11,853 matches
-
pe care, topindu-i în foc, îi folosea pentru a da gust mămăligii. Lipseau grăsimile, cerealele, fructele. Din această cauză pelagra se răspândea în oraș și în sate. În timpul zilei, mama Angela se străduia la maximum să spele și să calce rufele. În timpul nopții, își începea serviciul de îngrijire a patroanei hanului Riva San Lorenzo, o femeie bătrână și bolnavă. Din păcate, povara economiei casnice apăsa doar asupra ei iar gurile de săturat se înmulțiseră. A primit-o în casă și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
peste umeri. Don Giovanni va povesti intimilor săi un fapt care l-a rănit profund, lăsându-i în inimă amărăciunea acidă a sarcasmului și a batjocurii. Într-o zi, un oarecare Giuseppe Pellegrini, la care îi ducea lenjeria spălată și călcată de mama sa, când l-a văzut îmbrăcat atât de aiurea, a voit să-i dăruiască o «velada» (redingotă) (o haină lungă și elegantă, ornată cu broderii, folosită de curtezanii secolului al XVIII-lea) și o pălărie de formă cilindrică
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a prevăzut-o de multă vreme, și a suferit fără cruțare până la martiriu. Recitim un fragment foarte semnificativ dintr-o scrisoare din mai 1944: „Viața - scrie - a deviat de la scopul ei, oamenii îl jignesc cu nerușinare pe dumnezeiescul legislator, se calcă în picioare legile sale preasfinte, se desacralizează căsătoria, se distruge familia, se profanează ziua Domnului, nu se mai ascultă cuvântul lui Dumnezeu, Evanghelia, catehismul: mulți creștini cred că ajung anumite practici de cult: ei nu știu, nu se gândesc că
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Pur descendent dintr-un companion al lui Wilhelm Cuceritorul, sir Henry, în afara relațiilor profesionale nu prea arăta bună dispoziție și nici nu putea fi abordat ușor. Era un reprezentant foarte autentic al leului britanic, căruia nu-i place să fie călcat pe coadă. Din clipa sosirii mele la Sofia, în noiembrie 1911, mi-am găsit colegii neliniștiți și stînd la pîndă pentru a încerca să descîlcească ce se urzea la Sofia împotriva Turciei. Timpul petrecut la Salonic și calitatea mea de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ironic când vorbești de dna Stolojan? m-a întrebat Ion Pop, intelectualul clujean fin și delicat care n-ar omorî nici măcar o muscă. (Cu muștele nici eu nu am nimic!...) Eram amândoi în cimitirul marin al lui Valéry, iar eu călcam ca de obicei în străchini, punând mai presus Săpânța și deplângând cenușiul auster și grandoman al cimitirelor catolice. E drept că se vedea marea... Dar mie nu-mi place marea. Nici marea, nici catolicismul, nici Sanda Stolojan, care pretinde că
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
avea timp... SPP-iștii ar ocupa toți boscheții din jurul blocului, s-ar mai igieniza și zona... februarie 2004 Cine sînt EI? Cîștigătorii, stăpînii țării, stăpînii sportului, găurile de la cercurile olimpice. Aerul din minge, apa din bazin. Țărîna pe care o călcăm și văzduhul pe care-l respirăm. Nu numai patria se pregătește de alegeri, ci și mișcarea olimpică. Țiriac e un fel de Iliescu la sfîrșit de mai multe mandate, minus Corina Crețu, minus „măi dragă“, plus mustața, plus surprize-surprize, plus
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Mircea Sandu e de părere că în imagine e înfățișat un virtuoz și că francezii au ținut să sublinieze astfel talentul peren al poporului român. Răspuns diplomatic al Nașului, care n-are chef de scandal tocmai acum, cînd urmează să călcăm gazonul lui Zidane. Studiind, însă, fizionomia tipului de pe afiș, mărind imaginea, nu dăm nici de chipul lui Enescu, nici de cel al lui Ciprian Porumbescu. Poate fi, nu încape vorbă, unul dintre nenumărații virtuozi îndoielnici, comercianți de artă ieftină și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de-al lui Galliani. Asta nu se va întîmpla niciodată. În schimb, la Casa Fotbalului, vor veni prin veacuri oameni de fotbal cu mapa sub braț să cesioneze un loc. Nu le va fi greu, pentru că, pe culoarele aceleiași instituții, calci pe cedenți ca pe dude. august 2006 Cine a greșit planeta? Plecăm de la premisa că ei, adică Real și Lyon, sînt extratereștrii, iar noi, doar simpli și muritori pămînteni. Pe rănile Stelei se pun pansamente comode, sterilizate de orice vinovăție
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
noapte spălat slab subțire 4) Scrie câte patru cuvinte care denumesc: a) ființe; b) lucruri; c) fenomene ale naturii. 5) Scrie , în câteva propoziții, ce-ți dorești să faci în vacanța mare. Creionul - Au! Mă doare! Fii atentă pe unde calci! Maria se oprește. Tresare. E singură în cameră. Atunci, cine a vorbit? Privește în jur. Nimeni. Face încă un pas. Glasul supărat se aude din nou: După ce că nu ai grijă să mă așezi frumos, în penar, mă arunci pe unde
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
singură în cameră. Atunci, cine a vorbit? Privește în jur. Nimeni. Face încă un pas. Glasul supărat se aude din nou: După ce că nu ai grijă să mă așezi frumos, în penar, mă arunci pe unde se nimerește, mă mai și calci în picioare! Fetița privește spre covor. Nu e nimeni. Ba da! Chiar lângă piciorul ei e...creionul. Se apleacă, îl ridică și...minune! - Bine că măcar acum m-ai luat de pe jos. Stau de ieri singur, aruncat printre foile pe
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Grădina cea plină de fragranță a Ilenei în care adoarme Arghir este evocată floare cu floare, după metoda pictorilor primitivi. Tema aceasta a grădinii, venită din Orient, a culminat în poezia Renașterii, spre a se reînnoi prin simboliști: Cât au călcat cu piciorul, N-au mai văzut crăișorul Câte flori împodobite, Câte râuri limpezite! Oh! câți trandafiri miroase Cu foi rumene, frumoase! Rosmarinii au verdeață Și garoafele roșeață. Aici crinul să albește, Colea nardul frumos crește. Chedrul ramurile-și tinde, Care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În perspectiva lor, poetul desfășură câmpurile și orașul Târgoviște, tratează într-un colț un detaliu cinegetic și zugrăvește întreagă geografia, înviorată de impulsia erotică, cerul cu stelele, apele adamantine, păstorii jucând în jurul focurilor, la răsunetul fluierelor câmpenești, caii nechezând, boii călcând apăsat înaintea plugurilor, taurii, mieii: Plăcute zbierări de turme Aerul îl umple tot; Tauri grei p-ale lor urme Apăsate mugiri scot. În poezia conceptuală, Văcărescu are vibrație, dignitate. Stihurile făcute sub stemă în 1818 (La pravila țării) se întemeiază
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
truculență genială. Iată tipul sintetic al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cilibi Moise are două părechi de case; unde șade și nu-l lasă să iasă, unde vrea să se mute și n-are cu ce să plătească." " Într-o zi Cilibi Moise a dat de-o mare rușine, l-a călcat hoții noaptea și n-au găsit nimic." "Cilibi Moise se roagă de sărăcie de vreo câțiva ani ca să iasă din casă numai până se îmbracă." Capitolul VII ROMANTICII MACABRI ȘI EXOTICI D. BOLINTINEANU În Curierul de ambe-sexe din 1842, macedoneanul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bea dintr-o hârcă, o mișcare haotică, o sarabandă de duhuri, adică o "danse macabre", notată cu mare simț al sonurilor hîrjiite și repezi, al dinamicei colosale și noroase. Baba deschide seria blestemelor în poezia noastră: "Oriunde vei merge să calci, o, tirane, Să calci p-un cadavru și-n visu-ți să-l vezi! Să strângi tu în mînă-ți tot mâini diafane, Și orice ți-or spune tu toate să crezi, Să-ți arză plămânii d-o sete adâncă, Și apă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o mișcare haotică, o sarabandă de duhuri, adică o "danse macabre", notată cu mare simț al sonurilor hîrjiite și repezi, al dinamicei colosale și noroase. Baba deschide seria blestemelor în poezia noastră: "Oriunde vei merge să calci, o, tirane, Să calci p-un cadavru și-n visu-ți să-l vezi! Să strângi tu în mînă-ți tot mâini diafane, Și orice ți-or spune tu toate să crezi, Să-ți arză plămânii d-o sete adâncă, Și apă, tirane, să nu poți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tăiate, unele versuri apar ca niște momente în perpetuă desfășurare cu capetele infinite: Pe un cal ce mușcă spuma în zăbale, Printre zi și noapte, el își face cale. Singur el se luptă în acele văi Unde mâna morții a călcat pe-ai săi, Dar sub mii de brațe trebuie să cază. * Oameni puși să sune, prin adânci păduri, Sună din cimpoaie, buciume, tamburi, Turcii stau și-ascultă larma depărtată. * Printre stânci râpoase, prin adânci strâmtori, Unde urlă apa. * Într-o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unui fabulos arhitectonic. Substanța rămâne gotică, și cutare cavalcadă revelă instrumente imitative noi, sugerând o adevărată teroare acustică: Iar de troncănitul potcoavelor grele În munți se răsună, stânca scânteiază, Lunca clocotește și de colb vârtejuri Se suie ca stâlpii unde calcă calul. Din orientalismul romantic rezultă un parnasianism precoce în Scăldătoarea unei cucoane românce (văd prototip în Le bain d'une dame romaine de Vigny), care deschide seria poeziei indolenței pămîntene: Apoi din feredea iesă sprijinită de curtence, În crevat trufaș
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și ură. Aducîndu-și aminte că e prinț (se credea descendent de prinți lituani), poetul ascultă din stepă chemările nelămurite ale pretinsei lui stirpe, se simte țar și se afundă în imensitatea stearpă: În acea sălbăticie de pustiuri onduloase, În picioare calc trecutul, corp și suflet mă cufund, Uit o viață amărâtă de ultragii sângeroase, O renaștere întreagă într-un vis tot mai profund. Zdrobit de inimiciție, el se simte David, regele, în psalmi de o simplitate complexă, comparabili doar marilor poezii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
deasupra României reeditează în alt stil o temă eminesciană: Era un zbor fantastic, un zbor fără de nume, Ca zborul lui Mazeppa pe calul său legat, Și treieram pe vânturi, și colindam prin lume, Purtat pe unde corpul odată mi-a călcat. Câmpiile întinse păreau niște năluce Și Dunărea un șarpe dormind peste câmpii, Tot omul o furnică ce naște și se duce, Iar munții cei gigantici abia niște copii; O pată cenușie în josul meu s-arată, E marea care vecinic de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
accepta indiferentismul maiorescian și estetica artei metafizice. Prin urmare, Nădejde, om foarte inteligent și cultivat, sprijinit pe un grup de simpatizanți evrei, făcu socialism cu cel mai mare efect. Elevii de liceu refuzară să se mai închine "la idoli", alții călcară icoane în picioare. Nădejde lua apărarea școlarilor împotriva profesorilor, făcea caz mare de anume așa-zise persecuții, era chiar de părere că copilul nu trebuie să se supună tatălui când este mai cult decât el. Sofia Nădejde polemiza cu Maiorescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
risipite printr-un gest malițios al mâinii, sau bizuite pe o imagine centrală (Teleor e un metaforist inventiv): Copacul gros, d-o sută de ani, În a frunzișului tărie Cu noduri mari ca chip de om, Rază de soare nu călca, Bronzat ici-colo de mușchi verde, Când vro furtună-i căta ceartă, Misterios ca și un gnom, În hohote se scutura. În curtea casei, sta în mijloc Înfipt adânc cu rădăcini Ce se-ntindeau în depărtare Trecând în curte la vecini
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cocori, câinele Grivei se ține după copil, poetul satului contemplă într-o dulce mâhnire nucul casei paterne: De mult s-au risipit și-acei Bătrâni ce-n umbră ți-au stătut La sfaturi cu părinții mei - Și frunza ce-o călcară ei Țărână s-a făcut! Marile disperări sunt absente și poetul, departe de a ocoli lumea, gustă melancolia la hora duminicală: M-am dus și eu. La vesela serbare Priveam așa pierdut, și-ntîia oară În sufletu-mi simții cum se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
satului cirezi. Poetul are fiorul solitudinii silvestre, sentimentul solemn al geologicului, verificabile chiar în poeziile cu ușor aspect umoristic, cum e Balada popii din Rudeni, dioramă în aer nemișcat ca o scenă hibernală din pictura olandeză: Bolta sură ca cenușa, Calcă rar și cu zăbavă Codrii vineți - dorm adânc, Lunecușuri de pripor. Sună numai căldărușa Și-n tăcerea care crește, Atârnată de oblânc. Adâncit ca-ntr-o visare, Bate Surul din potcoavă Popa când și când șoptește Drum de iarnă, fără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umbre berze cad, Îi spuse "Zburătorul" de-un tânăr Eliad... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe urmele berlinei trăsura ta stătu. Același drum te-aduce prin lanul de secară, Ca dânsa tragi în dreptul pridvorului, la scară. Subțire, calci nisipul pe care ea sări. Cu berzele într-însul amurgul se opri... Și m-ai găsit, zîmbindu-mi, aproape pueril, Când ți-am șoptit poeme subtile de Merill. Iar când în noapte câmpul fu lac întins sub lună Și-am spus
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]