13,008 matches
-
de metri de drumul european E70 ce leagă Timișoara de București. Ansamblul fortificat mănăstiresc de la Strehaia și evenimentele mai semnificative legate de el au atras atenția unei pleiade de cercetători din timpurile cele mai vechi până în prezent. Date istorice și arheologice dovedesc existența unei curți boierești în acest loc începând cu secolul 14. Izvoarele istorice medievale relevă importanța curții de la Strehaia ca reședință de origine a boierilor Craiovești, una dintre cele mai însemnate familii nobiliare din Țara Românească. Din timp în
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
produse ale unei " izolate" zidite în puritatea să originală, dar putem vorbi de o poveste legată de istoria urbană, precum și serifate, regatele și domniile în care lumea rurală a văzut de mai multe ori renașterea În Wilaya din Setif, vestigiile arheologice de la Hanech Ain, în apropierea munților Kabyliei, au arătat expansiunea hominizilor în urmă cu aproximativ 1.7 milioane de ani in Africa Nord , așezăminte asemănătoare au fost semnalate în apropierea râului Sebaou . În Babors, rezultatele săpăturilor din peșteră Afalou și
Kabylie () [Corola-website/Science/313731_a_315060]
-
peisajului de luncă și a insulelor de pe Mureș din canoe sau caiac; Pachetul IV - Urmărirea păsărilor din observator în zona Bezdin; Pachetul V - Urmărirea mamiferelor mari în libertate din observator; Pachetul VI - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și/sau religioase cu bicicleta; Pachetul VII - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și minunății ale naturii pe jos; Pachetul VIII - Vizitarea zonei Rezervației Naturale Prundul Mare - ecosisteme palustre, acvatice, forestiere, Balta cu Nuferi. Principalele atracții turistice
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
din observator în zona Bezdin; Pachetul V - Urmărirea mamiferelor mari în libertate din observator; Pachetul VI - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și/sau religioase cu bicicleta; Pachetul VII - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și minunății ale naturii pe jos; Pachetul VIII - Vizitarea zonei Rezervației Naturale Prundul Mare - ecosisteme palustre, acvatice, forestiere, Balta cu Nuferi. Principalele atracții turistice din Lunca Mureșului sunt următoarele: Cele mai importante activități turistice sunt:
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
Italiei și al Sicilei au scos la lumină dovezi ale existenței umane în aceste regiuni încă din paleolitic, perioadă ce a debutat acum 2.500.000 de ani și s-a încheiat acum 200.000 de ani. Stau mărturie vestigiile arheologice descoperite în situri ca: Monte Poggiolo (în apropierea orașului Forlì) și Grotta dell'Addaura (lângă Palermo). Putem menționa obiecte de artă confecționate acum 800.000 de ani și diverse desene rupestre. În neolitic, micile comunități de culegători și vânători devin
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
interactiv, de educație muzeală (gen „Muzeul viu”) pentru a determina un interes sporit din partea comunității locale îb scopul cunoașterii istoriei. O serie de expoziții temporare marchează multiculturalismul regional sau obiectivele de patrimoniu mondial. În paralel, se organizează campanii de cercetări arheologice în mai multe perimetre din județ, unele situri prezentând un interes ce depășește granițele țării. De ani buni, studiile și comunicările științifice sunt valorificate într-un periodic (Marmatia), precum și în publicații din seriile "Colecții muzeale", "Bibliotheca Marmatia", "Studii și cercetări
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș () [Corola-website/Science/314133_a_315462]
-
anuală a precipitațiilor este de 567.25 mm/m². Valoarea medie a barometrului este de 992.74 mb. Sunt 123 zile cu ploi și 43 zile cu zăpadă. În medie, forța vântului este doar sub 3 pe scara Beaufort. Dovezile arheologice indică o așezare neolitica în oraș, datând de la 5000 la 2000 î.Hr. Numele orașului în cadrul Imperiului Român a rămas Naissus, care este derivat din numele latin Naissos numele său original. Etimologia numelui original Naissos ("Orașul nimfelor") a fost derivat dintr-
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
hangiu numită Flavia Iulia Helena s-a născut în Naissus și i-a fost destinat să conducă că împărat sub numele de Constantin cel Mare. Resturile unei vile imperiale din secolul al IV-lea de la Mediana sunt un important sit arheologic situat aproape de Nis. Pardoseli cu mozaic și alte urme de lux sunt conservate în Muzeul Arheologic al sitului. Alte vile aristocratice sunt grupate în apropiere. Aici, in Mediana, în 364 e.n. împărații Valentinian I și Valens au împărțit Imperiul Român
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
conducă că împărat sub numele de Constantin cel Mare. Resturile unei vile imperiale din secolul al IV-lea de la Mediana sunt un important sit arheologic situat aproape de Nis. Pardoseli cu mozaic și alte urme de lux sunt conservate în Muzeul Arheologic al sitului. Alte vile aristocratice sunt grupate în apropiere. Aici, in Mediana, în 364 e.n. împărații Valentinian I și Valens au împărțit Imperiul Român și au condus în calitate de co-împărați. În castel, sau palat, la Mediana, la doar 4 Km de
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
este specifică. În "versiunea-baladă" această rațiune (post-existențială) dispare, ajungându-se “la o idee vecină (...), anume, înlocuirea elementelor rituale indispensabile înmormântării, pe care Brăiloiu o considera, alături de moartea-nuntă, ca esențială pentru înțelegerea Mioriței”(Ibidem). Subiectul pare definitiv clasat, din moment ce numeroasele cercetări arheologice au confirmat teoria lui Mircea Eliade, prin bogatul inventar al obiectelor descoperite în mormintele vechi, încă din peroada neolitică: “rareori este îngropat cineva fără a avea anumite obiecte lângă el” - unelte, arme, podoabe, vase etc. “Prezența lor a fost explicată
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
V î.Hr., atestă o așezare hallatattiană pe actuala stradă Bradului, după cucerirea Daciei de către români a rămas în afara granițelor Imperiului Român, ca fiind locuită de Carpi. Aceștia vor fi în legătură permanentă cu Imperiul Român, fapt ilustrat de numeroase descoperiri arheologice, constând în ceramică, monede și obiecte de podoaba. O altă așezare din secolele IV-V d.Hr., compusă din șapte locuințe a fost cercetată în zona Curții Domnești. Fiecare locuința are o încăpere cu pereți din bârne și un cuptor
Istoria Bacăului () [Corola-website/Science/314300_a_315629]
-
reprezintă memoria experienței din trecut a lui "Homo sapiens", până în zilele noastre, de pe întreaga planetă, păstrată în vestigii arheologice, documente scrise sau în memoria individuală/colectivă. Originea omului rămâne încă necunoscută, fiind subiect a numeroase controverse istorice,filozofice sau religioase. Încă din zorii apariției Omului, istoria omului primitiv este marcată de o lungă perioadă de invenții (care se continuă
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
o epocă mezolitică mai îndelungată, durând chiar milenii. În nordul Europei, grupurile sociale au avut condiții de trai favorabile, cu rezerve de hrană mai bogate, doar în jurul acelor ținuturi mlăștinoase și împădurite datorită unui climat mai călduros. Stau mărturie vestigiile arheologice ale culturilor "Maglemozian" (zona Danemarcei de azi) și "Azilian" (la granița dintre Spania și Franța). În aceste condiții, apariția neoliticului în nordul Europei a fost amânată cam pe la 4.000 de ani î.Hr. (sau acum 6.000 de ani). Vestigiile
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
ale culturilor "Maglemozian" (zona Danemarcei de azi) și "Azilian" (la granița dintre Spania și Franța). În aceste condiții, apariția neoliticului în nordul Europei a fost amânată cam pe la 4.000 de ani î.Hr. (sau acum 6.000 de ani). Vestigiile arheologice ale acestei perioade sunt limitate la resturile menajere descoperite și la defrișările regiunilor împădurite. Aceste defrișări vor fi practicate la scară mai extinsă în neolitic, fiind necesar tot mai mult spațiu pentru agricultură. Mezoliticul este caracterizat prin apariția uneltelor de
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
în India, prin 6.000 în Egipt, iar prin 5.000 ajunge și în zona Chinei. Prin 2.700 î.Hr., agricultura este adoptată și în America Centrală. Deși atenția specialiștilor este concentrată în zona Orientului Mijlociu și a Cornului Abundenței, descoperirile arheologice efectuate în cele două Americi, Asia de Est și Asia de Sud-Est au dovedit ca și aici, agricultura a cunoscut o aceeași continuă dezvoltare . O etapă importantă în evoluția agriculturii o constituie apariția și dezvoltarea irigațiilor și utilizarea forței de muncă specializate
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
a metalurgiei. Răspândirea tehnologiei fierului precum și marea abundență de surse de minereu de fier a făcut ca acest metal să fie mult mai ieftin decât bronzul și a fost adoptat pe o scară largă. Una din cele mai importante culturi arheologice este cultura Black and Red Ware. Datată în perioada timpurie a epocii fierului are o arie de răspândire mare și este datată între secolele XII - IX î.en. fiind precursoarea civilizației Vedice. În jurul anului 300 î.en. în această regiune
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
este asociată cu cultura Zhang Zhung descrisă în scrierile vechi tibetane. În peninsula Korea primele obiecte de fier au fost introduse ca urmare a schiburilor comerciale din timpul dinastiei Han (aproximativ 300 î.en.). Civilizația Nok a fost prima cultură arheologică din Africa de vest care a utilizat tehnologia fierului înainte de anul 1000 î.en. Metalurgia fierului a continuat să se răspndească în Africa împreună cu metalurgia cuprului ajungând în sudul continentului în jurul anului 200. Răspândirea fierului a revoluționat comunitățile Bantu, care
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
cetății de la Stremț, s-a constatat că pe dealul numit „După vii”, din nord-estul comunei, se află un loc numit „Cetățuia”, de unde oamenii din sat au scos piatră din zidurile unei construcții, care în prezent nu se mai vede. Materialul arheologic scos la iveală este de factură romană și feudală. Prezența unei așezări romane în acel loc se cunoaște mai demult, dar nu și a unei așezări feudale. S-ar putea presupune că este vorba de o cetate feudală construită, în
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
În zona localității Stremț din județul Alba, România s-au făcut mai multe descoperiri arheologice care atestă existența în zonă a unor civilizații succesive începând cu perioada neolitică. Din preistorie s-au păstrat urme de viețuire și pe raza comunei Stremț. În peșterile de la Geomal, în punctele numite „Dobre” și la „Fața Pietrii”, s-au
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Stremț. În peșterile de la Geomal, în punctele numite „Dobre” și la „Fața Pietrii”, s-au descoperit unelte de silex și piatră cioplită din peștera zidită, conform informațiilor primite de la localnici, dar atribuirea lor epocii paleolitice este nesigură, în lipsa unor cercetări arheologice sistematice. Importante descoperiri arheologice din perioada neolitică, pe raza comunei Stremț, există în mai multe locuri, de exemplu la Măgura Stremțului, s-a colectat o bogată ceramică neolitică și eneolitică, în diverse forme și tehnici de lucru, păstrîndu-se și urme
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Geomal, în punctele numite „Dobre” și la „Fața Pietrii”, s-au descoperit unelte de silex și piatră cioplită din peștera zidită, conform informațiilor primite de la localnici, dar atribuirea lor epocii paleolitice este nesigură, în lipsa unor cercetări arheologice sistematice. Importante descoperiri arheologice din perioada neolitică, pe raza comunei Stremț, există în mai multe locuri, de exemplu la Măgura Stremțului, s-a colectat o bogată ceramică neolitică și eneolitică, în diverse forme și tehnici de lucru, păstrîndu-se și urme de terase. Așezarea, deosebit de
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
tumuli, unii dintre ei distruși în urma lucrărilor agricole. Se apreciază că ei datează de la începutul epocii bronzului, mil. II î.Hr. La aceste piese se adaugă și contribuția medicului maghiar Jenő Boer care a donat în jur de douăzeci de piese arheologice muzeului de istorie din Aiud, păstrate până în prezent. În toamna anului 1960 s-a identificat pe raza satului Geoagiul de Sus ceramica aparținând culturii Starčevo-Criș, din neolitic, în jurul Măgurii și la pârâul Cașului. Ceramica aparținând acestei culturi este rezultatul prelucrării
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
villa rustica" în locul vechilor așezări dacice: la Stremț, Șard, Ighiu, Cricău, Galda de Jos, Benic, Tăuți, Zlatna, Pețelca, Partoș, Micești, Oarda de Jos, Berghin. Noile colonii au ajuns în scurt timp la un nivel ridicat de bunăstare și cultură. Urmele arheologice descoperite la Stremț, în locul „După vii” atestă existența unei colonii, așezată în N-E-ul actualei vetre a satului în apropierea vechii fortificații „Cetățele”, plasată pe traseul drumului roman Apulum-Napoca. Era un punct militar și vamal. Substrucții de clădiri din piatră romane
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
cărămizi ștampilate, fragmente de opaițe de lut, o cheie, capiteluri de coloane, o statuie de bronz reprezentând „un genius” înaripat MIT 4231, o fibulă, un glob de bronz, expuse la muzeul din Aiud 3400, o monedă de argint, etc. Materialul arheologic găsit la fața locului a fost în parte donat muzeului din Alba Iulia, piesele mai puțin valoroase devenind exponate în cadrul micului muzeu de la școala generală din localitate. Materialul arheologic descoperit aici este divers: altare închinate zeităților romane, monumente funerare, țigle
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
la muzeul din Aiud 3400, o monedă de argint, etc. Materialul arheologic găsit la fața locului a fost în parte donat muzeului din Alba Iulia, piesele mai puțin valoroase devenind exponate în cadrul micului muzeu de la școala generală din localitate. Materialul arheologic descoperit aici este divers: altare închinate zeităților romane, monumente funerare, țigle și cărămizi ștampilate, vase din ceramică, opaițe, fusaiole pentru tors. Cele două altare romane descoperite la Stremț sunt dedicate zeițelor Diana și Nemesis și prezintă interes prin inscripțiile lor
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]