, 2000; Takashi Arima, Umbra lui Ulise, pref. trad., Cluj-Napoca, 1997; Alain Jadot, Ketchup, maioneză, muștar, Cluj-Napoca, 1998; Alain Petre, Izbitura luminii, Cluj-Napoca, 1998; Paul Emond, Iubiri de neatins. Malaga, București, 1999; Lecția tenebrelor. Antologie de poezie belgiană de limbă franceză, pref. trad., Timișoara, 2000; Liliane Wouters, Jurnalul scribului, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Experiența poetică, RL, 1982, 35; Constanța Buzea, Ion Cristofor, „În odăile fulgerului, AFT, 1982, 9; Dan C. Mihăilescu, O viziune
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
pedagog strălucit, se definește mai ales ca un afectuos prieten al celor mici. Pentru ei alcătuiește, în tovărășie cu alți colegi de breaslă, manuale școlare. Cu unul dintre aceștia, I. G. Bratu, elaborează o metodică a învățământului primar (1911) și antologii cum sunt Dor de primăvară sau Șirag de mărgelușe, destinate lecturilor școlare. Mai ad’una (1904), În mijlocul horelor (1910), Datini strămoșești (1939) sunt, ca și comedioara Două surde (1911), texte de teatru sătesc, în care C. caută a șugui ca
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
literar”, din „Porunca vremii” (rubrica „Lampa lui Aladin”) sau amintirile din „Luceafărul” (1966-1968), fragmente dintr-un volum de memorii rămas în manuscris. Între colaborările la periodice se află mai multe traduceri care făceau parte dintr-o mereu anunțată, dar neapărută Antologie a poeților bulgari. Fervoarea sa umoristică s-a manifestat și în preocuparea de a alcătui unele culegeri precum Antologia epigramei românești (în colaborare cu A. C. Calotescu-Neicu; 1933) sau Epigramiști români de ieri și de azi (1975). C. a fost și
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
rămas în manuscris. Între colaborările la periodice se află mai multe traduceri care făceau parte dintr-o mereu anunțată, dar neapărută Antologie a poeților bulgari. Fervoarea sa umoristică s-a manifestat și în preocuparea de a alcătui unele culegeri precum Antologia epigramei românești (în colaborare cu A. C. Calotescu-Neicu; 1933) sau Epigramiști români de ieri și de azi (1975). C. a fost și un participant statornic la ședințele Sburătorului, un membru activ al Societății Scriitorilor Români, extinzându-și prestația literară în cadrul turneelor
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
Epigrame, București, 1930; Bacalaureatul lui Puiu, București, 1933; Bulgări și stele, București, 1933; Dragoste cu termen redus, București, 1934; Buruieni de dragoste, București, 1936; Maria, București, 1938; Dă-mi înapoi grădinile, București, 1939; Versuri, București, 1968; Vinul sălbatic, București, 1977. Antologii: Antologia epigramei românești, introd. edit., București, 1933 (în colaborare cu A. C. Calotescu-Neicu); Epigramiști români de ieri și de azi, introd. edit., București, 1975. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 283-287, 458-459; Constantinescu, Scrieri, II, 347-364; Perpessicius, Opere, VI, 248-253; Nicolae Roșu
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
București, 1930; Bacalaureatul lui Puiu, București, 1933; Bulgări și stele, București, 1933; Dragoste cu termen redus, București, 1934; Buruieni de dragoste, București, 1936; Maria, București, 1938; Dă-mi înapoi grădinile, București, 1939; Versuri, București, 1968; Vinul sălbatic, București, 1977. Antologii: Antologia epigramei românești, introd. edit., București, 1933 (în colaborare cu A. C. Calotescu-Neicu); Epigramiști români de ieri și de azi, introd. edit., București, 1975. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 283-287, 458-459; Constantinescu, Scrieri, II, 347-364; Perpessicius, Opere, VI, 248-253; Nicolae Roșu, „Bacalaureatul
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
de Gheorghe Tomozei. Prima carte publicată, din nou de poezie, Astru natal (1976), a fost rezultatul câștigării Concursului pentru debut al Editurii Eminescu. Au urmat alte patru volume de versuri: Țintă vie (1979), Tablou cotidian (1983), Conturul speranței (1987) și antologia de autor Alter ego (2001). Romanul Porțile verii (1989), eseurile critice din Partea și întregul (1999) întregesc aria activității lui C., ca și ediția de texte comentate Eugen Jebeleanu, Poezii (1990) sau diferitele studii cu care a prefațat scrieri de C.
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
notații aparținând registrului vânjos, utilizat intens, sfârșesc în manierism și imoderație. Pe răzvrătitul Horia (văzut ca personaj congener), poetul îl invocase de câteva ori, înainte de placheta cu acest titlu (1935), operă de rezistență, grație căreia C. nu poate lipsi din antologii. Profilat în dimensiuni mitice, Horia (ca precedent, cel eminescian: „Horia pe-un munte stă călare...”) a intrat în fondul activ al poeziei noastre, unii citând primele versuri ca și cum s-ar vorbi de Luceafărul: „de jos / te-ai ridicat drept, pietros
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Rapsodia iberică, Madrid, 1954; Între Volga și Mississippi, Madrid, 1956; Cântecul desțărării, Cleveland, 1962; Versuri, îngr. Ovidiu Cotruș, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1978; Opere complete, pref. Nicolae Roșca, Madrid, 1978; Versuri, îngr. și postfață Ion Dodu Bălan, București, 1985; Antologie selectivă, îngr. Ion Cepoi, Arcuta (SUA), 1988; Poezii, I-II, îngr. Alexandru Ruja, Timișoara, 1991; Peste prăpastii de potrivnicie, îngr. și pref. Alexandru Ruja, București, 1995; Cântece regăsite, îngr. Mircea Cenușă, Alba Iulia, 1999; Opere, I-II, îngr. și pref.
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
întreaga operă a lui C. Pe aceeași linie se situează comentariile eminesciene. Exegetul are un cuvânt de spus nu numai în interpretarea operei poetului ci și în ce privește cunoașterea filologică, stabilirea de text și critica textului. Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile (1994), antologie alcătuită și comentată de C., nu este doar o carte pentru elevi, ci și o carte adresată celor ce cunosc în profunzime opera eminesciană. Sunt reunite într-un prim grupaj textele care formează „constelația Luceafărului”, adică, pe lângă Luceafărul, alte optsprezece
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
reunește integrala celor 31 de sonete, repartizate în două categorii: sonete lirice și sonete satirice. În sfârșit, a treia secțiune reia Scrisorile, adăugând celor cinci texte cunoscute o variantă ca și inedită a Scrisorii III. Contribuția cea mai însemnată a antologiei în materie de textologie constă în discutarea critică a celor două variante ale Luceafărului, cea din 1882, din „Almanahul «România Jună»”, și cea din 1883, din ediția Maiorescu, variante care diferă între ele prin dimensiunile vorbirii Demiurgului, abreviată cu patru
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
nemurirea în viziunea greacă, București, 1995; François Bluche, De la Cezar la Churchill, București, 1995; Cartea lui Iov. Ecleziastul. Cartea lui Iona. Cartea lui Ruth. Cântarea Cântărilor, București, 1995; Jacques Duquesne, Iisus, București, 1995 (în colaborare cu Sorin Mărculescu); Emil Cioran, Antologia portretului, îngr. trad., București, 1997; Georges Duby, Cavalerul, femeia și preotul, București, 1997; Georges Dumézil, Zeii suverani ai indo-europenilor, București, 1997; Apocalipsa lui Ioan în tradiția iudeo-creștină, introd. Cristian Bădiță, București, 1998 (în colaborare cu Cristian Bădiliță); Nina Berberova, Cartea
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
căsătorește cu Elena Sfetea și i se naște unicul fiu, Alexandru. În 1896, publică al doilea volum de versuri, Fire de tort, traducerea Eneidei lui Vergiliu (pentru care primește Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei) și poemul byronian Mazepa, iar în 1897, Antologia sanscrită și, din Kalidasa, Sacontala. Colaborează la „Vieața”, „Epoca literară”, „Povestea vorbei”, conduce „Foaia interesantă” și „Albina”. Solicitat pentru o istorie de popularizare a Războiului de Independență, scrie Războiul nostru pentru neatârnare și Povestea unei coroane de oțel (1899). Este
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
vechi (Odiseea lui Homer, Eneida lui Vergiliu, Sakuntala lui Kalidasa, dar și la Divina Comedie a lui Dante), care îl interesau ca expresii ale eposului național, sau la scrierile clasice, care puteau oferi modele și educau nemijlocit (Georgicele lui Vergiliu, Antologia sanscrită, culegere de înțelepciune indiană). El a consacrat tălmăcirilor ani întregi de muncă și s-a impus drept cel mai bun traducător al epocii și unul dintre cei mai talentați traducători ai noștri dintotdeauna, probând calități de mare poet - intuiție
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
I-II, Chișinău, 2000; Scrieri alese, îngr. și pref. Gavril Istrate, Iași, 2001. Traduceri: Vergiliu, Aeneis, București, 1896; ed. (Eneida), îngr. și pref. Stella Petecel, București, 1980; ed. pref. Ion Acsan, București, 2000, Georgice, București, 1906; Byron, Mazepa, Craiova, 1896; Antologie sanscrită, Craiova, 1897; Kalidasa, Sacontala, București, 1897; ed. București, 1959; ed. pref. Ion Acsan, București, 1999; Carmen Sylva, Valuri alinate, București, 1906; ed. București, 2003; Terențiu, Parmeno, București, 1908; Schiller, Don Carlos, București, 1910; Dante, Divina Comedie, I-III, îngr
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Alexandru Popescu în Rumänische Erntebräuche (1974). SCRIERI: Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (în colaborare cu Ion Cuceu), București, 1988; Ritualul agrar al cununii la seceriș, Cluj-Napoca, 2003. Culegeri: Folclor literar din Bihor, Oradea, 1974 (în colaborare); Antologie de cultură populară bihoreană, I, Oradea, 1970 (în colaborare). Ediții: Ioan Micu Moldovanu, Povești populare din Transilvania, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1987 (în colaborare cu Ion Cuceu); Ion Mușlea, Arhiva de Folclor a Academiei Române, pref. Ion Cuceu, Cluj-Napoca, 2003 (în
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
Ion Vinea, V. Voiculescu, Vladimir Streinu, G. Bacovia, G. Rotică, F. Aderca, Lucian Blaga, D. Nanu, Demostene Botez, George Murnu, Ion Barbu. Așadar, sunt cuprinse toate direcțiile literare ale timpului, de la sămănătorism la ermetism, revista constituindu-se într-o adevărată antologie a gustului poetic din acel moment. Proza este și ea bine reprezentată valoric: Gala Galaction, Gh. Brăescu, Carol Ardeleanu, Camil Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, Ion Călugăru, Urmuz, Bucura Dumbravă, Cezar Petrescu, I. Agârbiceanu, Gib I. Mihăescu. Se constată aceeași diversitate
CUGETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286560_a_287889]